Alma, da, ar fi o variantă, însă, după mine, mult prea condensată. Nu se potrivește cu stilul meu. Poate cu al altcuiva. Mulțumesc pentru lectură, Cami
De ce ti-a fost frica, pana acum, se pare ca nu scapi. Intr-adevar, poezia asta se deschide: "ca un fluviu rascolit de tenebre/ pe sub un pod / iarna". Sa vedem ce mai urmeaza. Sper sa nu fie o simpla intamplare.
Ceva corecturi care trebuie realizate urgent : Delicious, interesecţie, Sa le spun, nici unei/ niciunei, ultimilor 24 de ore/ultimelor …, că eu/ ca eu, acesta bancă, musician, aici, Dacă/aici. Dacă , "cadea" , VERDELE/ verdele, ora noua, ochiilor.
Înainte de “dar” şi “iar” adversativ trebuie virgulă. Mai sunt câteva de pus.
Toate propozițiile introduse prin “dacă” trebuie separate de virgule de regentele lor. De asemenea, explicațiile trebuie intercalate de virgule.
Punctele de suspensie trebuie să fie doar trei.
Numărătoarea secundelor la un ceas electronic e de obicei crescătoare. Prin numărătoarea descrescătoare am senzația unui ceas cu bombă. Poate că există şi astfel de ceasuri, care numără descrescator, şi nu ştiu eu… sau poate e o scăpare a autorului, motiv pentru care am semnalat acest aspect.
Am citit cu plăcere. Narațiune, monolog, introspecție, tehnica detaliului. Tensiunea bine gestionată, în general, doar pe alocuri parcă se supralicitează. La final parcă e prea ca la sfârşitul unui episod care te lasă în suspans obligându-te să vezi neapărat episodul următor.
Impresie finală: e clar că avem de a face cu un condei experimentat.
monica, la + si - infinit am realizat ca voi afla, de atunci mai departe, in viata, lucruri despre care nu voi afla nimic, niciodata. de curand, incerca cineva sa-mi explic, iar, cum ar trebui sa conceptualizez infinitul. nu a reusit. mi-am adus aminte ca am un poem vechi care ar putea sa-ti mai spuna ceva despre cearta mea cu infinitul. sper sa-l citesti. abia l-am pus. nu fi prea drastica... chiar e unul vechi. :) ma bucur ca-ti place jane doe.
Madim, am revenit... as promised. Ela mi-a luat-o înainte, eu vroiam doar să îți atrag atenția asupra acelui "ca să nu se vadă înauntru" (aș evita conjuncțiile compuse în poezie, la aceasta m-am referit ieri). De asemenea, poate că ai putea să încerci, după primul suflu al poeziei, să te te întrebi dacă într-adevăr toate adjectivele demonstrative îți sunt necesare. Per ansamblu, mi-a plăcut femeia aceasta fără de țipăt dar care știe că unele "dimineți și câteva acte" trebuie condamnate la moarte, și pentru care teama rămâne ultima frontieră înaintea tristeții și-a căzuților îngeri.
Cristina, mulțumesc pentru citire și semn. Așa cum am mai zis, acel cuvânt figurează într-un context care exprimă o bună doză de autoirunie(gură-cască, cur, holbat etc etc), sau cel asta și-a propus autorul. Și e vorba un cuvânt și un context asumat. Tot așa cum îmi asum și texte mai slabe și mai puțin reușite. Nu șterg nimic. Deocmdată. Oricum, nu ne aflăm în incinta unei reviste, ci pe un atelier literar. Asta înseamnă discuții, critici, dezbateri. Orice text publicat aici poate fi și este atacabil.
mi-am amintit aseară de numărătoarea din clasa întâi și trebuia să-i fac cunostință cu muza! înțeleg pe undeva ideea ta, dar nu-s satisfăcut. la o adică, nici titlul meu nu mă satisface. se va schimba.
da mai, prefer cam totul natur, neadulterat (daca imi e permis englezismul deși cred ca exista verbul a adultera și în românește, am rezerve cu privire la adjectivul asta provenit din participiu). Anyway, prefer natur
nu cred ca mai conteaza "frumusetea poemelor", Marina, ci...altceva. :) Poate acea incarcatura capabila sa inchida cercul si sa-l transforme in sfera... cred ca poti renunta la "perfectiunea" de dupa sfera cata vreme ea tocmai asta sugereaza. apoi...sfera nu poate avea "margine"...e singura figura geometrica fara explicatio, adica fara desfasurare. "Conturul nostru se topește-ncet în el așa cum noaptea se topește în brațele unei senine zile." mi s-ar fi parut mai potrivit sa fie invers (si nu doar din ratiuni estetice ori subiective): ziua topindu-se in bratele noptii. si poate ca nu era rau daca incheiai cu "sau invers". paranteza de mai sus e si aici valabila. consider ca factorul personal pe care il introduci in forma de acum a finalului e o scadere. ca si repetitiile, care rup curgerea. iar infinitul acela vine in contradictie cu toate cosmogoniile, ele considerand generator punctul, chiar daca expandarea lui produce "circumferinta fara margini". uite, acum, eu vad poemul cam asa: La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme aici gândul se transformă în cerc cercul în sferă La capătul lumii asteapta punctul ideea topirea conturului nostru cum ziua in noaptea senina sau invers. stiu ca varianta mea porneste dintr-un alt unghi, dar mi-a facut placere sa brodez, folosind firul tau. :)
mai intai de toate cititi cu atentie comentariul, eu am vorbit de muzicalitate. haha, sugestiile mele sunt sinonime din dex, cautati si veti gasi exact ce am scris eu.:):) mcm
Mi-a plăcut strofa doua din prima secţiune. Pe acolo am simţit răsuflarea poeziei. Prima parte, aceea cu dama de cupă mi s-a părut slabuţă. Cred că nu ai articulat corect copiii din penultima strofă. Aşa şi remarc ceva mişcare filosofică în: suntem ca fiarele în cușcă
nu suportăm disprețul nimănui
Marturisesc ca sunt si eu unul dintre cititorii fideli ai poemelor lui Emilian de aici sau de pe agonia, whatever, pentruca Emilian posteaza cu religiozitate si ici si colo. Si iata ca in fine asteptarea imi este rasplatita ! gasesc un poem (sigur ca l-am gasit intai pe agonia, dar acolo nu am comentat pentruca, asa cum bine spune Emilian cel atat de bine informat, am plagiat si injurat acolo si am nivel -20, adica mai rau de atat nu se poate) care nu e previzibil ca o soacra, asa cum sunt ultimile nenumaratele poeme pe care le-am citit sub semnatura sa. Poemul acesta chiar traieste, e drept, el se naste in urma unei dificile cezariene pe lobul frontal inmuiat cu alcool a lui Emilian dar traieste! Si de ce spun asta? Pentruca in acest poem Emilian reuseste sa observe cu mintea limpede o lume care exista in jurul sau, reala, cuvintele iata, au trasaturi clare de caracter, exprimarea e directa, clara, lipsesc aproape cu desavarsire (cu exceptia finalului) patetismul ieftin si metaforizarea excesiva din restul majoritatii textelor . Aici Emilian ia cateva (trei parca) imagini si le expune fermecator de natural, jovial aproape. Poemul e ca o disectie senina pe viu, curge putin sange dar nimeni nu plange, nimeni nu pozeaza in victima noaptea prin gara de nord, nimeni nu da telefoane aiurea. De aceea il apreciez cu o penita de plagiator. Andu
citeva observatii. prima, mie imi place culoarea acelui caracter "bonbon". Se potriveste excelent pe fondul negru. a doua, nu inteleg de ce unii nu pot vedea caracterele nipone. Fonturile se pot gasi si incarca daca asta e o problema. Eu nu incurajez astfel de "solutii" grafice. Hermeneia nu este un site de poze ci incearca sa fie de literatura. Cind incepem sa punem poze cu texte grafice apar mai multe problema si printre ele e faptul ca un astfel de "text" nu poate fi indexat, nu poate fi editat (cel putin in sensul normal al cuvintului editare), etc. De aceea eu nu as incadra acest text la bilingv ci poate la experiment vizual. Dar, asa cum am spus, nu as vrea ca astfel de "solutii" sa se perpetueze pe Hermeneia. Multumesc pentru intelegere.
Cînd vine vorba de „Sunshine” eu voi rămîne pentru totdeauna fan-ul celui din 1999 (sorry I'm a last century man). See the trailer here http://www.youtube.com/watch?v=d_QQ16Df9lY
ultimul lucru pe care mi l-aș dori este să scriu strălucitor. probabil preocupările tale pentru kitsch te îndreaptă către așa ceva. nu, în textele mele, nu urmăresc așa ceva. în ce privește ideea de pretențios cred că e o chestiune absolut relativă și ține de cine ești. sau cine nu ești. textul nu se adresează nimănui. nu știu de unde ai simțit nevoia să ajungi la concluzia asta. dar e total aiurea. yerba mate și ilex paraguaiensis nu sînt unul și același lucru. ți-o spun pentru că o consum de probabil peste zece ani. să nu crezi că scotocind prin google și wikipedia se numește erudiție, amice. se numește semidoctism. există o diferență între plantă și băutură (sau ceai, cum vrei să o numești). în orice caz am mai scris despre asta și chiar am publicat în modestul (și singurtul meu) volumaș de versuri. cititorii mei sînt familiari cu ciclul yerba mate. așa că nu cred că este neaparat o problemă. și nu încerca să perseverezi în ignoranță că devine trist. guadalajara nu are absolut nici o legătură cu yerba mate. mexicanii beau la fel de multă yerba mate cît și românii sau rușii. așa că las-o moartă.
nu cred că există o temă a profetului și chiar dacă ar exista nu cred că m-a interesat vreodată. este doar un penname pe care îl folosesc de mai bine de șase ani. atît și nimic mai mult. nu citi ceea ce nu scrie.
dar îți dau și eu un sfat, dacă tot ești gata să sfătuiești pe alții, este în primul rînd o chestiune de bun simț să publici tu ceva texte înainte să dai sfaturi sau să critici pe alții. sună mai frumos. și poate nu ar fi rău să îți completezi și profilul. ca să știm cine ești. asta ca să nu fii perceput doar ca un fel de troll lipsit de valoare.
Multumesc pentru opinii, ca asa se cuvine in debut. Rafael, inceputul este o trimitere la altceva din care s-au inspirat filmele americane vechi, cum bine zici (oare stii ce? jur ca nu). Obsesiile romanilor nu stiu daca au loc aici, ma abtin cu greu sa nu-ti raspund cu aceeasi moneda pentru ca ar fi aiurea, aici pe H parca nu era loc de aiureli din astea ... Lucian, mai laconic si mai absurd decat atat e greu sa fii. Cum adica "un poem fortat"... si apoi "sugerat de titlu" ? La asa comentarii, multumesc deci cum ziceam si HALAL ! Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
adaugire: un endecasilab si un decasilab iambic
pentru textul : Răvașe de laLiz (IV) deAlma, da, ar fi o variantă, însă, după mine, mult prea condensată. Nu se potrivește cu stilul meu. Poate cu al altcuiva. Mulțumesc pentru lectură, Cami
pentru textul : cascade depoemul mi se pare ok, titlul însă e aiurea de tot
pentru textul : starea mea de poet deDe ce ti-a fost frica, pana acum, se pare ca nu scapi. Intr-adevar, poezia asta se deschide: "ca un fluviu rascolit de tenebre/ pe sub un pod / iarna". Sa vedem ce mai urmeaza. Sper sa nu fie o simpla intamplare.
pentru textul : deja vu cu iz de levănțică și camfor deVă mulţumesc pentru comentarii şi timp!
pentru textul : Număratul pe degete deapreciez faptul că ați citit și aștept și alte opinii critice
pentru textul : pîine îmbibată cu cerneală deCeva corecturi care trebuie realizate urgent : Delicious, interesecţie, Sa le spun, nici unei/ niciunei, ultimilor 24 de ore/ultimelor …, că eu/ ca eu, acesta bancă, musician, aici, Dacă/aici. Dacă , "cadea" , VERDELE/ verdele, ora noua, ochiilor.
Înainte de “dar” şi “iar” adversativ trebuie virgulă. Mai sunt câteva de pus.
Toate propozițiile introduse prin “dacă” trebuie separate de virgule de regentele lor. De asemenea, explicațiile trebuie intercalate de virgule.
Punctele de suspensie trebuie să fie doar trei.
Numărătoarea secundelor la un ceas electronic e de obicei crescătoare. Prin numărătoarea descrescătoare am senzația unui ceas cu bombă. Poate că există şi astfel de ceasuri, care numără descrescator, şi nu ştiu eu… sau poate e o scăpare a autorului, motiv pentru care am semnalat acest aspect.
Am citit cu plăcere. Narațiune, monolog, introspecție, tehnica detaliului. Tensiunea bine gestionată, în general, doar pe alocuri parcă se supralicitează. La final parcă e prea ca la sfârşitul unui episod care te lasă în suspans obligându-te să vezi neapărat episodul următor.
Impresie finală: e clar că avem de a face cu un condei experimentat.
pentru textul : Verde de Dumnezeu demonica, la + si - infinit am realizat ca voi afla, de atunci mai departe, in viata, lucruri despre care nu voi afla nimic, niciodata. de curand, incerca cineva sa-mi explic, iar, cum ar trebui sa conceptualizez infinitul. nu a reusit. mi-am adus aminte ca am un poem vechi care ar putea sa-ti mai spuna ceva despre cearta mea cu infinitul. sper sa-l citesti. abia l-am pus. nu fi prea drastica... chiar e unul vechi. :) ma bucur ca-ti place jane doe.
pentru textul : jane doe desalutari din Venetia!
pentru textul : Eu, Piața San Marco, Venetia dece anume, Matei?
spune, ca facem potera si-l prindem!:))
pentru textul : poeta turbanul și blajinul deMadim, am revenit... as promised. Ela mi-a luat-o înainte, eu vroiam doar să îți atrag atenția asupra acelui "ca să nu se vadă înauntru" (aș evita conjuncțiile compuse în poezie, la aceasta m-am referit ieri). De asemenea, poate că ai putea să încerci, după primul suflu al poeziei, să te te întrebi dacă într-adevăr toate adjectivele demonstrative îți sunt necesare. Per ansamblu, mi-a plăcut femeia aceasta fără de țipăt dar care știe că unele "dimineți și câteva acte" trebuie condamnate la moarte, și pentru care teama rămâne ultima frontieră înaintea tristeții și-a căzuților îngeri.
pentru textul : Femeia fără țipăt deCristina, mulțumesc pentru citire și semn. Așa cum am mai zis, acel cuvânt figurează într-un context care exprimă o bună doză de autoirunie(gură-cască, cur, holbat etc etc), sau cel asta și-a propus autorul. Și e vorba un cuvânt și un context asumat. Tot așa cum îmi asum și texte mai slabe și mai puțin reușite. Nu șterg nimic. Deocmdată. Oricum, nu ne aflăm în incinta unei reviste, ci pe un atelier literar. Asta înseamnă discuții, critici, dezbateri. Orice text publicat aici poate fi și este atacabil.
Eugen.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. demi-am amintit aseară de numărătoarea din clasa întâi și trebuia să-i fac cunostință cu muza! înțeleg pe undeva ideea ta, dar nu-s satisfăcut. la o adică, nici titlul meu nu mă satisface. se va schimba.
pentru textul : videoconferință cu îngeri deeu am gasit asemanarea interesanta, la ce ma gandesc eu si la ce te gandesti tu? Ambele tablouri sunt reusite.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deda mai, prefer cam totul natur, neadulterat (daca imi e permis englezismul deși cred ca exista verbul a adultera și în românește, am rezerve cu privire la adjectivul asta provenit din participiu). Anyway, prefer natur
pentru textul : femeia poet deFrumos final!
pentru textul : mov deLuminta, iti multumesc de trecere si pentru sugestii. cu multa stima
pentru textul : Ceruri dein ceea ce priveste subtitlul, el da numele colectiei
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră denu cred ca mai conteaza "frumusetea poemelor", Marina, ci...altceva. :) Poate acea incarcatura capabila sa inchida cercul si sa-l transforme in sfera... cred ca poti renunta la "perfectiunea" de dupa sfera cata vreme ea tocmai asta sugereaza. apoi...sfera nu poate avea "margine"...e singura figura geometrica fara explicatio, adica fara desfasurare. "Conturul nostru se topește-ncet în el așa cum noaptea se topește în brațele unei senine zile." mi s-ar fi parut mai potrivit sa fie invers (si nu doar din ratiuni estetice ori subiective): ziua topindu-se in bratele noptii. si poate ca nu era rau daca incheiai cu "sau invers". paranteza de mai sus e si aici valabila. consider ca factorul personal pe care il introduci in forma de acum a finalului e o scadere. ca si repetitiile, care rup curgerea. iar infinitul acela vine in contradictie cu toate cosmogoniile, ele considerand generator punctul, chiar daca expandarea lui produce "circumferinta fara margini". uite, acum, eu vad poemul cam asa: La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme aici gândul se transformă în cerc cercul în sferă La capătul lumii asteapta punctul ideea topirea conturului nostru cum ziua in noaptea senina sau invers. stiu ca varianta mea porneste dintr-un alt unghi, dar mi-a facut placere sa brodez, folosind firul tau. :)
pentru textul : La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme demai intai de toate cititi cu atentie comentariul, eu am vorbit de muzicalitate. haha, sugestiile mele sunt sinonime din dex, cautati si veti gasi exact ce am scris eu.:):) mcm
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deMi-a plăcut strofa doua din prima secţiune. Pe acolo am simţit răsuflarea poeziei. Prima parte, aceea cu dama de cupă mi s-a părut slabuţă. Cred că nu ai articulat corect copiii din penultima strofă. Aşa şi remarc ceva mişcare filosofică în:
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w desuntem ca fiarele în cușcă
nu suportăm disprețul nimănui
Marturisesc ca sunt si eu unul dintre cititorii fideli ai poemelor lui Emilian de aici sau de pe agonia, whatever, pentruca Emilian posteaza cu religiozitate si ici si colo. Si iata ca in fine asteptarea imi este rasplatita ! gasesc un poem (sigur ca l-am gasit intai pe agonia, dar acolo nu am comentat pentruca, asa cum bine spune Emilian cel atat de bine informat, am plagiat si injurat acolo si am nivel -20, adica mai rau de atat nu se poate) care nu e previzibil ca o soacra, asa cum sunt ultimile nenumaratele poeme pe care le-am citit sub semnatura sa. Poemul acesta chiar traieste, e drept, el se naste in urma unei dificile cezariene pe lobul frontal inmuiat cu alcool a lui Emilian dar traieste! Si de ce spun asta? Pentruca in acest poem Emilian reuseste sa observe cu mintea limpede o lume care exista in jurul sau, reala, cuvintele iata, au trasaturi clare de caracter, exprimarea e directa, clara, lipsesc aproape cu desavarsire (cu exceptia finalului) patetismul ieftin si metaforizarea excesiva din restul majoritatii textelor . Aici Emilian ia cateva (trei parca) imagini si le expune fermecator de natural, jovial aproape. Poemul e ca o disectie senina pe viu, curge putin sange dar nimeni nu plange, nimeni nu pozeaza in victima noaptea prin gara de nord, nimeni nu da telefoane aiurea. De aceea il apreciez cu o penita de plagiator. Andu
pentru textul : the kill deciteva observatii. prima, mie imi place culoarea acelui caracter "bonbon". Se potriveste excelent pe fondul negru. a doua, nu inteleg de ce unii nu pot vedea caracterele nipone. Fonturile se pot gasi si incarca daca asta e o problema. Eu nu incurajez astfel de "solutii" grafice. Hermeneia nu este un site de poze ci incearca sa fie de literatura. Cind incepem sa punem poze cu texte grafice apar mai multe problema si printre ele e faptul ca un astfel de "text" nu poate fi indexat, nu poate fi editat (cel putin in sensul normal al cuvintului editare), etc. De aceea eu nu as incadra acest text la bilingv ci poate la experiment vizual. Dar, asa cum am spus, nu as vrea ca astfel de "solutii" sa se perpetueze pe Hermeneia. Multumesc pentru intelegere.
pentru textul : 江戸 (Edo) decu mâna pe inimă că, măcar de data asta, n-a fost nicio ironie la mine. Ai dreptate în ceea ce spui.
pentru textul : despre noi I I ▒ deFelicitări şi succes, Daniela!
pentru textul : Trandafiri pe viscere - Daniela Bîrzu dealtceva, despre poezie? se poate?
pentru textul : căutarea marelui doi deCînd vine vorba de „Sunshine” eu voi rămîne pentru totdeauna fan-ul celui din 1999 (sorry I'm a last century man). See the trailer here http://www.youtube.com/watch?v=d_QQ16Df9lY
pentru textul : Ra deultimul lucru pe care mi l-aș dori este să scriu strălucitor. probabil preocupările tale pentru kitsch te îndreaptă către așa ceva. nu, în textele mele, nu urmăresc așa ceva. în ce privește ideea de pretențios cred că e o chestiune absolut relativă și ține de cine ești. sau cine nu ești. textul nu se adresează nimănui. nu știu de unde ai simțit nevoia să ajungi la concluzia asta. dar e total aiurea. yerba mate și ilex paraguaiensis nu sînt unul și același lucru. ți-o spun pentru că o consum de probabil peste zece ani. să nu crezi că scotocind prin google și wikipedia se numește erudiție, amice. se numește semidoctism. există o diferență între plantă și băutură (sau ceai, cum vrei să o numești). în orice caz am mai scris despre asta și chiar am publicat în modestul (și singurtul meu) volumaș de versuri. cititorii mei sînt familiari cu ciclul yerba mate. așa că nu cred că este neaparat o problemă. și nu încerca să perseverezi în ignoranță că devine trist. guadalajara nu are absolut nici o legătură cu yerba mate. mexicanii beau la fel de multă yerba mate cît și românii sau rușii. așa că las-o moartă.
pentru textul : ym denu cred că există o temă a profetului și chiar dacă ar exista nu cred că m-a interesat vreodată. este doar un penname pe care îl folosesc de mai bine de șase ani. atît și nimic mai mult. nu citi ceea ce nu scrie.
dar îți dau și eu un sfat, dacă tot ești gata să sfătuiești pe alții, este în primul rînd o chestiune de bun simț să publici tu ceva texte înainte să dai sfaturi sau să critici pe alții. sună mai frumos. și poate nu ar fi rău să îți completezi și profilul. ca să știm cine ești. asta ca să nu fii perceput doar ca un fel de troll lipsit de valoare.
Multumesc pentru opinii, ca asa se cuvine in debut. Rafael, inceputul este o trimitere la altceva din care s-au inspirat filmele americane vechi, cum bine zici (oare stii ce? jur ca nu). Obsesiile romanilor nu stiu daca au loc aici, ma abtin cu greu sa nu-ti raspund cu aceeasi moneda pentru ca ar fi aiurea, aici pe H parca nu era loc de aiureli din astea ... Lucian, mai laconic si mai absurd decat atat e greu sa fii. Cum adica "un poem fortat"... si apoi "sugerat de titlu" ? La asa comentarii, multumesc deci cum ziceam si HALAL ! Andu
pentru textul : excalibur dedin spatele albului
valea ochilor tăi
coboară în trepte spre mine
alunecînd indecent
pe serpentina genunchiului
îmbrăţişat
adună-mi roua fricii-ntre palme
şi frigul
ricoşînd în ecouri
tîrăşte-ţi privirea pe umarul gol
ca un gînd îngheţat
la malul buzelor
aşteaptă!
sîngele tău mă strigă
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 22 dede dincolo
precum retina
această lumină
Pagini