mulțumesc anna pentru aprecieri! mă încântă faprul că am scris un poem care ți-a plăcut. sper că și altora. ai dreptate în privința iubirii. Dante spune despre ea că "mișcă sori și stele". te mai aștept cu drag.
Pentru că ieri m-am referit doar în treacăt la reliefarea unor detalii, astăzi renunț la imboldul artistic și revin cu aplicarea unor tehnici care să ne ofere o altă abordare a tonalității /expunerii/echilibrării/fizionomiei etc. Este doar un alt snapshot, o explorare cromatică, nimic mai mult. Mulțumesc autorului pentru pretextul oferit.
din mână...!
dar să ştii, Siviu, că atunci când dai drumul unui text, "ereţii" îi dau târcoale.
există foame şi foame şi nu trece musai prin stomac!...
câți pictori ar dori să aibă pe șevalet căldura unui model adevărat! și căți ar scrie cu penelul lor despre zăpezile de altădată! "am ajuns să nu ne mai putem ascunde indiscrețiile îmi mînjesc degetele cu tine arăt obosit" ce pictor pleacă din tine... tristețea unui nor uitat între două cuvinte... degetele cu tine sau cu altcineva, ca un fiord al corăbiilor scufundate, părere despre lumina cerească a unui alt vitraliu ...
asa cum preciza si ecaterina poemul devine puternic de la faza cu interviurile si se finalizeaza in aceeasi nota de forta. imi par in plus moartea, salamandra si excalibur, dar banuiesc ca tie ti-s dragi si n-o sa renunti la ele. am lasat semnul pentru poem ca intreg, dar mai ales pentru versurile: "nu-mi place să dau interviuri să fiu întrebată cu ce săruturi îmi țin buzele tinere /încotro mă deșir", "așa că nu-mi vorbi despre dragoste/cum nu vorbești focului/despre fum"
aici parcă mai era un comentariu al Profetului!!!! acela cere făcea referire, din ce îmi mai amitesc, la faptul că poemul are defecte, precum ar fi: "o iarbă/și o bancă". nu înțeleg, deși mi s-a reproșat personal, că nu trebuie să folosim acest mod de exprimare, acest fel de a scrie poezie: adică o foaie.../ o bancă... și altele asemenea. doresc să mi se explice de de ce nu sună bine o astfel de exprimare în poezie, sau în ce context nu trebuie folosită, deoarece întâlnesc doar observații de genul "nu recomand... " sau "nu îmi pare ca sună bine.. ", și altele asemenea, nu numai în dreptul textelor mele . vă mulțumesc!
Virgil și Andu...e și normal să riști compromisul pentru o cauză autentică. Altfel ce spunem e de doru' lelii și trebuie pus punctul pe i, trebuie luat biciul la hingherii puilor de brad. Io cred că ecologiștii văd mai degrabă banul lor de lemn și mai puțină frunză vrede. Așa se face minunea că se taie ca-n codru...:) " la noi sunt codrii verzi de brad" ...spunea poetul. Azi mai degrabă codrii morți de brad...iar legea e tot a hingherilor. Strict la obiectul sărbătorilor, propun pentru kitchomani bradul de plastic și pentru ceilalți cîte un brăduț-bonsai. Poate să și ningă peste ele. Cu o imparțială bucurie...:)
Silvia, aici este Hermeneiea.com, nu mailul d-lui Titarenco. Dar faptul ca tu ai considerat de bun simt sa-ti expui frustrarile in public spune multe. Gestul lui Virgil - de schimbare a nivelului tau de la autor la novice - nu este unul autocratic. Problema a fost discutata in consiliul Hermeniei , s-a supus la vot si toti am fost de acord cu monitorizare ta. In sperata ca vom avea o supriza placuta pe parcurs. Ei bine, ultimul tau text numai o surpriza placuta n-a fost. Sorry. Ca sa nu mai lungim povestea, ii solicit si eu lui Virgil suspendarea contului tau. Nu te tine nimeni cu forta aici iar moderatorii si al editorii Hermeneei nu au sarcina de a pansa ranile orgoliului nimanui.
nu- mi ramane decat sa-ti multumesc si sa ma bucur ca ai apreciat ce am scris eu aici. si pentru ca imi permit sa fiu sincera, bineinteles ca apreciez cuvintele tale, eu nu am uitat ca feed-back- ul pe care l-am primit la venirea mea pe acest site din partea ta, m-a motivat cumva sa merg mai departe. ( si bineinteles ca te citesc:) si voua, noapte linistita!
Elia, cred că e bine că nu deranjează întrebările în poezia ta, și nici parantezele. Eu de obicei sunt reticentă la chestiile astea în poezie, dar uite că aici nu e rău. Sigur, e mai mult un discurs, pe alocuri alunecând în poezie, dar cred că e un melanj al căutării. Mi-a plăcut finalul, să știi. În rest, nu știu dacă ar trebui neaparat reluată pentru șlefuire, cât mai degrabă am impresia că e unul dintre textele care trebuie scrise după o îndelungată tăcere. Ca de cele mai multe ori, remarc la tine modul în care îți privești eul poetic cu luciditate. O anumită "matematică", aș spune. Bine ai revenit. "știri cu rupturi" nu sună bine.
multumesc tuturor pentru trecere si cuvantul de apreciere... pentru oriana, gratie amabilitatii directorului de site textul meu ,,săritura tsukahara,, a reaparut
Este un poem de stare cu o tentă ușor postmodernistă, ușor ironică (multe din poemele tale au un simț al umorului adânc și de calitate, mai ales cele din ciclul Ludice). Am reținut în mod special versurile: "un multiplu indivizibil" (un oximoron perfect), "de parcă de prieteni / aș duce eu lipsă / și nu ar fi nopțile mele în plus", desemnate ca secvențe, flashuri bine realizate. Apropos de filmografie, versul "cu o șansă la un milion" mi-a amintit de o replică memorabilă din "Dumb & Dumber": "Lloyd: What are the chances of a guy like you and a girl like me... ending up together?", "Mary: Not good.", "Lloyd: You mean, not good like one out of a hundred?", "Mary: I'd say more like one out of a million.", "Lloyd: So you're telling me there's a chance.". Aici se mai poate lucra. La fel și versurile în care "harta" este repetată prea demonstrativ.
Maria(na), îți sunt recunoscător pentru aplecarea asupra acestui poem cu atât mai mult cu cât comentariul tău datează dinainte de modificarea pe care a trebuit să o operez din motivele care se văd mai sus. Mă bucur chiar și mai mult că nu ai fost tu cea care s-a sesizat de acea sintagmă 'inacceptabilă', pentru că eu nu consider acea exprimare vulgară iar o explicație nu mi s-a oferit, ci doar o sentință. A fi sau a nu fi vulgar în poezie este o chestiune complexă în opinia mea, care scapă unei priviri superficiale.
Îți mulțumesc încă o dată pentru citirea atentă și pentru opinie.
Voi ține cont de ea, fără doar și poate.
A
Raluca,
te rog frumos, nu e cea mai bună atitudine. observi că eu am încercat să aduc un zîmbet în această atmosferă tensionată, fără să fac referire la culoarea ochilor lui Ionuţ/Paul. dacă ai ceva de spus, ştiu că ai inteligenţa să o faci altfel, fie şi într-un pamflet. poţi să începi cu mine.
Ionuţ, Paul,
mizez pe maturitatea voastră. am convingerea că ştiţi amîndoi ce e un pamflet şi aştept o abordare închegată.
aici este o fabulă dacă (ne) gândim cu capul în jos, aşa cum e lumea actuală, iar Andu tocmai asta a făcut aici, a satirizat până ne-a ajuns cuţitul la os.
"lordul banal...
de-acolo, din canal
... a trimis toată viața lui" - cuvintele vorbesc...
Această ședere cu un picior în moarte, sau înghițit pe jumătate de ea, când dorința de viață e așa de puternică "de parcă o șatră cânta de foame în vintrele mele" și acestă întâmplare care vine "precum o moiră beată încurcată-n fuste" mi-a lăsat un gust ciudat, necunoscut, completat de imaginea înghițirii celuilalt (perpetuată dintr-o gură într-alta). Drumul Damascului are două sensuri de circulație pe unul dintre sensuri El vine, pe celălalt moartea. Ne rămâne alegerea? Gândindu-mă la asta îmi revine gustul acela ciudat.
mi-ar plăcea foarte mult să nu devii oficial cu mine. Spune-mi Paul, te rog. Uite eu, când fac acest lucru simt că dispar niște bariere p'acolo. Îți mulțumesc pentru apreciere, lectură și timp. gând bun. paul
Cu riscul pe care iata, mi-l asum aici in direct, nu inteleg imaginea in context. O explicatie, sau macar ceva de genul, pentru noi astia mai prosti? Multmesc anticipat si "adevarat a inviat" Andu
nu sînt neaparat de acord cu exigența asta față de cacofonii. mi se pare exagerată și nenaturală. dar asta este părerea mea. autorul ar face bine să își editeze însă textul. greșeli de tipărire, concordanța timpurilor, etc
l-am transferat în șantier pentru a fi corectat
în vremurile de azi, ușile deschise larg vor pofti înăuntru hoţii
frigiderul plin îi va ospăta
şi nu le va fi deajuns
ei vor râde...
mai degrabă asta ar fi realitatea, dar pentru optimismul tău, pentru uşile larg deschise ale casei cu frigiderul plin şi pentru căldura mesajului nu aş spune peniţei nu!
un text care nu reuseste sa fie mai mult decit o gluma, dupa parerea mea. probabil inspirat dintr-o intimplare adevarata dar blocat undeva inainte sa poata sa devina parte a ceva literar. inca din titlu lucrurile au tenta de parodie ieftina. ce e aia cosmar visator? chiar daca s-a intentionat un anumit tip de "metaforizare" (aici poate asztalos poate imi reimprospateaza memoria - de pe vremea cind invatam asta in liceu, pentru ca se invata asta in liceu pe vremea mea, au trecut multi ani -), deci un anumit tip de "metaforizare" a verbului "a avea un cosmar" prin sugerarea subiectului prin folosirea obiectului, totusi dimensiunea de hilar ieftin (chiar accidental), dupa parerea mea, este dezavantajoasa titlului
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulțumesc anna pentru aprecieri! mă încântă faprul că am scris un poem care ți-a plăcut. sper că și altora. ai dreptate în privința iubirii. Dante spune despre ea că "mișcă sori și stele". te mai aștept cu drag.
pentru textul : Mă duc și mă duc dePentru că ieri m-am referit doar în treacăt la reliefarea unor detalii, astăzi renunț la imboldul artistic și revin cu aplicarea unor tehnici care să ne ofere o altă abordare a tonalității /expunerii/echilibrării/fizionomiei etc. Este doar un alt snapshot, o explorare cromatică, nimic mai mult. Mulțumesc autorului pentru pretextul oferit.
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house dedin mână...!
pentru textul : sunt o vrabie urbană dedar să ştii, Siviu, că atunci când dai drumul unui text, "ereţii" îi dau târcoale.
există foame şi foame şi nu trece musai prin stomac!...
spor la lucru și succes, Virgil!
pentru textul : hermeneia 3.0-a depăcat de titlu. că nu are text. nu orice înșiruire de cuvinte e poezie.
pentru textul : Plagiatul unei dimineţi dificile decâți pictori ar dori să aibă pe șevalet căldura unui model adevărat! și căți ar scrie cu penelul lor despre zăpezile de altădată! "am ajuns să nu ne mai putem ascunde indiscrețiile îmi mînjesc degetele cu tine arăt obosit" ce pictor pleacă din tine... tristețea unui nor uitat între două cuvinte... degetele cu tine sau cu altcineva, ca un fiord al corăbiilor scufundate, părere despre lumina cerească a unui alt vitraliu ...
pentru textul : degetele cu tine dee un text mai vechi în care am mai tăiat de curînd, pentru a scăpa de balast. enjoy! :) sd
pentru textul : arhitectul de eșecuri deîmi place! sigur moștenești pe cineva din familie:)
pentru textul : Un lup tăiat în jumate deiar nickname-ul e adorabil!
asa cum preciza si ecaterina poemul devine puternic de la faza cu interviurile si se finalizeaza in aceeasi nota de forta. imi par in plus moartea, salamandra si excalibur, dar banuiesc ca tie ti-s dragi si n-o sa renunti la ele. am lasat semnul pentru poem ca intreg, dar mai ales pentru versurile: "nu-mi place să dau interviuri să fiu întrebată cu ce săruturi îmi țin buzele tinere /încotro mă deșir", "așa că nu-mi vorbi despre dragoste/cum nu vorbești focului/despre fum"
pentru textul : să nu mă întrebi deaici parcă mai era un comentariu al Profetului!!!! acela cere făcea referire, din ce îmi mai amitesc, la faptul că poemul are defecte, precum ar fi: "o iarbă/și o bancă". nu înțeleg, deși mi s-a reproșat personal, că nu trebuie să folosim acest mod de exprimare, acest fel de a scrie poezie: adică o foaie.../ o bancă... și altele asemenea. doresc să mi se explice de de ce nu sună bine o astfel de exprimare în poezie, sau în ce context nu trebuie folosită, deoarece întâlnesc doar observații de genul "nu recomand... " sau "nu îmi pare ca sună bine.. ", și altele asemenea, nu numai în dreptul textelor mele . vă mulțumesc!
pentru textul : amalia deionut, cat de amuzant voi mai fi cand iti voi marturisi ca ma vand scump? scump, dom`le, scump
pentru textul : crucile deMă bucur că ţi-a plăcut. Dar chiar aşa era pe-atunci.
pentru textul : Simple suspiciuni deVirgil și Andu...e și normal să riști compromisul pentru o cauză autentică. Altfel ce spunem e de doru' lelii și trebuie pus punctul pe i, trebuie luat biciul la hingherii puilor de brad. Io cred că ecologiștii văd mai degrabă banul lor de lemn și mai puțină frunză vrede. Așa se face minunea că se taie ca-n codru...:) " la noi sunt codrii verzi de brad" ...spunea poetul. Azi mai degrabă codrii morți de brad...iar legea e tot a hingherilor. Strict la obiectul sărbătorilor, propun pentru kitchomani bradul de plastic și pentru ceilalți cîte un brăduț-bonsai. Poate să și ningă peste ele. Cu o imparțială bucurie...:)
pentru textul : Elegie cu pui de brad deSilvia, aici este Hermeneiea.com, nu mailul d-lui Titarenco. Dar faptul ca tu ai considerat de bun simt sa-ti expui frustrarile in public spune multe. Gestul lui Virgil - de schimbare a nivelului tau de la autor la novice - nu este unul autocratic. Problema a fost discutata in consiliul Hermeniei , s-a supus la vot si toti am fost de acord cu monitorizare ta. In sperata ca vom avea o supriza placuta pe parcurs. Ei bine, ultimul tau text numai o surpriza placuta n-a fost. Sorry. Ca sa nu mai lungim povestea, ii solicit si eu lui Virgil suspendarea contului tau. Nu te tine nimeni cu forta aici iar moderatorii si al editorii Hermeneei nu au sarcina de a pansa ranile orgoliului nimanui.
pentru textul : poate denu- mi ramane decat sa-ti multumesc si sa ma bucur ca ai apreciat ce am scris eu aici. si pentru ca imi permit sa fiu sincera, bineinteles ca apreciez cuvintele tale, eu nu am uitat ca feed-back- ul pe care l-am primit la venirea mea pe acest site din partea ta, m-a motivat cumva sa merg mai departe. ( si bineinteles ca te citesc:) si voua, noapte linistita!
pentru textul : aleea cu cireși deSărbători Fericite membrilor cenaclului Virtualia.
pentru textul : Sărbători fericite! deElia, cred că e bine că nu deranjează întrebările în poezia ta, și nici parantezele. Eu de obicei sunt reticentă la chestiile astea în poezie, dar uite că aici nu e rău. Sigur, e mai mult un discurs, pe alocuri alunecând în poezie, dar cred că e un melanj al căutării. Mi-a plăcut finalul, să știi. În rest, nu știu dacă ar trebui neaparat reluată pentru șlefuire, cât mai degrabă am impresia că e unul dintre textele care trebuie scrise după o îndelungată tăcere. Ca de cele mai multe ori, remarc la tine modul în care îți privești eul poetic cu luciditate. O anumită "matematică", aș spune. Bine ai revenit. "știri cu rupturi" nu sună bine.
pentru textul : Ultimul an din viața mea demultumesc tuturor pentru trecere si cuvantul de apreciere... pentru oriana, gratie amabilitatii directorului de site textul meu ,,săritura tsukahara,, a reaparut
pentru textul : canon să dormim împreună deEste un poem de stare cu o tentă ușor postmodernistă, ușor ironică (multe din poemele tale au un simț al umorului adânc și de calitate, mai ales cele din ciclul Ludice). Am reținut în mod special versurile: "un multiplu indivizibil" (un oximoron perfect), "de parcă de prieteni / aș duce eu lipsă / și nu ar fi nopțile mele în plus", desemnate ca secvențe, flashuri bine realizate. Apropos de filmografie, versul "cu o șansă la un milion" mi-a amintit de o replică memorabilă din "Dumb & Dumber": "Lloyd: What are the chances of a guy like you and a girl like me... ending up together?", "Mary: Not good.", "Lloyd: You mean, not good like one out of a hundred?", "Mary: I'd say more like one out of a million.", "Lloyd: So you're telling me there's a chance.". Aici se mai poate lucra. La fel și versurile în care "harta" este repetată prea demonstrativ.
pentru textul : mr bright deMaria(na), îți sunt recunoscător pentru aplecarea asupra acestui poem cu atât mai mult cu cât comentariul tău datează dinainte de modificarea pe care a trebuit să o operez din motivele care se văd mai sus. Mă bucur chiar și mai mult că nu ai fost tu cea care s-a sesizat de acea sintagmă 'inacceptabilă', pentru că eu nu consider acea exprimare vulgară iar o explicație nu mi s-a oferit, ci doar o sentință. A fi sau a nu fi vulgar în poezie este o chestiune complexă în opinia mea, care scapă unei priviri superficiale.
pentru textul : liquido deÎți mulțumesc încă o dată pentru citirea atentă și pentru opinie.
Voi ține cont de ea, fără doar și poate.
A
Raluca,
te rog frumos, nu e cea mai bună atitudine. observi că eu am încercat să aduc un zîmbet în această atmosferă tensionată, fără să fac referire la culoarea ochilor lui Ionuţ/Paul. dacă ai ceva de spus, ştiu că ai inteligenţa să o faci altfel, fie şi într-un pamflet. poţi să începi cu mine.
Ionuţ, Paul,
pentru textul : am avut un vis demizez pe maturitatea voastră. am convingerea că ştiţi amîndoi ce e un pamflet şi aştept o abordare închegată.
aici este o fabulă dacă (ne) gândim cu capul în jos, aşa cum e lumea actuală, iar Andu tocmai asta a făcut aici, a satirizat până ne-a ajuns cuţitul la os.
"lordul banal...
pentru textul : lordul banal dede-acolo, din canal
... a trimis toată viața lui" - cuvintele vorbesc...
Această ședere cu un picior în moarte, sau înghițit pe jumătate de ea, când dorința de viață e așa de puternică "de parcă o șatră cânta de foame în vintrele mele" și acestă întâmplare care vine "precum o moiră beată încurcată-n fuste" mi-a lăsat un gust ciudat, necunoscut, completat de imaginea înghițirii celuilalt (perpetuată dintr-o gură într-alta). Drumul Damascului are două sensuri de circulație pe unul dintre sensuri El vine, pe celălalt moartea. Ne rămâne alegerea? Gândindu-mă la asta îmi revine gustul acela ciudat.
pentru textul : Drumul Damascului demi-ar plăcea foarte mult să nu devii oficial cu mine. Spune-mi Paul, te rog. Uite eu, când fac acest lucru simt că dispar niște bariere p'acolo. Îți mulțumesc pentru apreciere, lectură și timp. gând bun. paul
pentru textul : poveste din trenul spre mangalia deDa, si eu am observat ca nu zice nimic dupa. Ramane mut de uimire =)). Nu imi plac rimele, nici nating, nici inutil / copil. Imi place ideea textului.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deCu riscul pe care iata, mi-l asum aici in direct, nu inteleg imaginea in context. O explicatie, sau macar ceva de genul, pentru noi astia mai prosti? Multmesc anticipat si "adevarat a inviat" Andu
pentru textul : Hristos a înviat! denu sînt neaparat de acord cu exigența asta față de cacofonii. mi se pare exagerată și nenaturală. dar asta este părerea mea. autorul ar face bine să își editeze însă textul. greșeli de tipărire, concordanța timpurilor, etc
pentru textul : Aproapelui cu ură I del-am transferat în șantier pentru a fi corectat
în vremurile de azi, ușile deschise larg vor pofti înăuntru hoţii
frigiderul plin îi va ospăta
şi nu le va fi deajuns
ei vor râde...
mai degrabă asta ar fi realitatea, dar pentru optimismul tău, pentru uşile larg deschise ale casei cu frigiderul plin şi pentru căldura mesajului nu aş spune peniţei nu!
pentru textul : vremuri deun text care nu reuseste sa fie mai mult decit o gluma, dupa parerea mea. probabil inspirat dintr-o intimplare adevarata dar blocat undeva inainte sa poata sa devina parte a ceva literar. inca din titlu lucrurile au tenta de parodie ieftina. ce e aia cosmar visator? chiar daca s-a intentionat un anumit tip de "metaforizare" (aici poate asztalos poate imi reimprospateaza memoria - de pe vremea cind invatam asta in liceu, pentru ca se invata asta in liceu pe vremea mea, au trecut multi ani -), deci un anumit tip de "metaforizare" a verbului "a avea un cosmar" prin sugerarea subiectului prin folosirea obiectului, totusi dimensiunea de hilar ieftin (chiar accidental), dupa parerea mea, este dezavantajoasa titlului
pentru textul : Îndrăgostit noctambul dePagini