Sincer, în contextul acestui poem pe care îl consider extrem de valoros nu înțeleg ultimul vers și deci prefer să citesc poemul lipsit de aportul acestuia. 'ca un câine în fața unui străin' este finalul meu aici.
Felicitări pentru ideea poetică zic eu, valoroasă și nouă despre înger și demon.
O lectură plăcută și incitantă aș putea spune.
Margas.
Eugen, protestul tau este justificat, dar nu trebuie sa te manjesti cu aceleasi mizerii pe care le scriu unii pentru a-ti impune punctul de vedere. Tocmai frumusetea si puritatea poeziei tale va face diferenta.
eu remarc faptul că este un poem citit. mulțumesc adinei pentru cuvintele de laudă. regret însă că nu înțeleg ce vrea virgil. la fel puteai sa spui și: iata o nevoie indispensabila de necesar! :P ce anume dăunează? de ce? (fii mai explicit, virgil, te rog) . cît despre originea senzațiilor... eu intenționam o atmosferă care să mimeze confuzul. ce nu e bine? nu înțeleg. ajută-mă, te rog. zic
Se pare ca e "verry fashion" ca Stefan sa scrie despre Stefan, Gelu despre Gelu, Victor despre Victor...etc samd.. Dar, trecand peste acest artificiu folosit pana la anularea efectului sau, poemul mi-a placut. Un poem de stare curat, oricum, e ceva deosebit fata de ce-am citit la tine pana acum.
Noi recomandam o latime nu mai mare de 535 de px., nu mai mult. Si sa nu uitam ca scopul Hermeneia nu este in primul rind arta fotografica sau digitala
încă ceva Lentib. Ca să fim clari. Dacă tu consideri că nu se merită să rămîi pe Hermeneia eu cred că este o absurditate să îți ceară sau îți condiționeze cineva rămînerea. La fel de ridicol ar fi și să facă cineva genuflexiuni de dragul rămînerii tale. Eu cred că Hermeneia este prin ea însăși deja o valoare și această "simbioză" dintre voi și Hermeneia este o chestiune care avantajează nu numai Hermeneia dar este nu în ultimul rînd și un mare beneficiu și pentru voi. Dacă nu crezi asta atunci este neaparat mult mai bine să pleci. E plin internetul de tot felul de "ro" culturi și leteraturi sau alte abureli din astea care fac tot felul de genuflexiuni pentru ca să aibă aglomerație. drumul ți-e deschis spre succes și faimă. nu îl pierde prietene. ;)
intra un negru intr-un bar si spune foarte serios barmanului: o apa plata, va rog! ala ii raspunde nervos: stai ma un pic, ce-i aici, bar de negri?! Am preluat nenorocita aia de replica si de atunci cand nu imi convine ceva, o repet ca papagalul:) mi s-a parut ca bancul e mult mai raspandit, de-asta am spus ca nu se imbumba acolo. oricum, atmosfera mai anosta decat intr-un bar de negri nu stiu unde gasesti:) sau te gandeai la un club de negri in care hiphopeaza aia halucinant... Glumesc, lasa negri la locul lor. Zile faine!
conform dex ANACRÚZĂ, anacruze, s.f. 1. Notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale. 2. Prima silabă neaccentuată a unui vers. – Din fr. anacrouse. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 3 Feb 2004 | Greșeală de tipar anacrúză s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. anacrúzei; pl. anacrúze Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar ANACRÚZĂ s.f. 1. (Lit.) Silabă neaccentuată la începutul unui vers, care nu contează ca parte a acestuia. 2. (Muz.) Măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale; auftact. [< fr. anacrouse, cf. gr. ana – înainte, krousis – accent]. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 22 Oct 2004 | Greșeală de tipar ANACRÚZĂ s. f. 1. silabă neaccentuată care precedă primul picior complet al unui vers. 2. (muz.) sunet precedând primul timp tare al unei măsuri. (< fr. anacrouse) *in cazul de fata, secunde anacruzice sunt secunde incomplete, pe jumatate traite ... in poezie, minutul poate sa/si inceapa numaratoarea de la 30 nu de la 0, adica sa cuprinda a doua jumatate de secunde nu de la prima, iar secunda sa iasa din gaoace pe jumatate si in viata sunt oameni carora le surade soarta in ce/a de/a doua jumatate ...
Ela, daca ar fi sa inteleg ceva, as intelege ca am vreo doua versuri care stau in picioare, nu? :-) glumesc, desigur. Am sa-ti spun ca iti dau dreptate cu versurile 6 si 7, care ies dinntr-un asa zis "ritm" si unde poate ca voi gasi alta varianta. Cu restul: fericirea mea de ceara: sunt 2 cuvinte intercalate si desi am citit cu voce tare de vreo 3 ori, nu "simt" nici macar o aliteratie (care btw, e procedeu stilistic din cate imi aduc eu aminte). Trecand peste faptul ca daca as schimba asta, as insemna sa renunt la jumatate din poezie, de fapt. Nu simt nevoia sa schimb nimic acolo, ba dimpotriva, mai bine renunt la toata poezia decat sa schimb asta. "singurele cuvinte care fac vara dintr-o data" :-) M-as fi asteptat sa nu te mai surprinda nimic la mine, dar se vede treaba ca inca mai reusesc, ceea ce in principiu poate fi de bine, in pratica, ma stii, de rau. Versului acestuia nu-i lipseste nimic. Titlul este pus "dupa", si voit cu un cuvant in plus... pentru confuzie si paradox. repetitia finala. Hm, merita sa ma mai gandesc la asta, desi... fiind EXACT aceeasi expresie, tocmai asta mi-a fost intentia: sa REPET. pare un accident? pare ca "mi-a scapat"?
Un haiku adevărat. Frumos, sugestiv, lasă loc interpretărilor diverse. Eu nu am văzut lotuşi dimineaţa, aici sunt ca o oglindă, legătură dintre macro şi microcosmos. Mulţumesc pentru postare.
Pentru că merită spus, am ales acest poem, acum când împlinesc în curând 35 de ani, ca să fie mărturisirea mea de credință. Mulțumesc mult, Maria! Poate omul duhovnicesc îl va învinge pe cel firesc...
pe vremea când mă inițiam în ale publicității, într-o carte scrisă de un copywriter vestit scria cam așa: un bun copywriter nu este poet, ci ar trebui să aibă în vedere niște obiective practice. mă întreb acum dacă mai este valabilă ideea având în vedere că textul de mai sus e la granița dintre poezie și reclamă. am preluat mesajul din versurile "prin care li se văd oamenilor / viermii și sămânța" și deja simt cum ceva începe să viermuiască în mine și să-mi crape o sămânță. și pentru că li poate fi și Li, aș încerca o citire cu verbul "se arată" în loc de "se văd". "te iubeck's"-ul tău mi-a amintit de directorul firmei producatoare de bere beck's (de unul dintre ei, nu dau nume), orfan de tată, care, la un moment dat în carieră, a ajuns la un interviu cu managementul străin și a spus ceva de genul "am muncit ca un câine". "cum, ceilalți nu munceau?" a venit răspunsul-întrebare, nefiind impresionați de mărturisire. bun venit pe aici.
imi par extrem de interesante astfel de imagini. dincolo de interpretarile de filosofia pe care o poarta, atuul lor consta cred in mesajul transmis, in ideea fragilitatii si comuniunii care ne caracterizeaza ca fiinte libere.solidificate, chiar impietrite, dar cu speranta evadarii felicitari, domnu!
Sunt foarte surprinsă de reacțiile tale și nu înțeleg la ce te referi. Nu înțeleg ce caută Libanul aici... Eu am încercat să îmi expun punctul de vedere, menționând că acest text este slab, insuficient tratat, utilizând elemente heterogene care nu devin unitate, literar artistic vorbind. Nu au cum. Dacă privești comentariile mele din ultimul an la textele tale, vei constata că am avut punctele mele de vedere personale. Nu înțeleg de ce aici ești atât de refractară criticii. Dacă te-a deranjat vârsta la care citeam Dostoievski și Blaga, te rog să mă scuzi. A fost doar o confidență colocvială. Cunosc o persoană (tare dragă mie) care plângea în hohote prin casă în clasa I, de mila prințului din "Prințul fericit", pe când colegii desenau bastonașe și linioare. Și pe la 3 ani știa toată "iarna pe uliță" funcție de ilustrație, chiar și pe sărite...
nu-i timp de povesti lungi pentru trezire:) cred ca se pot spune multe in cuvinte scurte. imi pare bine ca mi-a iesit "lehamitea". Multam pentru comentariu!
Spre deosebire de antecomentatorii mei, eu găsesc că poezia se manifestă exact în afara versurilor remarcate de ei, pentru că în acel spațiu exterior se decantează sensibilitatea liricii feminine de mult abuzata imagine a vinovăției exclusiv feminine vis-a-vis de păcatul originar. Adevărat spune Adriana în versurile "noi semănam tot mai mult cu niște batiste albe" subliniind că această schismă nu pare să se repare ci doar se adâncește. De aceea nu îmi par accidentale versurile "ne așezăm uneori pe aceeași bornă a întâmplării/ arătând mereu/ un cer improbabil" Am descoperit o rezonanță familiară în aceste versuri. Și dacă vreți, asta este exact ce se întâmplă când o poezie este citită de un public heterogen. Bun, o să spuneți că până aici am fost subiectivă. Adevărat. Hai să ne uităm puțin la tehnica versificației unde am de criticat trei aspecte: punctele de suspensie inutile din primul vers, această superfluă colapsare "ca-ntr-o" din penultimul vers ce probabil reflectă felul în care autoarea își recită versurile sieși, și o repetiție în poeziile sale a formulei de exprimare "cum" înlocuind "precum", "asemenea", "ca o", "ca un", etc Mă refer la versul "cum oasele unor hulubi înghețați" Pe partea pozitivă a balanței, stă concluzia finală, un enunț filozofic de profundis, tentativă de haiku revelator (nu ma refer la număr de silabe și distribuție a versurilor în terțină ci la densitate/concizie, mesaj și metaforă), tehnică de oarecare popularitate în poezia actuală, "ne salvează înecul în somn/ ca-ntr-o moarte/ cu nuferi." Să nu ne arătăm blazați numai pentru că l-am citit pe Dostoievski și nimic nu se poate ridica la nivelul respectiv... Poezia nu se judecă cu dispreț și neîncredere, ce crimă perfectă. Poeziei i se oferă șansa de a fi cuprinsă, asimilată, rezonată. Ceea ce rămâne în urma poeziei adevărate nu este destrămare "la o simplă atingere/ cum oasele unor hulubi înghețați" ci libertatea aposteriori sentinței la estetic, pentru că iată, îmi permit să îl citez pe Dostoievski, "frumusețea va salva lumea"
ceea ce pe mine m-a dezamagit in majoritatea situatiilor cind am scris ceva ce poate fi interpretat drept "religios" de catre unii (desi eu nu mai cred de multa vreme in aceste "lagare de concentrare" ale poeziei - cum ar fi "poezie religioasa", "poezie erotica", "de dragoste" sau "poezie patriotica", etc), deci ceea ce m-a dezamagit pe mine este superficialitatea sau neatentia cu care s-a citit ce am scris.
bobadil se apropie oarecu. cel putin este evident ca a depus un efort pentru a analiza, a intelege si poate chiar a interpreta. in orice caz mi-a dat o idee cu "psalmul". nu este exclus sa ii dau curs.
Poza asta mare de nu încape nicăieri decât în pagina ta de fante de cartier în căutare de fetițe de liceu care să se prăbușească în poziția 'pentru luptă culcat!' la vederea mustăcioarei mai tăioasă și mai leneșă decât insăși privirea modelul johnny depp în derivă... cum ziceam poza asta te reprezintă pe tine Poete?
Dacă da, dă-mi voie să-ți spun așa, de la obraz că ești de-a dreptul frumos și expresiv și dacă mai pui la socoteală acribia aia... ești de-a dreptul irezistibil! Poate singurul poet tecucean pentru care, așa cum spunea adrian brody referindu-se la brad pitt insă, dacă nu aș fi un bărbat însurat la casa mea, mi-aș pune la îndoială sexualitatea.
" Eu cred că am înghițit cele mai multe atacuri la persoană pe aici fără ca atacatorul să fie pedepsit. Atât de multe încât m-am obișnuit deja." - Sa fim seriosi, Margas. In probabil 80-90% din situatii tu ai hartuit oamenii si ai provocat reactii prin aprecieri vitriolice la adresa persoanelor si nu a textelor. Probabil ca toata lumea vede si stie lucrul acesta. Numai tu ai dificultati sa il recunosti. Exista oameni (chiar azi am primit un email) care nu mai vor sa posteze pe Hermeneia din cauza atacurilor tale. In mod normal ar fi trebuit sa fii sanctionata de nenumarate ori pentru atacuri la persoana. Nu mai stiu de cite ori am intervenit in Consiliul Hermeneia ca sa ti se mai ierte cite ceva. Ti-am mai spus, poti emite ce pareri vrei tu (si bine ar fi sa le si argumentezi) despre texte. Dar abtine-te cu privire la persoane. As vrea atunci sa imi arati ca cineva te ataca. Pina atunci insa iti garantez ca imi este foarte greu sa gasesc pe cineva care sa imi spuna ca tu esti o victima aici. Dimpotriva.
Ideea nu e noua, însă e bine susținută de însuși logosul acestui căutător de comori care este Gorunul. Când vrea să fie serios devine brusc pus pe șotii iar când glumește este mai serios ca niciodată... Ultima glumă este însăși viața noastră, desigur, iar pentru asta stă mărturie mulțimea cea mai abstractă, cea vidă. Poezia aceasta nu poate fi recitată, poate de aceea îmi place în foarte mare măsură... iar semnele acelea seamănă cu o femeie și un bărbat, stând alături. Semnez cu o peniță, logosul îl las pentru data viitoare. Salutări, Stejare! Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sincer, în contextul acestui poem pe care îl consider extrem de valoros nu înțeleg ultimul vers și deci prefer să citesc poemul lipsit de aportul acestuia. 'ca un câine în fața unui străin' este finalul meu aici.
pentru textul : Adulmecând osul deFelicitări pentru ideea poetică zic eu, valoroasă și nouă despre înger și demon.
O lectură plăcută și incitantă aș putea spune.
Margas.
Eugen, protestul tau este justificat, dar nu trebuie sa te manjesti cu aceleasi mizerii pe care le scriu unii pentru a-ti impune punctul de vedere. Tocmai frumusetea si puritatea poeziei tale va face diferenta.
pentru textul : Unui mare poetastru deAsta dacă luăm în cinsiderare doar părțile referitoare la concizie, ironie și satiră... :-) Am eșuat în a-ți regăsi vocea aici, maestre.
pentru textul : Pe Bulevard deeu remarc faptul că este un poem citit. mulțumesc adinei pentru cuvintele de laudă. regret însă că nu înțeleg ce vrea virgil. la fel puteai sa spui și: iata o nevoie indispensabila de necesar! :P ce anume dăunează? de ce? (fii mai explicit, virgil, te rog) . cît despre originea senzațiilor... eu intenționam o atmosferă care să mimeze confuzul. ce nu e bine? nu înțeleg. ajută-mă, te rog. zic
pentru textul : angoase&fisuri deimi place ca-i pistruiata (sper, si roscata - natural)
pentru textul : hold the mike like a memory deSe pare ca e "verry fashion" ca Stefan sa scrie despre Stefan, Gelu despre Gelu, Victor despre Victor...etc samd.. Dar, trecand peste acest artificiu folosit pana la anularea efectului sau, poemul mi-a placut. Un poem de stare curat, oricum, e ceva deosebit fata de ce-am citit la tine pana acum.
pentru textul : poemul lui ștefan deNoi recomandam o latime nu mai mare de 535 de px., nu mai mult. Si sa nu uitam ca scopul Hermeneia nu este in primul rind arta fotografica sau digitala
pentru textul : Lemuria deîncă ceva Lentib. Ca să fim clari. Dacă tu consideri că nu se merită să rămîi pe Hermeneia eu cred că este o absurditate să îți ceară sau îți condiționeze cineva rămînerea. La fel de ridicol ar fi și să facă cineva genuflexiuni de dragul rămînerii tale. Eu cred că Hermeneia este prin ea însăși deja o valoare și această "simbioză" dintre voi și Hermeneia este o chestiune care avantajează nu numai Hermeneia dar este nu în ultimul rînd și un mare beneficiu și pentru voi. Dacă nu crezi asta atunci este neaparat mult mai bine să pleci. E plin internetul de tot felul de "ro" culturi și leteraturi sau alte abureli din astea care fac tot felul de genuflexiuni pentru ca să aibă aglomerație. drumul ți-e deschis spre succes și faimă. nu îl pierde prietene. ;)
pentru textul : cum să prinzi luna în zona 51 deprimele doua strofe promit. restul este un discurs dar nu poezie.
pentru textul : scrisoare închisă fostei mele iubiri din copilărie deintra un negru intr-un bar si spune foarte serios barmanului: o apa plata, va rog! ala ii raspunde nervos: stai ma un pic, ce-i aici, bar de negri?! Am preluat nenorocita aia de replica si de atunci cand nu imi convine ceva, o repet ca papagalul:) mi s-a parut ca bancul e mult mai raspandit, de-asta am spus ca nu se imbumba acolo. oricum, atmosfera mai anosta decat intr-un bar de negri nu stiu unde gasesti:) sau te gandeai la un club de negri in care hiphopeaza aia halucinant... Glumesc, lasa negri la locul lor. Zile faine!
pentru textul : l’absente deconform dex ANACRÚZĂ, anacruze, s.f. 1. Notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale. 2. Prima silabă neaccentuată a unui vers. – Din fr. anacrouse. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 3 Feb 2004 | Greșeală de tipar anacrúză s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. anacrúzei; pl. anacrúze Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar ANACRÚZĂ s.f. 1. (Lit.) Silabă neaccentuată la începutul unui vers, care nu contează ca parte a acestuia. 2. (Muz.) Măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale; auftact. [< fr. anacrouse, cf. gr. ana – înainte, krousis – accent]. Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 22 Oct 2004 | Greșeală de tipar ANACRÚZĂ s. f. 1. silabă neaccentuată care precedă primul picior complet al unui vers. 2. (muz.) sunet precedând primul timp tare al unei măsuri. (< fr. anacrouse) *in cazul de fata, secunde anacruzice sunt secunde incomplete, pe jumatate traite ... in poezie, minutul poate sa/si inceapa numaratoarea de la 30 nu de la 0, adica sa cuprinda a doua jumatate de secunde nu de la prima, iar secunda sa iasa din gaoace pe jumatate si in viata sunt oameni carora le surade soarta in ce/a de/a doua jumatate ...
pentru textul : hurricane plane deEla, daca ar fi sa inteleg ceva, as intelege ca am vreo doua versuri care stau in picioare, nu? :-) glumesc, desigur. Am sa-ti spun ca iti dau dreptate cu versurile 6 si 7, care ies dinntr-un asa zis "ritm" si unde poate ca voi gasi alta varianta. Cu restul: fericirea mea de ceara: sunt 2 cuvinte intercalate si desi am citit cu voce tare de vreo 3 ori, nu "simt" nici macar o aliteratie (care btw, e procedeu stilistic din cate imi aduc eu aminte). Trecand peste faptul ca daca as schimba asta, as insemna sa renunt la jumatate din poezie, de fapt. Nu simt nevoia sa schimb nimic acolo, ba dimpotriva, mai bine renunt la toata poezia decat sa schimb asta. "singurele cuvinte care fac vara dintr-o data" :-) M-as fi asteptat sa nu te mai surprinda nimic la mine, dar se vede treaba ca inca mai reusesc, ceea ce in principiu poate fi de bine, in pratica, ma stii, de rau. Versului acestuia nu-i lipseste nimic. Titlul este pus "dupa", si voit cu un cuvant in plus... pentru confuzie si paradox. repetitia finala. Hm, merita sa ma mai gandesc la asta, desi... fiind EXACT aceeasi expresie, tocmai asta mi-a fost intentia: sa REPET. pare un accident? pare ca "mi-a scapat"?
pentru textul : Cuvinte care se fac vară deUn haiku adevărat. Frumos, sugestiv, lasă loc interpretărilor diverse. Eu nu am văzut lotuşi dimineaţa, aici sunt ca o oglindă, legătură dintre macro şi microcosmos. Mulţumesc pentru postare.
pentru textul : 蓮 ー Lotus dePentru că merită spus, am ales acest poem, acum când împlinesc în curând 35 de ani, ca să fie mărturisirea mea de credință. Mulțumesc mult, Maria! Poate omul duhovnicesc îl va învinge pe cel firesc...
pentru textul : Caut un loc... dedeci merge :) scrii
în loc de steluțele celea multe pui linkul tă și anume acesta http://i517.photobucket.com/albums/u337/barganecaterina/121-1.jpg
pentru textul : seară de iulie în sat deMultumesc de trecere, Doru!
pentru textul : Dezintegrare deacum nu-mi ramane decat sa astept modificarea textului. este simplu: dati clik pe butonul "editeaza"... la bune citiri
pentru textul : Paneraș cu ouă deFinalul era bun (şi dpdv stilistic, si ideatic). Începutul trebuia modificat, adică asta:
"la nicio clipă după ce voi sfârși
pentru textul : Rămas bun deașa ca între oameni
cu ochii închiși
fără nicio altă bătaie de inimă
pentru cele lumești"
pe vremea când mă inițiam în ale publicității, într-o carte scrisă de un copywriter vestit scria cam așa: un bun copywriter nu este poet, ci ar trebui să aibă în vedere niște obiective practice. mă întreb acum dacă mai este valabilă ideea având în vedere că textul de mai sus e la granița dintre poezie și reclamă. am preluat mesajul din versurile "prin care li se văd oamenilor / viermii și sămânța" și deja simt cum ceva începe să viermuiască în mine și să-mi crape o sămânță. și pentru că li poate fi și Li, aș încerca o citire cu verbul "se arată" în loc de "se văd". "te iubeck's"-ul tău mi-a amintit de directorul firmei producatoare de bere beck's (de unul dintre ei, nu dau nume), orfan de tată, care, la un moment dat în carieră, a ajuns la un interviu cu managementul străin și a spus ceva de genul "am muncit ca un câine". "cum, ceilalți nu munceau?" a venit răspunsul-întrebare, nefiind impresionați de mărturisire. bun venit pe aici.
pentru textul : te iu-BECK'S desilvia, da, insa pt nimic in lume n-as arunca cu vreo panza in capul unui sir. omg!
pentru textul : manifest găsit într-un buzunar deimi par extrem de interesante astfel de imagini. dincolo de interpretarile de filosofia pe care o poarta, atuul lor consta cred in mesajul transmis, in ideea fragilitatii si comuniunii care ne caracterizeaza ca fiinte libere.solidificate, chiar impietrite, dar cu speranta evadarii felicitari, domnu!
pentru textul : escape depoezia ta nu suferă de lipsa inspiratiei, ci de dorinta de a spune cat mai multe in cat mai putine cuvinte.
pentru textul : portretul meu din privirea ta (2) deSunt foarte surprinsă de reacțiile tale și nu înțeleg la ce te referi. Nu înțeleg ce caută Libanul aici... Eu am încercat să îmi expun punctul de vedere, menționând că acest text este slab, insuficient tratat, utilizând elemente heterogene care nu devin unitate, literar artistic vorbind. Nu au cum. Dacă privești comentariile mele din ultimul an la textele tale, vei constata că am avut punctele mele de vedere personale. Nu înțeleg de ce aici ești atât de refractară criticii. Dacă te-a deranjat vârsta la care citeam Dostoievski și Blaga, te rog să mă scuzi. A fost doar o confidență colocvială. Cunosc o persoană (tare dragă mie) care plângea în hohote prin casă în clasa I, de mila prințului din "Prințul fericit", pe când colegii desenau bastonașe și linioare. Și pe la 3 ani știa toată "iarna pe uliță" funcție de ilustrație, chiar și pe sărite...
pentru textul : poveste cu nuferi denu-i timp de povesti lungi pentru trezire:) cred ca se pot spune multe in cuvinte scurte. imi pare bine ca mi-a iesit "lehamitea". Multam pentru comentariu!
pentru textul : alala deSpre deosebire de antecomentatorii mei, eu găsesc că poezia se manifestă exact în afara versurilor remarcate de ei, pentru că în acel spațiu exterior se decantează sensibilitatea liricii feminine de mult abuzata imagine a vinovăției exclusiv feminine vis-a-vis de păcatul originar. Adevărat spune Adriana în versurile "noi semănam tot mai mult cu niște batiste albe" subliniind că această schismă nu pare să se repare ci doar se adâncește. De aceea nu îmi par accidentale versurile "ne așezăm uneori pe aceeași bornă a întâmplării/ arătând mereu/ un cer improbabil" Am descoperit o rezonanță familiară în aceste versuri. Și dacă vreți, asta este exact ce se întâmplă când o poezie este citită de un public heterogen. Bun, o să spuneți că până aici am fost subiectivă. Adevărat. Hai să ne uităm puțin la tehnica versificației unde am de criticat trei aspecte: punctele de suspensie inutile din primul vers, această superfluă colapsare "ca-ntr-o" din penultimul vers ce probabil reflectă felul în care autoarea își recită versurile sieși, și o repetiție în poeziile sale a formulei de exprimare "cum" înlocuind "precum", "asemenea", "ca o", "ca un", etc Mă refer la versul "cum oasele unor hulubi înghețați" Pe partea pozitivă a balanței, stă concluzia finală, un enunț filozofic de profundis, tentativă de haiku revelator (nu ma refer la număr de silabe și distribuție a versurilor în terțină ci la densitate/concizie, mesaj și metaforă), tehnică de oarecare popularitate în poezia actuală, "ne salvează înecul în somn/ ca-ntr-o moarte/ cu nuferi." Să nu ne arătăm blazați numai pentru că l-am citit pe Dostoievski și nimic nu se poate ridica la nivelul respectiv... Poezia nu se judecă cu dispreț și neîncredere, ce crimă perfectă. Poeziei i se oferă șansa de a fi cuprinsă, asimilată, rezonată. Ceea ce rămâne în urma poeziei adevărate nu este destrămare "la o simplă atingere/ cum oasele unor hulubi înghețați" ci libertatea aposteriori sentinței la estetic, pentru că iată, îmi permit să îl citez pe Dostoievski, "frumusețea va salva lumea"
pentru textul : poveste cu nuferi deceea ce pe mine m-a dezamagit in majoritatea situatiilor cind am scris ceva ce poate fi interpretat drept "religios" de catre unii (desi eu nu mai cred de multa vreme in aceste "lagare de concentrare" ale poeziei - cum ar fi "poezie religioasa", "poezie erotica", "de dragoste" sau "poezie patriotica", etc), deci ceea ce m-a dezamagit pe mine este superficialitatea sau neatentia cu care s-a citit ce am scris.
pentru textul : dezvățatul de a fi I debobadil se apropie oarecu. cel putin este evident ca a depus un efort pentru a analiza, a intelege si poate chiar a interpreta. in orice caz mi-a dat o idee cu "psalmul". nu este exclus sa ii dau curs.
Poza asta mare de nu încape nicăieri decât în pagina ta de fante de cartier în căutare de fetițe de liceu care să se prăbușească în poziția 'pentru luptă culcat!' la vederea mustăcioarei mai tăioasă și mai leneșă decât insăși privirea modelul johnny depp în derivă... cum ziceam poza asta te reprezintă pe tine Poete?
pentru textul : "pentru Esmé, cu dragoste și abjecție" deDacă da, dă-mi voie să-ți spun așa, de la obraz că ești de-a dreptul frumos și expresiv și dacă mai pui la socoteală acribia aia... ești de-a dreptul irezistibil! Poate singurul poet tecucean pentru care, așa cum spunea adrian brody referindu-se la brad pitt insă, dacă nu aș fi un bărbat însurat la casa mea, mi-aș pune la îndoială sexualitatea.
" Eu cred că am înghițit cele mai multe atacuri la persoană pe aici fără ca atacatorul să fie pedepsit. Atât de multe încât m-am obișnuit deja." - Sa fim seriosi, Margas. In probabil 80-90% din situatii tu ai hartuit oamenii si ai provocat reactii prin aprecieri vitriolice la adresa persoanelor si nu a textelor. Probabil ca toata lumea vede si stie lucrul acesta. Numai tu ai dificultati sa il recunosti. Exista oameni (chiar azi am primit un email) care nu mai vor sa posteze pe Hermeneia din cauza atacurilor tale. In mod normal ar fi trebuit sa fii sanctionata de nenumarate ori pentru atacuri la persoana. Nu mai stiu de cite ori am intervenit in Consiliul Hermeneia ca sa ti se mai ierte cite ceva. Ti-am mai spus, poti emite ce pareri vrei tu (si bine ar fi sa le si argumentezi) despre texte. Dar abtine-te cu privire la persoane. As vrea atunci sa imi arati ca cineva te ataca. Pina atunci insa iti garantez ca imi este foarte greu sa gasesc pe cineva care sa imi spuna ca tu esti o victima aici. Dimpotriva.
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate de...Paris n'est Parios qu'arrachant ses pavees...
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deIdeea nu e noua, însă e bine susținută de însuși logosul acestui căutător de comori care este Gorunul. Când vrea să fie serios devine brusc pus pe șotii iar când glumește este mai serios ca niciodată... Ultima glumă este însăși viața noastră, desigur, iar pentru asta stă mărturie mulțimea cea mai abstractă, cea vidă. Poezia aceasta nu poate fi recitată, poate de aceea îmi place în foarte mare măsură... iar semnele acelea seamănă cu o femeie și un bărbat, stând alături. Semnez cu o peniță, logosul îl las pentru data viitoare. Salutări, Stejare! Bobadil.
pentru textul : ø dePagini