asa e, e greseala mea, sincer - eu scriam mult mai prost. cand am spus "adolescent" am nimerit-o (destul de nefericit dealtfel), pentru ca nu m-am uitat.
madalina,
fara intentia de incurajare, eu chiar scriam prost (nici acum nu ma laud, e doar o chestie in care cred si-mi face placere). cu excese sentimentale, tot tacamul. peste putin timp o sa razi de mesajul asta, ai sa vezi. mult succes, scrie mai departe, chiar n-ai niciun motiv sa te descurajezi, ok?
nicio lege pentru muze. ele vin şi pleacă. poetul este în stare să vândă tot şi să le urmeze. aproape instinctual. şi, ce-ar avea de vândut poetul?!...
aş mai adăuga doar că "excepţia întăreşte regula".
eu cred că poți fi nulitate atât ca doctor, avocat, politician cât și ca scriitor, Nuța. nu e ceva grav. e ca și cum ai spune despre un copil retardat că este retardat. sunt adevăruri. Zic să-l lăsăm pe Virgil să rezolve situația. Pentru că nu e un site lăsat de paragină încât să intervenim noi unde nu se cuvine.
Vladi, slava Domnului ca mai apari pe aici din cand in cand. Ma faci sa cred ca ploua cand nimeni nu mai crede in asa ceva. Despre canoane nu neaparat dar mai ales despre noi vom mai vorbi, deja sunt sigur, toamna aceasta prin cetatea Iesilor. Gata, am vandut ce era de vandut si am ramas doar cu mine. Ionut, nu-i bai ca doar n-a intrat timpul ca matza-n sac. Tu vezi ceva corect, cred ca si eu in locul tau as fi zis la fel, de aceea ma bucur ca nu-s in locul tau, ma bucur ca un copil, ca Dmitri de exemplu. Multumesc voua pentru semnele lasate aici. Andu
ideea ce o desprind din poemul tau, directore, este ca suntem slugi, slujitori agreati si supusi, iobagi ai unui pamant numit poezie; pamant al carui rod este patimirea cuvantului spre a culege nemurire. personal, despre poem, as zice ca poartă pietre grele ce sunt dificile pentru digestia cititorului: sacrilegiul si sigiili intre copadse de alb; sabii in ochii cailor; gâlgâitul sângelui în copite; ochii străpunși în așchii de sare, zei nefirești... apreciez, insă: osînda scrisă pe cruci/ pe care nu le-am purtat/ niciodata sau căușul cuvîntului, idei ce dau impresia de intimitate, de uman pur. e de apreciat, de asemenea, licența poetica ce se refera la totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular: "răsturnare genomică". cu stimă, mircea nincu
În primul rând, felicitări Paul Blaj, pentru „Graiul cu accent de mort”! Mă abțin Violeta Savu, în ceea ce privește comentariul asupra titlului - dacă este așa cum spui tu, - "(potrivit ales)"..Nu știu. Poate pentru că aș vrea (în secret) să văd volumul să-l citesc. Iarăși mă abțin în ceea ce privește caracterizarea lui Paul Blaj ca fiind "poet dificil și complex"... E un joc inegal: tu ai cartea, noi nu. Îl cunoști pe Blaj și celelalte cinci volume, noi nu... Si de ce nu scanezi coperta să ne o arăți și nouă? ...Cred că îmi amintesc de metafora menționată "o metaforă a libertății, aceasta are „gust acrișor” de fruct kiwi"...Libertatea nu este numai atât: are gustul insulelor nevăzute din inima noastră cu tot decorul adecvat... Însă pentru acest text doresc să adaug plină de încredere în demersul liric al lui Paul Blaj, o aurie peniță de toamnă precum gutuile uitate în alte sertare. Unde putem găsi volumul? Se difuzează prin ce librărie?Ce editură îl promovează? Uuunde găsim cartea?
mi-a rămas în minte sfârșitul și nu numai pentru simplu fapt că e sfârșit, ci pentru că mi-a expus niște secvențe frumoase. cine să treacă peste podul cuvintelor, cine?
d-le Dorel, d-le Gorun, va mulţumesc pentru "input".
corecturile ar fi trebuit să fie self evidente, le-am făcut, însă "pălmi" îmi place mai mult în text decât palme şi va rămâne aşa. observ din comul lui Dorel că am scăpat unul, dar cu siguranţă mai mulţi "eşti", unul fiind Odobescu, iar altul, intenţionat lăsat afară, Manolescu...
nu am fost destul de clar în text, şi vreau să amplific acest detaliu, întrucât Dorel s-a lansat un pic în subiectul cu frizura, eu nu am fost tuns zero, sau aproape zero, ci o jumătate din cap, în episodul cu pricina, avea claia de par neatinsă, pe când cealaltă jumătate era retezată pur şi simplu, în batjocură. arătam ca o dihanie, a trebuit sa mă tund zero dupa aceea.
nu problema părului era baiul ci motivele. şi eu am amintiri mult mai dureroase decât cele descrise, dar acest pamflet s-a vrut, asa cum aţi sesizat, uşor zeflemist. ca o diversiune, aveam în clasa a 7-a un prof de matematică pe nume Leontescu. m-a scos la tablă şi mi-a dat o problemă grea pe care n-am ştiut s-o rezolv. mi-a dat nota 2, mi-a cerut carnetul de note, nu l-am avut la mine, el mi-a dat două "pălmi" peste meclă, apoi ca să nu intre la bucluc cu ai mei mi-a scris pe frunte nota 2 cu cerneală şi m-a trimis acasă. spune-le parinţilor cine e vinovat şi cine are dreptate! Mutulescu, Ionescu, Popescu, Leontescu, Vasilescu şi Petrescu mi-au fost profesori, Brănescu, Bărbulescu, un anume Ceauşescu (in liceu) care nu avea nici în clin nici în mânecă cu bardul, şi Rădulescu mi-au fost colegi.
Da, la "retur" mai am de lucrat, dar asta era textul "gard"la care ma refeream cand eram beat. In rest, ma abtin de la alte comentarii, mai ales la cele cu suparari feminine si alte chestii cu care multumesc lui Dumnezeu ca nu m-a incaltat acasa. Va multumesc mult pentru lectura iar tie Gorune in mod special pentru atentia pe care mi-o acorzi. Sper sa o merit, Andu.
Nu e semn de copyright. E semn de marcă înregistrată. Dar și mie mi se pare puțin cam de sanchi acolo pentru că nu prea văd nici un rol și nici un merit aparte pentru așa ceva în text. Desigur autorul poate să fi avut o intenție neștiută de noi.
Mi-a placut abordarea pe care o presupune acest text si tenta ironica.
Nu inteleg ideea titlului-vers: din culise vin femei şi bărbaţi
cu brâie negre cu şnur
Adica, presupun ca ar trebui sa fac o asociere intre braurile negre cu snur si ceva, dar se pare ca sunt destul de blond la ora asta (no offence pentru blonzi).
„sunt singur ca un mort pe fundul apelor tulburi
şi scriu poemul fără de sfârşit
poemul trist al stepelor
şi morilor de vânt
poemul beznelor intrate
în rutină
poem la care numai moartea are drepturi de autor.”
spun doar că se poate discuta despre percepţii şi percepţii...
a exprima un punct de vedere - altul, nu înseamnă neapărat polemică, iar a cita din personalităţi nu înseamnă neapărat că nu se pot pune în discuţie şi puncte personale de vedere (care chiar să coincidă cu).
dacă tu ai perceput aici un text banal, asta nu înseamnă că toată lumea vede la fel.
cât despre genialitate, am limitele mele. clar. nicidecum stabilite de mine.
nu vorbesc despre ceilalţi. ar trebui să mă erijez în Marele Judecător. apoi, ei înşişi ar trebui să fie capabili să (se) judece.
am simţit nevoia să las un off topic aici, cu scuzele de rigoare pentru marga şi adrian că dau buzna, în legătură cu: "Chiar şi aşa, sunt tentat să înclin că pot exista scriitori buni printre cei care sunt mult pe lângă, din punct de vedere gramatical. Dar poeţi, mai greu. Iar poeţi buni sau foarte buni, nu!"
sunt perfect de acord cu cele spuse în acest fragment de Adrian. încă nu s-a născut sau poate că există vreunul dar unde este? vom vedea.
nu stiu cat de celebru e de fapt. citeste-l cand mergi cu trenul :) oricum, pentru un om care sta la propriu fata in fata cu moartea, vorbeste despre ea cu o naturalete aproape reconfortanta.
Virgil, e usor neingrijit textul, mai trebuie fiert putin, promit s-arunc si ceva diacritice in oala. Multumesc de critica. Fascinatia microbuselor nu e o coincidenta. Florinel, ma bucur ca ti-a placut. Da, viata nu e dreapta, si e ironic ca am scris eu despre asta, eu am primit prea multe. Dar cred ca si nefericitii scriu despre fericire. Sau nu?
că încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
stai ca interviu cu mine insumi am scris si eu la concurenti si m-au luat peste picior dar nu asta e problema ci zborul peste cuibul de cuci care se termina al dracului de prost daca ma gandesc . imi aduci aminte de o scena la Jerusalem cand o turista electrizata de Via Dolorosa se trantise pe caldaram intre coji de banane si coji de seminte scuipate in prealabil de o cultura moderna si striga : ma doare crucea si noi strigam: da nu e aici locul si ea repeta: dar ma doare, samd de emoticoane inca nu auzisem primitivi barbari ce suntem. hyperlinkul cu metafaza si fonturi gotice iti trimete toata simpatia mea ca doar e 06-06-06 azi si zic sa nu murim cat timp mai avem de zburat peste cuci & comenta ceva . La 07-07-07 spera cineva? Ce repede trece o zi.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
paul,
asa e, e greseala mea, sincer - eu scriam mult mai prost. cand am spus "adolescent" am nimerit-o (destul de nefericit dealtfel), pentru ca nu m-am uitat.
madalina,
fara intentia de incurajare, eu chiar scriam prost (nici acum nu ma laud, e doar o chestie in care cred si-mi face placere). cu excese sentimentale, tot tacamul. peste putin timp o sa razi de mesajul asta, ai sa vezi. mult succes, scrie mai departe, chiar n-ai niciun motiv sa te descurajezi, ok?
pentru textul : Between the bars deun text eclectic si bizar. prima strofa promite. a doua dezamageste. iar a treia provoaca. interesant.
pentru textul : Later demultumesc .
pentru textul : Artera Zen denu e nevoie să fii ironic. doar fii omul pe care îl prețuiesc și respect de atâta vreme din foarte multe motive.
pentru textul : armistițiu de sfîrșit de februarie denicio lege pentru muze. ele vin şi pleacă. poetul este în stare să vândă tot şi să le urmeze. aproape instinctual. şi, ce-ar avea de vândut poetul?!...
pentru textul : excepţia legii deaş mai adăuga doar că "excepţia întăreşte regula".
intre noroc ca trec tot mai rar pe aici si
pentru textul : cămaşa lui de forţă semăna cu o redingotă devina mea ca n-am inteles comentariul autorului e
mai bine asa
minus epsilon...
(?)
multumesc de incurajare si de directia sugerata.
pentru textul : Despărțire deeu cred că poți fi nulitate atât ca doctor, avocat, politician cât și ca scriitor, Nuța. nu e ceva grav. e ca și cum ai spune despre un copil retardat că este retardat. sunt adevăruri. Zic să-l lăsăm pe Virgil să rezolve situația. Pentru că nu e un site lăsat de paragină încât să intervenim noi unde nu se cuvine.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deda, pot să zic că este multă poezie aici...
pentru textul : poem cu soare alb deVladi, slava Domnului ca mai apari pe aici din cand in cand. Ma faci sa cred ca ploua cand nimeni nu mai crede in asa ceva. Despre canoane nu neaparat dar mai ales despre noi vom mai vorbi, deja sunt sigur, toamna aceasta prin cetatea Iesilor. Gata, am vandut ce era de vandut si am ramas doar cu mine. Ionut, nu-i bai ca doar n-a intrat timpul ca matza-n sac. Tu vezi ceva corect, cred ca si eu in locul tau as fi zis la fel, de aceea ma bucur ca nu-s in locul tau, ma bucur ca un copil, ca Dmitri de exemplu. Multumesc voua pentru semnele lasate aici. Andu
pentru textul : capetown demultumesc de critica! binevenita!!
pentru textul : de la o ploaie la alta deda, mulțumesc Maria, eu cred că tocmai numele, real, da, e cel care dă mai mult realism textului.
pentru textul : salt nestabilizat prin trapa toamnei deideea ce o desprind din poemul tau, directore, este ca suntem slugi, slujitori agreati si supusi, iobagi ai unui pamant numit poezie; pamant al carui rod este patimirea cuvantului spre a culege nemurire. personal, despre poem, as zice ca poartă pietre grele ce sunt dificile pentru digestia cititorului: sacrilegiul si sigiili intre copadse de alb; sabii in ochii cailor; gâlgâitul sângelui în copite; ochii străpunși în așchii de sare, zei nefirești... apreciez, insă: osînda scrisă pe cruci/ pe care nu le-am purtat/ niciodata sau căușul cuvîntului, idei ce dau impresia de intimitate, de uman pur. e de apreciat, de asemenea, licența poetica ce se refera la totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular: "răsturnare genomică". cu stimă, mircea nincu
pentru textul : de ce nu spunem tot... ▒ deÎn primul rând, felicitări Paul Blaj, pentru „Graiul cu accent de mort”! Mă abțin Violeta Savu, în ceea ce privește comentariul asupra titlului - dacă este așa cum spui tu, - "(potrivit ales)"..Nu știu. Poate pentru că aș vrea (în secret) să văd volumul să-l citesc. Iarăși mă abțin în ceea ce privește caracterizarea lui Paul Blaj ca fiind "poet dificil și complex"... E un joc inegal: tu ai cartea, noi nu. Îl cunoști pe Blaj și celelalte cinci volume, noi nu... Si de ce nu scanezi coperta să ne o arăți și nouă? ...Cred că îmi amintesc de metafora menționată "o metaforă a libertății, aceasta are „gust acrișor” de fruct kiwi"...Libertatea nu este numai atât: are gustul insulelor nevăzute din inima noastră cu tot decorul adecvat... Însă pentru acest text doresc să adaug plină de încredere în demersul liric al lui Paul Blaj, o aurie peniță de toamnă precum gutuile uitate în alte sertare. Unde putem găsi volumul? Se difuzează prin ce librărie?Ce editură îl promovează? Uuunde găsim cartea?
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie deAdrian, raportat la întregul text(destul de lung), mie nu mi se pare foarte lungă(partea introductivă). text pe care l-am revăzut de curând și l-am subîmpărțit în capitole pentru a facilita lectura
http://agonia.ro/index.php/poetry/1838683/Zilele_noastre_ca_argin%C5%A3i......
Mi-am notat obiecțiile tale. Eugen
pentru textul : Astrul sonor demi-a rămas în minte sfârșitul și nu numai pentru simplu fapt că e sfârșit, ci pentru că mi-a expus niște secvențe frumoase. cine să treacă peste podul cuvintelor, cine?
pentru textul : Gena balanței ded-le Dorel, d-le Gorun, va mulţumesc pentru "input".
pentru textul : mic pamflet de neputinţă. 2. decorecturile ar fi trebuit să fie self evidente, le-am făcut, însă "pălmi" îmi place mai mult în text decât palme şi va rămâne aşa. observ din comul lui Dorel că am scăpat unul, dar cu siguranţă mai mulţi "eşti", unul fiind Odobescu, iar altul, intenţionat lăsat afară, Manolescu...
nu am fost destul de clar în text, şi vreau să amplific acest detaliu, întrucât Dorel s-a lansat un pic în subiectul cu frizura, eu nu am fost tuns zero, sau aproape zero, ci o jumătate din cap, în episodul cu pricina, avea claia de par neatinsă, pe când cealaltă jumătate era retezată pur şi simplu, în batjocură. arătam ca o dihanie, a trebuit sa mă tund zero dupa aceea.
nu problema părului era baiul ci motivele. şi eu am amintiri mult mai dureroase decât cele descrise, dar acest pamflet s-a vrut, asa cum aţi sesizat, uşor zeflemist. ca o diversiune, aveam în clasa a 7-a un prof de matematică pe nume Leontescu. m-a scos la tablă şi mi-a dat o problemă grea pe care n-am ştiut s-o rezolv. mi-a dat nota 2, mi-a cerut carnetul de note, nu l-am avut la mine, el mi-a dat două "pălmi" peste meclă, apoi ca să nu intre la bucluc cu ai mei mi-a scris pe frunte nota 2 cu cerneală şi m-a trimis acasă. spune-le parinţilor cine e vinovat şi cine are dreptate! Mutulescu, Ionescu, Popescu, Leontescu, Vasilescu şi Petrescu mi-au fost profesori, Brănescu, Bărbulescu, un anume Ceauşescu (in liceu) care nu avea nici în clin nici în mânecă cu bardul, şi Rădulescu mi-au fost colegi.
Da, la "retur" mai am de lucrat, dar asta era textul "gard"la care ma refeream cand eram beat. In rest, ma abtin de la alte comentarii, mai ales la cele cu suparari feminine si alte chestii cu care multumesc lui Dumnezeu ca nu m-a incaltat acasa. Va multumesc mult pentru lectura iar tie Gorune in mod special pentru atentia pe care mi-o acorzi. Sper sa o merit, Andu.
pentru textul : pești deNu e semn de copyright. E semn de marcă înregistrată. Dar și mie mi se pare puțin cam de sanchi acolo pentru că nu prea văd nici un rol și nici un merit aparte pentru așa ceva în text. Desigur autorul poate să fi avut o intenție neștiută de noi.
pentru textul : Îngeri ® demulţumesc!
pentru textul : mamă deMi-a placut abordarea pe care o presupune acest text si tenta ironica.
Nu inteleg ideea titlului-vers:
din culise vin femei şi bărbaţi
cu brâie negre cu şnur
Adica, presupun ca ar trebui sa fac o asociere intre braurile negre cu snur si ceva, dar se pare ca sunt destul de blond la ora asta (no offence pentru blonzi).
ialin
pentru textul : Brâie negre cu şnur desau altă variantă(text de sine stătător):
„sunt singur ca un mort pe fundul apelor tulburi
şi scriu poemul fără de sfârşit
poemul trist al stepelor
şi morilor de vânt
poemul beznelor intrate
în rutină
poem la care numai moartea are drepturi de autor.”
Eugen.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit despun doar că se poate discuta despre percepţii şi percepţii...
a exprima un punct de vedere - altul, nu înseamnă neapărat polemică, iar a cita din personalităţi nu înseamnă neapărat că nu se pot pune în discuţie şi puncte personale de vedere (care chiar să coincidă cu).
dacă tu ai perceput aici un text banal, asta nu înseamnă că toată lumea vede la fel.
cât despre genialitate, am limitele mele. clar. nicidecum stabilite de mine.
nu vorbesc despre ceilalţi. ar trebui să mă erijez în Marele Judecător. apoi, ei înşişi ar trebui să fie capabili să (se) judece.
întotdeauna bucuroasă de prezenţa şi opinia ta.
pentru textul : mi-a rămas în memorie deam simţit nevoia să las un off topic aici, cu scuzele de rigoare pentru marga şi adrian că dau buzna, în legătură cu: "Chiar şi aşa, sunt tentat să înclin că pot exista scriitori buni printre cei care sunt mult pe lângă, din punct de vedere gramatical. Dar poeţi, mai greu. Iar poeţi buni sau foarte buni, nu!"
pentru textul : in the sunshine of your love desunt perfect de acord cu cele spuse în acest fragment de Adrian. încă nu s-a născut sau poate că există vreunul dar unde este? vom vedea.
nu stiu cat de celebru e de fapt. citeste-l cand mergi cu trenul :) oricum, pentru un om care sta la propriu fata in fata cu moartea, vorbeste despre ea cu o naturalete aproape reconfortanta.
pentru textul : Lunea se moare uniform deVirgil, e usor neingrijit textul, mai trebuie fiert putin, promit s-arunc si ceva diacritice in oala. Multumesc de critica. Fascinatia microbuselor nu e o coincidenta. Florinel, ma bucur ca ti-a placut. Da, viata nu e dreapta, si e ironic ca am scris eu despre asta, eu am primit prea multe. Dar cred ca si nefericitii scriu despre fericire. Sau nu?
pentru textul : Microbus decă încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
pentru textul : elegie 01 destai ca interviu cu mine insumi am scris si eu la concurenti si m-au luat peste picior dar nu asta e problema ci zborul peste cuibul de cuci care se termina al dracului de prost daca ma gandesc . imi aduci aminte de o scena la Jerusalem cand o turista electrizata de Via Dolorosa se trantise pe caldaram intre coji de banane si coji de seminte scuipate in prealabil de o cultura moderna si striga : ma doare crucea si noi strigam: da nu e aici locul si ea repeta: dar ma doare, samd de emoticoane inca nu auzisem primitivi barbari ce suntem. hyperlinkul cu metafaza si fonturi gotice iti trimete toata simpatia mea ca doar e 06-06-06 azi si zic sa nu murim cat timp mai avem de zburat peste cuci & comenta ceva . La 07-07-07 spera cineva? Ce repede trece o zi.
pentru textul : zbor deasupra unui cuib de cuc dezâmbesc şi las un semn de apreciere.
pentru textul : fiecare cu treaba lui deadmir oamenii inventivi şi care au replicile în buzunar.
o zi bună.
mulțumesc pentru citire, Sister
pentru textul : psalm dePagini