Ce să spun, Mădălina, nu vreau să mint frumos... Bineînţeles că, acum, personajul e ceva mai bine conturat, cititorul rezonează cu el ceva mai mult, dar tot nu se întâmplă nimic. S-a întâmplat ceva, evident, un transplant de inimă, dar la noi, cititorii, nu a ajuns decât informaţia succintă, şi, concret, nimic altceva. Iar despre modul în care este scris textul - se vede foarte clar mâna nesigură, care tremură de multe ori, care scoate în evidenţă lucruri ce i se par importante cu ajutorul expresiilor prozaice, plate şi lungite. Cred, aproape ştiu, că vei scrie cândva credibil, dar, până atunci, vei trece prin destul de multă maculatură. Improtatn e să ai răbdare şi să munceşti.
Cred c-am să revin cu unele tuşe care vizează, clar, textul.
drept să spun, acesta a fost scopul întrebării mele: de a binedispune. m-am jucat puțin cu sensurile verbului "a urmări". cât despre cia, am aflat la facultate că unii consideră că reprezintă nu doar instituția respectivă, ci și o prescurtare pentru "I see you" > "see ya", poate o aluzie la ideea de Big Brother. M-am gândit de fapt la filmul "Noaptea iguanei" și la faptul că iguana este un animal comestibil și crește în unele ferme din sud.
Am să îți spun clișeele și ce nu sună bine în poem: - de după întâia - tiptil un copil de 10 ani ratează - de trup și de creier - copilul își spune / poezia când - colțul buzelor - vorbesc cu "și tot restul" sună a Claudiu Banu. De altfel, merită să îl lucrezi. E unul din cele mai bune texte ale tale. Are acel "ceva" care va rămâne.
bine ai venit Christian Craciun! Arta nu poate fi nivelata de conventii, curente sau moda. Arta nu este ecoul unor constringeri, ci o expresie a spiritului in gradul cel mai inalt al iluminarii lui. nu e nimic nou in ceea ce spui dar conteaza cum o spui in acest scurt eseu. PS nu cred ca mai e nevoie sa mai iscalesti inca o data in final, de vreme ce ai incadrat textul corect.
nu știu dacă se aprobă dar textul are (în ciuda formei clasice la care vor bombăni unii) tendințe spre valoare. Îmi crează o senzație de sfîrșit de secol nouăsprezece iar la cît spleen e în lume acum probabil că nu e neaparat nepotrivită.
Vlad, dacă vei avea chef să revii asupra acestei poezii, părerea mea este că ar începe mai potrivit cu strofa a doua, iar prima ar trebui puțin modificată, pentru a se ridica la nivelul, spun eu de excepție, al celorlalte două. Ai reușit fantastic să potrivești titlul. Cititorul aproape că își apropriază sentimentul de alienare (ciudat spus, nu?)
tind să cred că aveţi dreptate cu acel adânci bătrâneţe că ar fi adânci bătrâneţi dar aşa, după ureche aşa îmi suna.
prin urmare am corectat cu mulţumirile de rigoare.
Și mă jigniți și pe mine așa cum obișnuiți și cu alții. Cum vă stă de altfel în fire. Rolul de ingenuă care se autovictimizează nu mă mai impresionează.
Virgil, ma bucur ca ai trecut pe aici, finalul poate fi interpretat si asa Bobadile, iar ai comis-o, am impresia ca l-ai citit prea mult pe Nikita SF-scu vino dom'le cu dovezi! altfel risti sa-ti pierzi credibilitatea cand scoti cate-o perla de genu' asta... in rest, incantat de trecere:) cu respect Ion Nimerencu
ovYus, ce trebuie sa apreciez (si apreciez ce-i drept in felul meu) este faptul ca nu te-ai putut controla si ai fost relativ transparent si ai lasat sa se inteleaga ca este o penita data in batjocura. Nu am inteles exact la adresa cui e batjocura, la adresa autorului, textului sau la adresa Hermeneia. Indiferent insa de adrisant problema este ca ai abuzat de privilegiul acordarii penitei de aur pe Hermeneia. Regulamentul spune ca "Orice abuz va fi sancționat de către editori/moderatori.". Deci te rog sa te consideri avertizat. La urmatorarea abatere va trebui sa te anuntam ca va trebui sa ne parasesti ca membru Hermeneia pe o perioada mai lunga datorita tendintei tale de a recidiva. Eu cred ca regulile pe Hermeneia sint (destul) de clare si simple si urmaresc un singur lucru (ceva ce am senzatia ca urmaresti si tu) si anume promovarea si stimularea calitatii literare. For some weird reason insa am impresia ca nu reusim sa cadem pe aceeasi lungime de unda. Probabil (zic eu) este teribilismul (si lipsa de respect) cauzate (din pacate) de virsta ta. Nu sint sigur dar cred ca nu ar fi o pierdere prea mare daca ai invata (cit nu este prea tirziu) sa respecti. In general. Imi cer scuze ca mi-am permis sa iti ofer un "sfat educational". Nu este nici datoria si nici dreptul meu dar ia-o ca pe o idee, asa de anul nou. In ce priveste textul, da este slab. Ceva cu care Nicodem ne-a obisnuit. De aceea este si novice pe Hermeneia. Pacat ca nu doreste sa se imbunatateasca si se incapatineaza sa creada ca scrie bine cind scrie prost. Dar incapatinarea este boala grea si asa cum nu pot eu sa ajut pe cineva sa invete sa respecte tot asa nu pot sa ajut pe altcineva sa renunte la incapatinare. Banuiesc ca e "fiecare cu blocajele lui". In rest numai de bine.
Poem de stare tremurat între înalțare și umbră, în lumina acestei lumînări cu bătaia acum aproape de stingere acum gata să izbucnească din nou, precum fărîma de viață din inima aflată în așteptarea acelui ceva menit viața să o preamărească, aproape de Rilke, inedit totuși prin forța imaginii, prin străfulgerea nervului optic cu impresii fugare. Cocoloșul de ceară, urmă fină de umor ardelenesc, ca și cum poetul ar vrea să se apropie de cititor, spunîndu-i (LA URECHE) la urma urmelor un boț de ceară sîntem toți.
Anca, dacă ai citi agale toate cele ai vedea cât de rar am acceptat să modific, și am făcut asta și NUMAI când și în mine însămi am simțit că celălalt are dreptate. Tu vezi ce scrii aici, mai jos? E limpede că ești departe de a mă cunoaște, dar a o vedea pe reala Ela. Mulțumesc.
Vladimir si Virgil, feedback-ul vostru imi e de folos fiindca incerc trecerea la poeme mai concentrate, deocamdata nu stapanesc acest lucru bine, sper sa nu-mi mai tremure mainile in viitor.
"una azi, alta mane". Cam asta e. Si nu prea avem ce face. Poate unora n-o sa le placa textul. Mie da. Insa in nota obisnuita a lui D.C.. Nu sare din front (peste stacheta proprie) cum o fac altele ale sale
Prozodia e reusita, ideea generoasa, un manifest al devenirii poetului, compozitia buna. Conturul liric reusit al unei personalitati formate. Finalul imi place in mod deosebit pentru efectul scontat si obtinut si nu numai: "Nu scriu; În mine se răzbună Un saltimbanc c-un bisturiu; La sud de moarte și minciună, Nu scriu Ci încrustez în lună Mirarea că sunt încă viu." Scrie, Cristian Vasiliu. Meriti.
Ok...am priceput ce ai vrut sa spui si ca nu te omori dupa iubiri prin tei, stejari si etc. Oricum, cred ca m.ai inteles putin gresit pentru ca mie "dragostea din tei" mi s-a parut cretina pe amble parti si din toate unghiurile posibile. dar sa nu o lungim prea mult, directia comentariului tau a fost inteleasa, insa eu tot ma intreb daca textul asta chiar merita o a patra rescriere.
Cine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
Cumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Anna, nu pot decât să spun că mă bucur foarte mult să te găsesc pe aici. Cât despre mister, îmi place mult și mie ideea. Poate e un defect profesional acesta cu modul explicit al lucrurilor.
un dimanche ensoleillé et fastidieux dans une petite ville au bord de la mer? intéréssant, mais, je ne sais pas... c'est quelque chose qui met une distance entre moi et ce poème... un homme se sentirait différent qu'une femme, là, peut-être
Pentru început, vin cu un citat dintr-un articol, apărut în revista Știință și tehnică, despre profesorul John Polkinghorne, (laureat în anul 2000 al Premiu Templeton), care, după o carieră de cercetare în fizică, (sau tocmai datorită ei) a început o a doua, teologică. Desigur, nu e singurul… Citatul se vrea un mic addagio la punctul 6 al eseului dvs.,ilustrând cumva limita de care vorbiți și inerentele căutări pe care le generează: “Epistemologie și Ontologie: cunoaștere și origine. Polkinghorne a „inventat” o propoziție pe care o repetă atât de des încât soția sa i-a făcut într-o zi cadou un T-shirt pe care imprimase: „epistemologia modelează ontologia”. Și nu este așa? Nu avem atât de des de-a face cu oameni pe care acumularea de informație și cunoștințe în domeniul profesiei lor îi face să-și reconsidere punctul de vedere asupra originii lucrurilor, de la cea a Universului până la cea a vieții însăși, în acord cu ceea ce se consideră a fi mulțimea datelor observaționale și experimentale? Deși...nici cunoștintele, oricât de multe și diverse, nu înseamnă Cunoaștere, nici datele observației sau experimentului nu trebuie sanctificate și valoarea lor absolutizată. Cel puțin pentru un motiv foarte simplu: repetarea experimentului sau a observației, cu alte instrumente și aparatură sau chiar fără a schimbă NIMIC în instrumentarul folosit, va da TOTDEAUNA un alt rezultat. Pentru că CEL PUȚIN UN PARAMETRU este diferit, ori de câte ori se repeta o experiență: timpul.” Voi reveni. Felicitări pentru eseu! :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nici mie nu-mi plac clepsidrele. Ca dovadă, le-am făcut ucigaşe... de lună. Apropo de lună, să explic? Să nu explic? :)
pentru textul : Clepsidre deaquila non capit muscam
pentru textul : Ca sunetul în fluier deCe să spun, Mădălina, nu vreau să mint frumos... Bineînţeles că, acum, personajul e ceva mai bine conturat, cititorul rezonează cu el ceva mai mult, dar tot nu se întâmplă nimic. S-a întâmplat ceva, evident, un transplant de inimă, dar la noi, cititorii, nu a ajuns decât informaţia succintă, şi, concret, nimic altceva. Iar despre modul în care este scris textul - se vede foarte clar mâna nesigură, care tremură de multe ori, care scoate în evidenţă lucruri ce i se par importante cu ajutorul expresiilor prozaice, plate şi lungite. Cred, aproape ştiu, că vei scrie cândva credibil, dar, până atunci, vei trece prin destul de multă maculatură. Improtatn e să ai răbdare şi să munceşti.
Cred c-am să revin cu unele tuşe care vizează, clar, textul.
pentru textul : Mâncând ciocolată la masă cu Chirurgul dedrept să spun, acesta a fost scopul întrebării mele: de a binedispune. m-am jucat puțin cu sensurile verbului "a urmări". cât despre cia, am aflat la facultate că unii consideră că reprezintă nu doar instituția respectivă, ci și o prescurtare pentru "I see you" > "see ya", poate o aluzie la ideea de Big Brother. M-am gândit de fapt la filmul "Noaptea iguanei" și la faptul că iguana este un animal comestibil și crește în unele ferme din sud.
pentru textul : vizită deAm să îți spun clișeele și ce nu sună bine în poem: - de după întâia - tiptil un copil de 10 ani ratează - de trup și de creier - copilul își spune / poezia când - colțul buzelor - vorbesc cu "și tot restul" sună a Claudiu Banu. De altfel, merită să îl lucrezi. E unul din cele mai bune texte ale tale. Are acel "ceva" care va rămâne.
pentru textul : somn debine ai venit Christian Craciun! Arta nu poate fi nivelata de conventii, curente sau moda. Arta nu este ecoul unor constringeri, ci o expresie a spiritului in gradul cel mai inalt al iluminarii lui. nu e nimic nou in ceea ce spui dar conteaza cum o spui in acest scurt eseu. PS nu cred ca mai e nevoie sa mai iscalesti inca o data in final, de vreme ce ai incadrat textul corect.
pentru textul : Corectitudinea artistică des-au spus, evident.
şi mă indispune.
cu sinceritate,
pentru textul : celălalt mal deacelaşi,
zdroba
nu știu dacă se aprobă dar textul are (în ciuda formei clasice la care vor bombăni unii) tendințe spre valoare. Îmi crează o senzație de sfîrșit de secol nouăsprezece iar la cît spleen e în lume acum probabil că nu e neaparat nepotrivită.
pentru textul : Conspect deVlad, dacă vei avea chef să revii asupra acestei poezii, părerea mea este că ar începe mai potrivit cu strofa a doua, iar prima ar trebui puțin modificată, pentru a se ridica la nivelul, spun eu de excepție, al celorlalte două. Ai reușit fantastic să potrivești titlul. Cititorul aproape că își apropriază sentimentul de alienare (ciudat spus, nu?)
pentru textul : Exil de... nu toată lumea scrie poezii...
din fericire!
mulțumesc pt. semn. :)
pentru textul : scrisoare despre mâine detind să cred că aveţi dreptate cu acel adânci bătrâneţe că ar fi adânci bătrâneţi dar aşa, după ureche aşa îmi suna.
pentru textul : condamnat la viaţă deprin urmare am corectat cu mulţumirile de rigoare.
Și mă jigniți și pe mine așa cum obișnuiți și cu alții. Cum vă stă de altfel în fire. Rolul de ingenuă care se autovictimizează nu mă mai impresionează.
pentru textul : silent night deTu ai mereu tendinta de a scrie poezie manifest. :) Iti reuseste stilul acesta. Si cel yerba mate. :)
pentru textul : de ce ar trebui deCam multe prepoziţii...
pentru textul : pulsul amintirii deVirgil, ma bucur ca ai trecut pe aici, finalul poate fi interpretat si asa Bobadile, iar ai comis-o, am impresia ca l-ai citit prea mult pe Nikita SF-scu vino dom'le cu dovezi! altfel risti sa-ti pierzi credibilitatea cand scoti cate-o perla de genu' asta... in rest, incantat de trecere:) cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : film bun cu gangsteri și târfe ieftine deovYus, ce trebuie sa apreciez (si apreciez ce-i drept in felul meu) este faptul ca nu te-ai putut controla si ai fost relativ transparent si ai lasat sa se inteleaga ca este o penita data in batjocura. Nu am inteles exact la adresa cui e batjocura, la adresa autorului, textului sau la adresa Hermeneia. Indiferent insa de adrisant problema este ca ai abuzat de privilegiul acordarii penitei de aur pe Hermeneia. Regulamentul spune ca "Orice abuz va fi sancționat de către editori/moderatori.". Deci te rog sa te consideri avertizat. La urmatorarea abatere va trebui sa te anuntam ca va trebui sa ne parasesti ca membru Hermeneia pe o perioada mai lunga datorita tendintei tale de a recidiva. Eu cred ca regulile pe Hermeneia sint (destul) de clare si simple si urmaresc un singur lucru (ceva ce am senzatia ca urmaresti si tu) si anume promovarea si stimularea calitatii literare. For some weird reason insa am impresia ca nu reusim sa cadem pe aceeasi lungime de unda. Probabil (zic eu) este teribilismul (si lipsa de respect) cauzate (din pacate) de virsta ta. Nu sint sigur dar cred ca nu ar fi o pierdere prea mare daca ai invata (cit nu este prea tirziu) sa respecti. In general. Imi cer scuze ca mi-am permis sa iti ofer un "sfat educational". Nu este nici datoria si nici dreptul meu dar ia-o ca pe o idee, asa de anul nou. In ce priveste textul, da este slab. Ceva cu care Nicodem ne-a obisnuit. De aceea este si novice pe Hermeneia. Pacat ca nu doreste sa se imbunatateasca si se incapatineaza sa creada ca scrie bine cind scrie prost. Dar incapatinarea este boala grea si asa cum nu pot eu sa ajut pe cineva sa invete sa respecte tot asa nu pot sa ajut pe altcineva sa renunte la incapatinare. Banuiesc ca e "fiecare cu blocajele lui". In rest numai de bine.
pentru textul : ce frumusețe rară dePoem de stare tremurat între înalțare și umbră, în lumina acestei lumînări cu bătaia acum aproape de stingere acum gata să izbucnească din nou, precum fărîma de viață din inima aflată în așteptarea acelui ceva menit viața să o preamărească, aproape de Rilke, inedit totuși prin forța imaginii, prin străfulgerea nervului optic cu impresii fugare. Cocoloșul de ceară, urmă fină de umor ardelenesc, ca și cum poetul ar vrea să se apropie de cititor, spunîndu-i (LA URECHE) la urma urmelor un boț de ceară sîntem toți.
pentru textul : anemii de primăvară deAnca, dacă ai citi agale toate cele ai vedea cât de rar am acceptat să modific, și am făcut asta și NUMAI când și în mine însămi am simțit că celălalt are dreptate. Tu vezi ce scrii aici, mai jos? E limpede că ești departe de a mă cunoaște, dar a o vedea pe reala Ela. Mulțumesc.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deVladimir si Virgil, feedback-ul vostru imi e de folos fiindca incerc trecerea la poeme mai concentrate, deocamdata nu stapanesc acest lucru bine, sper sa nu-mi mai tremure mainile in viitor.
pentru textul : treisprezece de"una azi, alta mane". Cam asta e. Si nu prea avem ce face. Poate unora n-o sa le placa textul. Mie da. Insa in nota obisnuita a lui D.C.. Nu sare din front (peste stacheta proprie) cum o fac altele ale sale
pentru textul : Vorbesc singur, frățioare! deo prepoziție, cred că e mai bine. mulțam, Adrian!
pentru textul : jar deProzodia e reusita, ideea generoasa, un manifest al devenirii poetului, compozitia buna. Conturul liric reusit al unei personalitati formate. Finalul imi place in mod deosebit pentru efectul scontat si obtinut si nu numai: "Nu scriu; În mine se răzbună Un saltimbanc c-un bisturiu; La sud de moarte și minciună, Nu scriu Ci încrustez în lună Mirarea că sunt încă viu." Scrie, Cristian Vasiliu. Meriti.
pentru textul : Nu scriu deOk...am priceput ce ai vrut sa spui si ca nu te omori dupa iubiri prin tei, stejari si etc. Oricum, cred ca m.ai inteles putin gresit pentru ca mie "dragostea din tei" mi s-a parut cretina pe amble parti si din toate unghiurile posibile. dar sa nu o lungim prea mult, directia comentariului tau a fost inteleasa, insa eu tot ma intreb daca textul asta chiar merita o a patra rescriere.
pentru textul : Mâncând ciocolată la masă cu Chirurgul deCine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc IV deCumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Mi-a placut dar il vad inca in constructie pe acest poem. sarbatori fericite andu
pentru textul : grey surprise deAm citit cu plăcere textele postate. Fluente, originale, pline de vitalitate.
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deAnna, nu pot decât să spun că mă bucur foarte mult să te găsesc pe aici. Cât despre mister, îmi place mult și mie ideea. Poate e un defect profesional acesta cu modul explicit al lucrurilor.
pentru textul : cascade deUn 2013 plin de emoții productive, Silviu ! Da, între cățeii orbi și bobul de muștar, măcar atât, Doamne !
pentru textul : sunt orb deun dimanche ensoleillé et fastidieux dans une petite ville au bord de la mer? intéréssant, mais, je ne sais pas... c'est quelque chose qui met une distance entre moi et ce poème... un homme se sentirait différent qu'une femme, là, peut-être
pentru textul : La Méditerranée dePentru început, vin cu un citat dintr-un articol, apărut în revista Știință și tehnică, despre profesorul John Polkinghorne, (laureat în anul 2000 al Premiu Templeton), care, după o carieră de cercetare în fizică, (sau tocmai datorită ei) a început o a doua, teologică. Desigur, nu e singurul… Citatul se vrea un mic addagio la punctul 6 al eseului dvs.,ilustrând cumva limita de care vorbiți și inerentele căutări pe care le generează: “Epistemologie și Ontologie: cunoaștere și origine. Polkinghorne a „inventat” o propoziție pe care o repetă atât de des încât soția sa i-a făcut într-o zi cadou un T-shirt pe care imprimase: „epistemologia modelează ontologia”. Și nu este așa? Nu avem atât de des de-a face cu oameni pe care acumularea de informație și cunoștințe în domeniul profesiei lor îi face să-și reconsidere punctul de vedere asupra originii lucrurilor, de la cea a Universului până la cea a vieții însăși, în acord cu ceea ce se consideră a fi mulțimea datelor observaționale și experimentale? Deși...nici cunoștintele, oricât de multe și diverse, nu înseamnă Cunoaștere, nici datele observației sau experimentului nu trebuie sanctificate și valoarea lor absolutizată. Cel puțin pentru un motiv foarte simplu: repetarea experimentului sau a observației, cu alte instrumente și aparatură sau chiar fără a schimbă NIMIC în instrumentarul folosit, va da TOTDEAUNA un alt rezultat. Pentru că CEL PUȚIN UN PARAMETRU este diferit, ori de câte ori se repeta o experiență: timpul.” Voi reveni. Felicitări pentru eseu! :)
pentru textul : (3) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Primul intermezzo: Caragiale & fizica cuantică & dialetheismul dePagini