Comentariul tau, Vlad, este o replica interesanta la celalalt comentariu al meu, stii tu de unde. Puteai sa-l pui ori aici, ori dincolo, pentru mai multa credibilitate. Stii cat sunt de versat, ce naiba! Ai si o galusca acolo, a da un vot de incredere autorului, de fapt tu voiai sa te referi la text, dar hai, treaca-mearga. Cu elementele onirice ai dat-o in bara, Dragos Visan a fost mult mai atent la rugaciunea monahului. In concluzie, imi place comm-ul tau, incepusei sa fii cam moale. O sa-l pun si dincolo, ca sa nu iti raspund de 2 ori diferit.
Cred că ar suna mai bine (îmi dau și eu cu părerea): "- Spune-mi, Copilărie, cum ai vrea să fie cartea mea de poezie?" Ideea e faină, trebuie încă puțin cizelată, n-o abandona așa...
"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
scrisoare deschisă pentru cererea de ştergere a contului. doresc totuşi o adresă validă de mail pentru a o putea trimite şi consiliului hermeneia. adresa de la cum îmi şterg contul nu este validă.
bună seara!
vă rog să îmi ştergeţi contul de pe hermeneia. discuţiile din comentariile de pe pagina textului alb şi roşu îmi aduc prejudicii confortului necesar unei coabitări în spaţiul virtual
adrian agheorgiesei şi raluca blezniuc nu au minine cunoştinţe de politeţe , respect etc. nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "concens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice.
de asemeni, nici un alt editor nu a luat nici o atitudine de atenţionare a denaturării discuţiei,
pentru adrian. cred că mai ai de luptat cu orgoliul până să fii un editor bun. nu eşti deschis dialogului.de asemeni îţi spun că ai putea face un exerciţiu al renunţării la sine care ţi ar aduce multe câştig în valoarea textelor. procedeul literar, sau generalizând artistic, caracteristic postmodernismului, de a cita fragmente din unele texte voluntar sau involuntar( memoria de obicei sedimentează o grămadă de cunoştinţe utile sau inutile pe care apoi ni le "livrează" cu senzaţia de deja-vu sau haotic, în timpul visului) se numeşte intertextualitatela artele scrisului sau citat vizual în artele plastice.
"Intertextualitatea reprezinta modul prin care un text se reflecta sau face referire la alt text. Ea este un instrument puternic de persuadare atat datorita naturii ei aluzive cat si prin faptul ca apeleaza la un element cunoscut pentru a capta atentia si interesul acestuia." . în artă avem 3 surse de inspiraţie: natura, arta predecesorilor şi pe noi. a folosi oricare dintre surse nu este greşit. creativitatea rezidă din cum combini informaţia provenită din cele trei surse.
dacă nu răspundeai aşa virulent la primul comentariu ţi aş fi vorbit despre intertextualitate. ai dat dovadă că nu poţi asculta o altă părere.am păţit o să scriu despre ceva, ca apoi să descopăr că era o idee dintr un text pe care l am citit cu un an în urmă. nu dau exemplul pentru a nu amesteca şi alţi oameni în ciorba asta lungă.
cu raluca este altceva.. neadevărurile pe care le promovează, pentru a-şi construi o imagine pe gustul ei, generează şi o parte din superficialitate scriiturii ei. atât timp cât neadevărurile
nu afectează imaginea altcuiva ok. îi recomand să citească motto-ul de pe pagina lui virgil titarenko: " viaţa nu e poezie şi poezia nu este viaţă.
"înşirând cuvinte goale ce din coadă au să sune " sună cunoscut?
Ghilimelele sunt la afirmația ta transcrisă cu verbul la afirmativ. :) Ipoteza nulă scrisă ca ipoteză alternativă. Însemnările sunt proiecții și cred că, mai degrabă, așa decât regăsiri, asemănări. Poate la secțiunea "Interactiv" să "explicăm" poeziile?
Textul e bun, transmite emoţie. E reprezentativ pentru tine si merge de tipărit pe coperta a patra a unui volum viitor. E un poem de maturitate, un poem simplu şi înţelept.
Căţelul pământului nu e deloc o expresie uzată, ci este drumul lung de la mit, basm, până la realitate. Mitul - cel al Cerberului. Basmul - cel în care Dumnezeu şi Sf. Petru au transformat un câine de pază într-un animal nevăzător şi realitatea - animăluţul e orb - orbete se mai numeşte în popor, seamănă cu o cârtiţă - şi locuieşte în vizuini subterane.
Cailean, desigur că servus-ul vostru vine din timpuri istorice și are ceva înțelesuri intrinseci. Noi, cu pa-ul nostru searbăd, a trebuit să inventăm sensuri și direcții, să dăm culoare și să îmbrăcăm o silabă ternă. Apoi să ne imaginăm că. Mulțumesc pentru penița la "pa"!
Virgil, de acord, sorry, totuși cum rămâne cu 'disjucttivă', 'manelismul', 'zidul belimului', virgula înainte de 'însă' din 'do'n'şoara care scrie piticisme porno, însă păstrează decenţa', non-sensuri ca 'aș întreba-o aproape retoric' sau finalul 'altădată' în loc de 'altă dată'. Sincer, Virgil, nu trebuie să-ți fie teamă cum spui că așa avea vreo 'antipatie' față de Adrian. Cred că el are o 'antipatie' față de mine. Diferența o faci tu, care, regret să spun, lui îi ierți ieșiri penibile în decor ca aceasta de mai sus iar pe mine m-ai suspendat deja de câteva ori pentru chestiuni mult mai slabe. Dar m-am învățat, it's a man's world, don't worry! You're just another typical male. Iar pentru mine a devenit banal acest individ protejat care când i se scoală neuronul obosit mă trimite la cratiță. Pentru mine e deja funny fiindcă iată, mărturisesc, eu habar n-am să gătesc, de Crăciun mi-am rezervat o masă unde voi mănânca singură linguine cu fructe de mare și voi bea vin de Recaș.
Margas
incipitul poemului mă trimite la 'ea stă plictisită și foarte frumoasă' marca nichita
... ce să mai zic de locuințele lacustre?
'stâncile sălbatice tatuate sub piele' ?? sau parașutele invizibile desenate pe cord?
pe final 'mirul unei înțelegeri superioare, unei iertări'... pică pară mălăiață.
Poemul nu e altceva decât m-a obișnuit de atâția ani autoarea aceasta incapabilă de sugestie.
O soprană care strigă cât o țin bojocii cuvintele prin texte confundând poezia cu aria calomniei.
Zic și eu deși știu că e degeaba, m-am lămurit.
Andu
... imagine simțită, poate un pic prea. Rimele (voit întâmplătoare), sunt uzate (nori, mori, flori, dori, amară, primăvară, povară etc.). A... poate crezi că "mă dori" e ceva nou. Nu e. Sau: "mă-ntunec". Deloc.(vezi ROUA PLURAL, Constanța Buzea) ... să spun și ce-mi place. Ideea de emigrare pusă pe umerii toamnei. Știe ea când să plece din noi. Precum și simțământul. Poemul merită alte veșminte. ...franc și amical!
Alina, regulamentul spune ca pentru a posta sub info este nevoie de aprobarea mea. Nu imi amintesc sa ti-o fi dat. Nu inteleg de ce preferi sa consideri ca te afli dincolo de regulament.
Ca să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
emi, nu trebuia sa te sperii asa de com meu. de altceva ar trebui sa te temi: cu astfel de texte nu vrajesti nici una gagika, care sa merite. ce te bucuri atata ca mi-a placut ceva la textul tau? a? sau ca progresezi? ce, suntem comunisti, a? si crezi ca argumentele pertinente vin asa, la cerere? si daca iti spun ca textul nu are nimic bun, desi am zis ca mi-a placut , crezi ca iti mai trece din nevoia de comunicare? ce nevoi mai ai, măi? si ce vrei tu sa comunici? a? crezi ca trenuletele si inimoarele ceaiurile tarnacoapele si hramurile țin de barbatzia poetica pe care, pana ieri, o ascundeai? si, brusc, ma enervai cucom din astea a la bine-desteptule-eu-sunt-slab-tu-fa-ma-women. vaaai, ce nervi pe mine. crezi ca daca nu se permite aici sa-ti spuna omu in fata ce are pe sufletul lui nu o fac? fireste ca nu crezi. iar daca mi se suspenda contul, vreau sa mi se permita sa-mi sterg personal toate textele. e dreptul meu. gaudeamus!
nici eu nu sunt foarte multumita de ce a iesit. am inceput sa il scriu ieri, a trebuit sa-l parasesc, si de obicei nu ma intorc. fiindca, daca starea s-a dus, greu de crezut ca voi incropi ceva multumitor din ruinele ei. dar...ma obseda, cumva, si mi-am zis sa incerc...
alta data nu mai fac! :)
acum, puctual, observatiilor tale:
am scos pronumele din strofa a treia. repetitia lui "pana" e una voita, in schimb. (nu stiu si cat de inspirata...)
contradictia pe care o semnalai in strofa a doua se refera la "starea de visare" sau la "movilele de mal"? pentru ca movilele acelea fusesera initial altceva...
atat m-am invartit in jurul lor (nu ma multumea deloc ritmul celeilalte variante, mai potrivita, insa, imagistic) incat...a iesit ce vezi.
prima strofa: avusesem in vedere a doua din variantele tale, da.
si ultima: refuz sa comentez! :) sensibilitatea mea nu se pierde...se razbuna! :))
inca o data, multumesc pentru rabdare. inca nu stiu ce soarta va avea textul asta. mai astept ceva opinii si, daca ma supar pe el, il pun salopeta. :)
Andu Moldovan, ți-ai depășit atribuțiile:
1. ai formulat opinii asupra autorului, antecomentatorilor și asupra comentariilor acestora;
2. ți-ai făcut un obicei în a contesta deciziile editorilor/moderatorilor/directorului site-lui;
Acest spațiu este doar pentru comentarii asupra textului!
Și pentru că este a n-șpea încălcare a regulamentului, ceea ce confirmă existența unui anumit tip de atitudine, voi propune în Consiliul Hermeneia măsuri conform cu regulamentul H.
Paul, oberv un soi de "urmăreală" din partea ta. Intervii sub comentariile mele şi parcă-parcă îmi dai rigle la palmă ori mă trimiţi la colţ, cu un ton de nene mai mare :). O faci într-un mod amical, într-adevăr, dar făcută de prea multe ori, deranjează. Deranjează cu atât mai mult cu cât mă pui să-mi argumentez nişte rânduri pe care ştii bine că nu le-am trântit doar ca să fie... Deranjează şi pentru că, pe acest site, de ceva vreme, nu ştiu dacă există user care să-şi fi argumentat părerile cum am făcut-o eu, în mare parte. Şi ţi-o spun franc, fără ironii ieftine şi ocolişuri.
Acuma, nu am să dau curs invitaţie tale (şi) pentru că, spui tu, observi un progres la nivel sugestiv. Să fie aici - "Wc-ul s-a stricat, pe jos e inundație. Nimeni nu mai trage apa din teama de a nu-și împrăștia fecalele"?
Sau aici " Eu cred că într-o zi viermii aceia se vor înmulți atât de mult încât ne vor mânca în somn și noi nici nu vom simți."
Sau aici: "Nu mai avem bani de țigări. Soră-mea fumează pe ascuns, îi e frică ca tata să nu-i fure din provizii."?
Iar dacă tu vezi sugestie în pădurea de descriptiv de mai sus, e clar că nu are rost să discutăm, pentru că viziunile noastre sutn paralele. Textul este unul liniar, "realist", care vrea să şocheze, cu incursiuni ce se vor psihanalistice, dar ratează la graniţa dintre compunere şi literatură.
Francisc - sigur că nu e nouă ideea, dar tot eu am lansat-o. Câteva sonete din această categorie au apărut, de altfel, și în revista APOSTROF de la Cluj, a doamnei Marta Petreu. Acum încearcă unul să mă copieze, realizând parafraze, dar uitând să precizeze de unde s-a inspirat. Câteva - dar nu prea multe, ca să nu se alarmeze lumea - vor fi prezente și în volumul al doilea de sonete, a cărui lansare va avea loc luna viitoare. Continuarea o văd în intenția de a termina, în timp, întregul alfabet. Printre picături, există și alte variante, cum ar fi sonete alcătuite din combinații de două sau trei vocale sau un sonet în care cuvintele încep cu literele alfabetului, în ordinea prestabilită. Oriana - recunosc că e mai greu decât un sonet tradițional. După ce că forma îți impune restricții, mai apar și altele, noi, datorate restrângerii lexicale la care te înarmezi. Pe asta mizez și eu și voi mai adăuga câte unul, din când în cînd : pe faptul că se formează asocieri inedite între termeni. Cu drag
Ce am scris aici este poezie. :-) Am plantat mai multe sensuri și probleme. Cine înțelege asta bine, cine nu iarăși bine. Mulțumesc că vă bateți capul cu experimente poetice ce par nesemnificative. Voi vedea pe parcurs ce răspunsuri se înfiripă la întrebarea "unde e textul?". Bianca, e relevant că ai adus în discuție "locul" și "dependența".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Comentariul tau, Vlad, este o replica interesanta la celalalt comentariu al meu, stii tu de unde. Puteai sa-l pui ori aici, ori dincolo, pentru mai multa credibilitate. Stii cat sunt de versat, ce naiba! Ai si o galusca acolo, a da un vot de incredere autorului, de fapt tu voiai sa te referi la text, dar hai, treaca-mearga. Cu elementele onirice ai dat-o in bara, Dragos Visan a fost mult mai atent la rugaciunea monahului. In concluzie, imi place comm-ul tau, incepusei sa fii cam moale. O sa-l pun si dincolo, ca sa nu iti raspund de 2 ori diferit.
pentru textul : Zbor deasupra unui cuib de hamburgeri deCred că ar suna mai bine (îmi dau și eu cu părerea): "- Spune-mi, Copilărie, cum ai vrea să fie cartea mea de poezie?" Ideea e faină, trebuie încă puțin cizelată, n-o abandona așa...
pentru textul : Spune-mi, Copilărie deP.S. va recomand Elisabeth Arden...
pentru textul : avon cosmetics deAaaa, habar n-am ce vrea să însemne... O fi vreo trimitere la spirală?!
pentru textul : semper idem de"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată demultumesc pentru parerea ta sincera si delicata
pentru textul : Balanța cu fluturi descrisoare deschisă pentru cererea de ştergere a contului. doresc totuşi o adresă validă de mail pentru a o putea trimite şi consiliului hermeneia. adresa de la cum îmi şterg contul nu este validă.
bună seara!
vă rog să îmi ştergeţi contul de pe hermeneia. discuţiile din comentariile de pe pagina textului alb şi roşu îmi aduc prejudicii confortului necesar unei coabitări în spaţiul virtual
adrian agheorgiesei şi raluca blezniuc nu au minine cunoştinţe de politeţe , respect etc. nu pot discuta nici în contradictoriu, nici în "concens" cu oameni care sunt plini de orgolii şi vanităţi, şi confundă spaţiul virtual cu ograda bunicilor, unde au voie să facă orice.
de asemeni, nici un alt editor nu a luat nici o atitudine de atenţionare a denaturării discuţiei,
pentru adrian. cred că mai ai de luptat cu orgoliul până să fii un editor bun. nu eşti deschis dialogului.de asemeni îţi spun că ai putea face un exerciţiu al renunţării la sine care ţi ar aduce multe câştig în valoarea textelor. procedeul literar, sau generalizând artistic, caracteristic postmodernismului, de a cita fragmente din unele texte voluntar sau involuntar( memoria de obicei sedimentează o grămadă de cunoştinţe utile sau inutile pe care apoi ni le "livrează" cu senzaţia de deja-vu sau haotic, în timpul visului) se numeşte intertextualitatela artele scrisului sau citat vizual în artele plastice.
"Intertextualitatea reprezinta modul prin care un text se reflecta sau face referire la alt text. Ea este un instrument puternic de persuadare atat datorita naturii ei aluzive cat si prin faptul ca apeleaza la un element cunoscut pentru a capta atentia si interesul acestuia." . în artă avem 3 surse de inspiraţie: natura, arta predecesorilor şi pe noi. a folosi oricare dintre surse nu este greşit. creativitatea rezidă din cum combini informaţia provenită din cele trei surse.
dacă nu răspundeai aşa virulent la primul comentariu ţi aş fi vorbit despre intertextualitate. ai dat dovadă că nu poţi asculta o altă părere.am păţit o să scriu despre ceva, ca apoi să descopăr că era o idee dintr un text pe care l am citit cu un an în urmă. nu dau exemplul pentru a nu amesteca şi alţi oameni în ciorba asta lungă.
cu raluca este altceva.. neadevărurile pe care le promovează, pentru a-şi construi o imagine pe gustul ei, generează şi o parte din superficialitate scriiturii ei. atât timp cât neadevărurile
nu afectează imaginea altcuiva ok. îi recomand să citească motto-ul de pe pagina lui virgil titarenko: " viaţa nu e poezie şi poezia nu este viaţă.
"înşirând cuvinte goale ce din coadă au să sune " sună cunoscut?
vă mulţumesc pentru atenţie, remus ştefan
pentru textul : Alb şi roşu deGhilimelele sunt la afirmația ta transcrisă cu verbul la afirmativ. :) Ipoteza nulă scrisă ca ipoteză alternativă. Însemnările sunt proiecții și cred că, mai degrabă, așa decât regăsiri, asemănări. Poate la secțiunea "Interactiv" să "explicăm" poeziile?
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările dedemona e un titlu bun. restul, o sinteza................................... te mai citesc
pentru textul : demona (Lisa) deÎmi sună cunoscut.
Voi încerca să păstrez.
Mulţumirile mele, Călin!
pentru textul : Compunere detitlu sugerează înțelept ideea întoarcerii frunzei ce se petrece prin cădere în neființă.
pentru textul : Sfera deTextul e bun, transmite emoţie. E reprezentativ pentru tine si merge de tipărit pe coperta a patra a unui volum viitor. E un poem de maturitate, un poem simplu şi înţelept.
Căţelul pământului nu e deloc o expresie uzată, ci este drumul lung de la mit, basm, până la realitate. Mitul - cel al Cerberului. Basmul - cel în care Dumnezeu şi Sf. Petru au transformat un câine de pază într-un animal nevăzător şi realitatea - animăluţul e orb - orbete se mai numeşte în popor, seamănă cu o cârtiţă - şi locuieşte în vizuini subterane.
pentru textul : urme și umbre deCailean, desigur că servus-ul vostru vine din timpuri istorice și are ceva înțelesuri intrinseci. Noi, cu pa-ul nostru searbăd, a trebuit să inventăm sensuri și direcții, să dăm culoare și să îmbrăcăm o silabă ternă. Apoi să ne imaginăm că. Mulțumesc pentru penița la "pa"!
pentru textul : pa-ul domnului Pa dealma, deocamdata aici e o repetitie. vor urma altele, sper. Concertul merita, am incredere. multumesc din nou.
pentru textul : Concert de muzică de Paște deVirgil, de acord, sorry, totuși cum rămâne cu 'disjucttivă', 'manelismul', 'zidul belimului', virgula înainte de 'însă' din 'do'n'şoara care scrie piticisme porno, însă păstrează decenţa', non-sensuri ca 'aș întreba-o aproape retoric' sau finalul 'altădată' în loc de 'altă dată'. Sincer, Virgil, nu trebuie să-ți fie teamă cum spui că așa avea vreo 'antipatie' față de Adrian. Cred că el are o 'antipatie' față de mine. Diferența o faci tu, care, regret să spun, lui îi ierți ieșiri penibile în decor ca aceasta de mai sus iar pe mine m-ai suspendat deja de câteva ori pentru chestiuni mult mai slabe. Dar m-am învățat, it's a man's world, don't worry! You're just another typical male. Iar pentru mine a devenit banal acest individ protejat care când i se scoală neuronul obosit mă trimite la cratiță. Pentru mine e deja funny fiindcă iată, mărturisesc, eu habar n-am să gătesc, de Crăciun mi-am rezervat o masă unde voi mănânca singură linguine cu fructe de mare și voi bea vin de Recaș.
pentru textul : Fluturi pe lampă* deMargas
incipitul poemului mă trimite la 'ea stă plictisită și foarte frumoasă' marca nichita
pentru textul : Singurătatea lui era atât de frumoasă, de... ce să mai zic de locuințele lacustre?
'stâncile sălbatice tatuate sub piele' ?? sau parașutele invizibile desenate pe cord?
pe final 'mirul unei înțelegeri superioare, unei iertări'... pică pară mălăiață.
Poemul nu e altceva decât m-a obișnuit de atâția ani autoarea aceasta incapabilă de sugestie.
O soprană care strigă cât o țin bojocii cuvintele prin texte confundând poezia cu aria calomniei.
Zic și eu deși știu că e degeaba, m-am lămurit.
Andu
în jocul trist și searbăd
pentru textul : Frunze deal frunzelor de toamnă
din onomatopee
făcut-ai șnur de salbă
iar vîntul te îngînă
cu înc-o melopee
... imagine simțită, poate un pic prea. Rimele (voit întâmplătoare), sunt uzate (nori, mori, flori, dori, amară, primăvară, povară etc.). A... poate crezi că "mă dori" e ceva nou. Nu e. Sau: "mă-ntunec". Deloc.(vezi ROUA PLURAL, Constanța Buzea) ... să spun și ce-mi place. Ideea de emigrare pusă pe umerii toamnei. Știe ea când să plece din noi. Precum și simțământul. Poemul merită alte veșminte. ...franc și amical!
pentru textul : de-a valma-i toamna... dear trebui sa traduci titlul sau cel putin sa explici ce legatura are cu textul. primele cinci rinduri nu stiu ce cauta acolo.
pentru textul : Datul la păsărele deAlina, regulamentul spune ca pentru a posta sub info este nevoie de aprobarea mea. Nu imi amintesc sa ti-o fi dat. Nu inteleg de ce preferi sa consideri ca te afli dincolo de regulament.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deCa să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza deemi, nu trebuia sa te sperii asa de com meu. de altceva ar trebui sa te temi: cu astfel de texte nu vrajesti nici una gagika, care sa merite. ce te bucuri atata ca mi-a placut ceva la textul tau? a? sau ca progresezi? ce, suntem comunisti, a? si crezi ca argumentele pertinente vin asa, la cerere? si daca iti spun ca textul nu are nimic bun, desi am zis ca mi-a placut , crezi ca iti mai trece din nevoia de comunicare? ce nevoi mai ai, măi? si ce vrei tu sa comunici? a? crezi ca trenuletele si inimoarele ceaiurile tarnacoapele si hramurile țin de barbatzia poetica pe care, pana ieri, o ascundeai? si, brusc, ma enervai cucom din astea a la bine-desteptule-eu-sunt-slab-tu-fa-ma-women. vaaai, ce nervi pe mine. crezi ca daca nu se permite aici sa-ti spuna omu in fata ce are pe sufletul lui nu o fac? fireste ca nu crezi. iar daca mi se suspenda contul, vreau sa mi se permita sa-mi sterg personal toate textele. e dreptul meu. gaudeamus!
pentru textul : Misericordiae denici eu nu sunt foarte multumita de ce a iesit. am inceput sa il scriu ieri, a trebuit sa-l parasesc, si de obicei nu ma intorc. fiindca, daca starea s-a dus, greu de crezut ca voi incropi ceva multumitor din ruinele ei. dar...ma obseda, cumva, si mi-am zis sa incerc...
alta data nu mai fac! :)
acum, puctual, observatiilor tale:
am scos pronumele din strofa a treia. repetitia lui "pana" e una voita, in schimb. (nu stiu si cat de inspirata...)
contradictia pe care o semnalai in strofa a doua se refera la "starea de visare" sau la "movilele de mal"? pentru ca movilele acelea fusesera initial altceva...
atat m-am invartit in jurul lor (nu ma multumea deloc ritmul celeilalte variante, mai potrivita, insa, imagistic) incat...a iesit ce vezi.
prima strofa: avusesem in vedere a doua din variantele tale, da.
si ultima: refuz sa comentez! :) sensibilitatea mea nu se pierde...se razbuna! :))
inca o data, multumesc pentru rabdare. inca nu stiu ce soarta va avea textul asta. mai astept ceva opinii si, daca ma supar pe el, il pun salopeta. :)
pentru textul : liliput de...nu reușesc să fiu decât întâmplător ...mulțumesc, Marina...
pentru textul : mormântul se lasă pășit de oricine deAndu Moldovan, ți-ai depășit atribuțiile:
1. ai formulat opinii asupra autorului, antecomentatorilor și asupra comentariilor acestora;
2. ți-ai făcut un obicei în a contesta deciziile editorilor/moderatorilor/directorului site-lui;
Acest spațiu este doar pentru comentarii asupra textului!
Și pentru că este a n-șpea încălcare a regulamentului, ceea ce confirmă existența unui anumit tip de atitudine, voi propune în Consiliul Hermeneia măsuri conform cu regulamentul H.
pentru textul : drumul spre Okinawa dePaul, oberv un soi de "urmăreală" din partea ta. Intervii sub comentariile mele şi parcă-parcă îmi dai rigle la palmă ori mă trimiţi la colţ, cu un ton de nene mai mare :). O faci într-un mod amical, într-adevăr, dar făcută de prea multe ori, deranjează. Deranjează cu atât mai mult cu cât mă pui să-mi argumentez nişte rânduri pe care ştii bine că nu le-am trântit doar ca să fie... Deranjează şi pentru că, pe acest site, de ceva vreme, nu ştiu dacă există user care să-şi fi argumentat părerile cum am făcut-o eu, în mare parte. Şi ţi-o spun franc, fără ironii ieftine şi ocolişuri.
Acuma, nu am să dau curs invitaţie tale (şi) pentru că, spui tu, observi un progres la nivel sugestiv. Să fie aici - "Wc-ul s-a stricat, pe jos e inundație. Nimeni nu mai trage apa din teama de a nu-și împrăștia fecalele"?
Sau aici " Eu cred că într-o zi viermii aceia se vor înmulți atât de mult încât ne vor mânca în somn și noi nici nu vom simți."
Sau aici: "Nu mai avem bani de țigări. Soră-mea fumează pe ascuns, îi e frică ca tata să nu-i fure din provizii."?
Iar dacă tu vezi sugestie în pădurea de descriptiv de mai sus, e clar că nu are rost să discutăm, pentru că viziunile noastre sutn paralele. Textul este unul liniar, "realist", care vrea să şocheze, cu incursiuni ce se vor psihanalistice, dar ratează la graniţa dintre compunere şi literatură.
pentru textul : It is possible to die deînseamnă că sunt neatentă, nimic altceva... :)) și că văd în colțuri!
pentru textul : rogvaiv demă duc să corectez, merci.
Textul mi se pare sub nivelul la care autorul poate scrie poezie . Poate doar fragmentul "să se-ncovoaie în cerc de albine zumzăind nebunia din noi"
pentru textul : despre furtunile cu numele tău deFrancisc - sigur că nu e nouă ideea, dar tot eu am lansat-o. Câteva sonete din această categorie au apărut, de altfel, și în revista APOSTROF de la Cluj, a doamnei Marta Petreu. Acum încearcă unul să mă copieze, realizând parafraze, dar uitând să precizeze de unde s-a inspirat. Câteva - dar nu prea multe, ca să nu se alarmeze lumea - vor fi prezente și în volumul al doilea de sonete, a cărui lansare va avea loc luna viitoare. Continuarea o văd în intenția de a termina, în timp, întregul alfabet. Printre picături, există și alte variante, cum ar fi sonete alcătuite din combinații de două sau trei vocale sau un sonet în care cuvintele încep cu literele alfabetului, în ordinea prestabilită. Oriana - recunosc că e mai greu decât un sonet tradițional. După ce că forma îți impune restricții, mai apar și altele, noi, datorate restrângerii lexicale la care te înarmezi. Pe asta mizez și eu și voi mai adăuga câte unul, din când în cînd : pe faptul că se formează asocieri inedite între termeni. Cu drag
pentru textul : efigia edenului eretic deCe am scris aici este poezie. :-) Am plantat mai multe sensuri și probleme. Cine înțelege asta bine, cine nu iarăși bine. Mulțumesc că vă bateți capul cu experimente poetice ce par nesemnificative. Voi vedea pe parcurs ce răspunsuri se înfiripă la întrebarea "unde e textul?". Bianca, e relevant că ai adus în discuție "locul" și "dependența".
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului dePagini