un fel de scurgere a tablourilor imprimate în amintiri una dintr-alta, pînă la esență. astfel se acumulează nuanțe peste nuanțe, cu încărcătură personală, și astfel, următoarea față a sentimentului diferă fundamental de prima. drum fără de un țel/capăt fix, doar acea libertate de a te cufunda dintr-o iarnă în alta, cu visele îmbrățișate. s-ar mai merita prelucrate pe alocuri trecerile, elementele de legătură, însă este atît de personal și sensibil încît mă tem că dacă aș atinge un cuvînt, s-ar destrăma totul. nu știu încă dacă mă împac cu cele două puncte succesive, dar probabil au și ele un rol de însumare, un altfel de strîmtoare fluidității. mi-a plăcut sinceritatea momentelor în care te regăsești cu tine însuți.

mi se pare...facila.

Apreciez aceste bijuterii poetice, pe care eu le citesc ca pe nişte poeme într-un vers al cărui iniţiator a fost Ion Pillat. Menţionez că domnia sa a impus prin creaţiile sale un segment nou în stilisitica poeziei, acceptată de critici precum Ion Coteanu, şi chiar de Academia Română.
Poemul într-un vers pare a fi o replică românească la poezia niponă. Versul are 13-14 silabe. De asemeni, are şi un titlu şi se acceptă figurile de stil.

Arămie
Ce nostalgie trasă prin inel, septembrie!...

Ar putea lipsi ,,ce-ul", dar cine ştie ce comori ascunde :)

Pentru forţa de concentrare poetică, pentru că a reuşit să facă să strălucească un poem arămiu în câteva cuvinte (într-un singur vers ), semnul meu de apreciere!

Călin, reiese din poem că ai surprins doar segmentul coborârii în infern. Cum înțelegi faptul că Orfeu în infern putea să vadă – "privea harpa”? De obicei, pe acolo e cam întuneric. Sau nu? E vorba de "mintea lui îmbătată de gând”? Mi-ai plantat o întrebare: ce se întâmplă cu acel spațiu obscur al nevăzutului și cum e internalizat? Mi-au plăcut: "nu exista privire în urmă”, de parcă înainte de Orfeu nu mai privise nimeni în(tr-o) urmă, de parcă timpul s-ar fi inventat odată cu el; "iubirea e numai ochi”, deschiși, închiși, nu se știe... :-) Găsesc nepotrivită repetiția unor cuvinte ca "infern", "ultim", "urma", "care", iar pronumele sau adjectivele demonstrative nu reușesc întotdeauna "să demonstreze”.

Si eu stiu ale cui sunt textele postate deja, dar am sa ma fac precum ca habar n-am. Oricum, mai astept si altele sa ma sensibilizeze. Ceva mai mult.

Ca să răspund eu deși știu că nu se cade (dar nici el nu a răspuns și nici asta nu se cade iar el e bărbat iar eu femeie) Cristinei, zic... Virgil lipsește de pe site pentru că scrie! Uraaa, ce altceva pot să zic citind acest poem. Dacă ar fi după mine și dacă ar fi să citesc doar asemenea texte sub semnătura lui, Virgil Titarenco ar putea să lipsească de pe site definitiv și irevocabil.
Doar când și când, mai ceva decât unu'... Carlos Castaneda, nu știu dacă l-ați cunoscut personal, eu am dat mâna cu el în față la un supermarket în L.A., să ne trimită câte un text ca acesta să-l citim. O adevărată delectare.
Marga

titlul original a suferit o înfrângere. la celelalte sugestii încă dau târcoale, cu bonfaierul și pila în mână. margas, cum ți se pare titlul văzut din centrul orașului? mulțumesc pentru link.

e o confuzie: nu inteleg cine a trimis si cui acest manuscris "Cu săptămâni în urmă, Gorun Manolescu mi-a trimis un manuscris numit “Eseu despre sursele cunoașterii în logica Budistă”. Volumul, apărut la Editura "Cartea Universitară", s-a epuizat înainte măcar de a fi făcut public, adică de a fi intrat în librării (cred că au mai rămas 30 de exemplare), o retipărire a sa fiind în curs. Acest interes în jurul teoriilor lui Gorun Manolescu datează deja de câțiva ani și el a fost trezit de prezența sa activă în mediile filosofice virtuale și ca redactor șef al revistei Noema." si cine semneaza? acelasi Gorun? te lauzi pe tine insuti sau sunt comentariile altcuiva pe care le-ai preluat? daca da, cine e? si de unde? Dar in fine, cred ca trebuie felicitat cineva pentru volum...

da, primul se pliază pe structura mea. pot spune, ca Adrian, că mi-a plăcut. mult.

Un poem frumos, se simte trăirea autentică iar asta este poate cel mai important.
Însă d.p.d.v. tehnic (ca să citez un antecomentator) este neglijent, frazarea este nu doar previzibilă ci și seacă, 'le înclei' cred că nu e pe românește, iar lui 'rătăcit în stații unde pot să te descarc de pe linkuri' parcă îi lipsește ceva. Un poem pe care, dacă nu ar fi fost atât de vizibil implicat și sensibil scris, l-aș fi parodiat imediat transformînd cerul într-un closet. Apoi restul parodiei ar fi venit de la sine, ca un fel de eliberare de sub o presiune imensă.

chiar daca poezia pare putin incarcata de anumite imagini (nu vorbesc neaparat de balast, ci de folosirea anumitor imagini in alte poezii), nu poate sa nu surprinda originalitatea, nota personala a autorului pe care nu si-o ascunde. suntem departe de manierism (parerea mea). titlul este placut, si deja anunta cititorul avizat ca va urma un tur de forta.

Dănuţ, mulţumesc pentru semnul de lectură şi mă bucur că ţi-a plăcut. În ceea ce priveşte ultima strofă, e bună varianta ta. A mea are o mică doză de "personal".

Emile, trebuie sa recunosc ca rareori nu inteleg metaforica sau simbolistica ta, pentru ca ele sunt izvorate din inima. Insa de data asta "m-ai luat" cu versul "din cînd în cînd mă mai rog prefă-mă doamne în în castan să-mi treacă pofta de mișcare" si nu e din cauza balbei "in in" care e evident un typo ceva, ci ma framanta de ce "in castan", daca e vorba de "nemiscare"? Oare nu-s toti copacii la fel de buni la acest capitol? (asta ca sa nu vorbesc de copacul nim, ai auzit de el? Asta e cel mai tare, crede-ma). In rest, imi place serialul asta cu "scrisori", e scrisul tau cursiv si captivant, dar nu la fel de mult ca seria aia veche cu cocktail-urile, cred ca lumea de pe Hermeneia chiar habar despre ce e vorba, pacat. Andu

" Eu cred că am înghițit cele mai multe atacuri la persoană pe aici fără ca atacatorul să fie pedepsit. Atât de multe încât m-am obișnuit deja." - Sa fim seriosi, Margas. In probabil 80-90% din situatii tu ai hartuit oamenii si ai provocat reactii prin aprecieri vitriolice la adresa persoanelor si nu a textelor. Probabil ca toata lumea vede si stie lucrul acesta. Numai tu ai dificultati sa il recunosti. Exista oameni (chiar azi am primit un email) care nu mai vor sa posteze pe Hermeneia din cauza atacurilor tale. In mod normal ar fi trebuit sa fii sanctionata de nenumarate ori pentru atacuri la persoana. Nu mai stiu de cite ori am intervenit in Consiliul Hermeneia ca sa ti se mai ierte cite ceva. Ti-am mai spus, poti emite ce pareri vrei tu (si bine ar fi sa le si argumentezi) despre texte. Dar abtine-te cu privire la persoane. As vrea atunci sa imi arati ca cineva te ataca. Pina atunci insa iti garantez ca imi este foarte greu sa gasesc pe cineva care sa imi spuna ca tu esti o victima aici. Dimpotriva.