un text slab, eventual bascalios dar care nu reuseste sa treaca de nivelul de glumit(z)a, care probabil in limbajul glumit(z)elor de aici e nivelul... marii pacat ca unii chiar habar nu au ce e poezia, sau (ma rog) nu le pasa de chestia asta numita poezie
multumim, multumim Ioana, desi ca sa fiu deschis ma gindeam acum citeva minute ca for some reason criza asta se pare ca i-a facut pe oameni ceva mai buni. sau daca nu mai buni atunci poate mai umili sau poate mai sensibili, mai "thoughtful". poate nu chiar pe toti, that's true, dar pe ceva mai multi. a redus tonul zornaitor al materialismului si al tupeului moralizator al dreptei politice si culturale, ne-a facut sa ne dam seama - daca mai era nevoie - ca sintem niste jucarii de cirpa care ne stricam repede si murim simplu, si putem fi fericiti cu mult mai putin decit credem....... mai ales daca acel putin este si adevarat.
Alma, nu pot decât să spun că ceea ce există rămâne. ulțumesc. Am făcut câteva schimbări esențiale, chiar și la ultimele 2 versuri care cred eu că sunt mai bine așa construite și ca mesaj, și ca imagine, și ca ideatică.
Astăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
un poem cu formulari imagistice de mare forta:
"dimineaţa aleargă pieziş prin oraş
ca un iepure prins între faruri"
"clipa se face cuib ...
numai bun să-ţi îngropi jumătatea pustie
ca pe-o pară domnească, în fân "
mi-a placut mult limbajul plin de sensuri cu inlantuiri firesti intre realitate si viziune.
as revedea asocierile: bulgare "greu", talpile "mele", cuib "cald", si as scoate: "mi s-a spus ca"...
finalul cu impact pe starea de catharsis, imaginile create, toate duc la o traire autentica nu doar o mimare a realitatii,
un poem dens, elaborat pentru care acord un semn de recunoastere!
de fapt ce nu face omul pentru tine alina manole your wish is my command mai ales că ești atît de sensibilă pe zona aminalelor comunitare, cîini, pisici și ce mai hrănește Domnul cu mila lui atotțiitoare...:) spui că e mai bine așa? și eu deci gînd la gînd cu bucurie...:)
Am citit cu atenție, nu spun decât strictul necesar. Aș evita cu_ca(iete) precum și acel coins.Strofa 1 pare cumva ruptă de restul, ca și cum acolo ar mai fi ceva de spus, de adăugat, nu știu de ce apare o senzație de "absență". În strofa 3 ultimul vers aș renunța la repetiția "nu era pe atunci". În 5 aș renunța la imperativele succesive, aș lăsa "rămânem vii/ne conturăm..." pare un fel de morală exterioară, nu o asumare cu înțelepciune a Firii. În loc de "expandăm" aș găsi un sinonim, chiar dacă expansiunea este fenomenul despre care ai scris. Despre elemente poetice, iau ca referință strofa 5, în care nu doar transgresarea lingvistică spre esența cuvintelor este vizibilă, cât metaforizarea într-un plan între expresie și compoziție. Segmentele în engleză vin ca secante, nu completează, nu fragmentează, sunt un fel de breșe în ideatica poemului care dau sens abia perceptibilului. Am sentimentul că în 2-4-6-7 se întâmplă o revelare secvențială. Delimitarea celei de-a șaptea dimensiuni - nu spun ultima, fiindcă este de fapt prima - are ca sens spiralarea celorlalte pe un ax comun. De remarcat titlul: acest "pseudo" care trimite la Iluzie. Chiar dacă este pseudo-poems, eu rămân la impresia că aici este o poezie în care spiritul se dezvăluie pe 7 trepte. Și își păstrează o lirică aparte, e stilul autoarei. Ce îmi lipsește aici este partea de "suflet". O regăsesc în 3, dar este chiar și aici cumva lăsată impersonal. Aș dori să simt în poezia ta - în general - o vibrație anume, în plan emoțional, un afect prelucrat temperat, nu intelectualizat până la cleștar. O trăire, un viu indelebil. Aștept, știu că există.
am vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
e fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
podul: simbolul trecerii dar și al despărțirii; simbolul împâcării dar și al solitudinii. acest cuvânt îmi pare a fi esența întregului poem. celelalte versuri nu fac decât să se construiască pe sine spre a umple această idee.
Da, Alma, de aceea am și subliniat toți. Eu cred că în anumite circumstanțe dacă o singură vorbă nu rezolvă nimic, atunci toate celelalte sunt inutile.
Andule, ce plăcere să te ,,revadă" omu'. Mă temeam că te-am pierdut:). Cu ocazia asta am aflat și părerea ta. Dacă medeei, din cât am putut să îmi dau seama citind-o până acum, aș fi bănuit că o să îi placă textul, în cazul tău nu aș fi riscat o anticipare a impactului poeziei. În ceea ce privește observația ta sunt convinsă că aș fi făcut-o și eu dacă textul era al altcuiva. În situația asta însă, știi cum e...:) Vă mulțumesc amândurora.
poemul asta este targetat. numai o anumita generatie il poate percepe afectiv. nici macar nu pot spune "generatia de sacrificiu" pentru ca nu le mai stim numarul generatiilor de sacrificiu. este cea a "legiunii romane uitată la numărătoare". amaraciunea de dupa weekend, Virgil? sigur e parodie?
Am citit o elegie moderna, n-am mai intrat pe aici de ceva timp si nu din cauza suspendarii si iata o regasesc pe Alina intr-o forma de zile mari. Adica fara epatari acestea erau cele care "stricau" cubul ei poetic (in caz ca x nu si-a dat seama Alina scrie cuburi poetice) Am rezerve si eu la numirea aceea "ingerii lui Nichita"... cand eram copii, trageam cu prastia cocoloase de pamant pe ziduri.... O elegie de zile mari, o trimitere inca valida la orwell un melanj placut dar mai ales o exprimare moderna degajata fara nicio inhibitie, percutanta, calitati pe care le impenitez fara alte rezerve Andu
Da, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
Da, "individul" acela cum zici tu este unul dintre cei mai respectaţi duhovnici din România. Zilnic, şi nu exagerez cu nimic, îi trec pragul sute de oameni cu diverse probeleme şi se întâlnesc acolo ţăranul şi intelectualul, omul religios şi cel care nu prea are treabă cu religia, etc.ori fi toţi idioţi ? Habar nu ai despre ce vorbeşti.
"dacă individula acesta „a iniţiat, printr-un celebru apel către ţară, o campanie naţională împotriva documentelor de identitate cu microcip” atunci pe bune că este fundamental descalificat atît ca ființă inteligentă cît și ca ființă spirituală".
nu ţi se pare că afirmaţia ta e puţin exagerată ca să nu zic că e de-a dreptul dispreţuitoare ? 1 milion de români au semnat un astfel de apel iar rezultatul a fost că, pe probleme de conştiinţă, ordonanţa respectivă lasă posibilitatea petentului să-şi aleagă tipul de document, cu sau fără microcip. Discuţia despre documentele RFID este foarte lungă, a ţinut prima pagină a ziarelor în urmă cu vreo 3 ani, n-am chef să mă intru în detalii aici. Dacă te interesează găseşti materiale pe această temă. Ca idee au fost proteste de staradă, democratice,autorizate, au fost intentate acţiuni juridice împotriva Guvernului şi, cum spuneam, s-a ajuns la rezultatul pe care l-am menţionat. Ca să vii tu acum şi să îi descalifici sute de mii de români, mi se pare prea mult. Poţi nu poţi fi de acord, te priveşte. Dar dacă nu înţelegi un fenomen, pentru că indiferent că suntem noi de acord sau nu, e vb de un fenomen, nu cred că trebuie să fii atât de pătimaş.
Cât despre mesianism, despre românii care umblă în curul gol, părintele are cam aceleaşi concepţii şi spune f clar că şi Biserica are o parte de vină atunci când îi vorbeşte omului despre împărăţia cerului, dar nu face nimic conret pt nevoile lui. Fenomenul legionar e prea amplu, ca să –l tratez aici. Nu sunt nici un specialist în ideologii, dar din ceea ce am studiat pot afirma cu tărie că NU se cunoaşte adevărul despre mişcarea legionară şi nu eşti primul căruia i s-a spălat creierul cu criminalii legionari. În fond, mişcarea legionară nu a fost considerată ca fiind de sorginte fascistă, şi a fost absolvită pentru toate acuzaţiile de genocid aduse. Ştii unde s-a întâmplat asta ? La Tribunalul de la Nurnberg. Au fost trădători şi criminlai în rândul lor, judecaţi după normele de drept comun. Şi executaţi. Aceasta nu caracterizează însă o mişcare întreagă.
Dar, tu ştii cum a fost ucis Zelea Codreanu ?
Repet, e mult de analizat. Nu ar fi rău ca de regulă atunci când dăm cu barda să fim puţin mai circumspecţi. În orice caz, poţi să.mi spui de ce e inacceptabil acest text pt Hermeneia?
Mulţumesc.
stiu exact ce vrei sa spui. de-aia inca fug de voi, m-as scurtcircuita.
partea ironica e ca incerc sa scap, scriind, exact de ceea ce transmit.
parca as cara un pacat in vazul tuturor.
intr-o nota mai putin personala, am sperat ca titlul sa "traduca" poezia acolo unde-i poate prea invaluita; pare c-a reusit. multumesc, ma temeam ca n-am sa stiu.
apreciz pe cei care apreciaza modestia, Mihaela. ma bucur mult ca iti place poemul. multumesc.
Cristina, accept suficienta doar la cei foarte tineri, la "promoteii" carora nu le pasa de pretul kilowattului, pentru ca nu-l platesc ei. inca au voie sa creada ca au inventat ceva sau au habar de ceva. maturitatea, insa, te obliga sa accepti ca nu stii absolut nimic si e intelept sa te resemnezi.:) am trecut pe acolo. nu ma pot opri sa nu ma minunez de acest paradox: cu cat stii mai putin cu atat mai mult ai impresia ca stii totul si invers. multumesc.
si tu pe a mea. mi se intampla des:)
era și este o accentuare a faptului că este alt fel de mâncare. asta se halește direct cu polonicu' și se înghite fără ca papilele gustative să apuce să intre la idei. :))))
Poate nu macabră, dar puţin sinistră, gotică, ultima unitate mi-a plăcut prin felul în care evidenţiază materia, în dauna spiritului. Mi-am amintit de "dacă trupul e încarcerat, şi spiritul e". O minimalizare a ei, a amteriei, până la insignifianţă. Primul fragment are doar rol de a deschide calea finalului, de aceea am trecut repede peste. Dar am observat:
* ca şi cum mi-ar FI ieşit din cap
* rima involuntară "clor - cor": de evitat.
*care țin loc de cor - o rezolvare simplistă/plată a ideii. De ce nu "îmi tot scoate iepuri scăldați în clor/ corul de de albit cântece - ai avea şi nuanţa purificării, şi suţinere pentru "clor", şi ai scăpa şi de rimă.
Finalul, bun, are nevoie de o căciuliţă la "bagat".
Nu sunt adeptul pozelor/filmuleţelor de susţinere, dar aici merge pentru că... nu e de susţinere. Consider că, dacă tot porneşti într-un proiect de ăsta, e musai ca textul să fie asbtractizarea/alegoria imaginii. Cam aşa cum ai încercat tu. Nu merge să pui o poză cu un copac, iar în text să descrii... copacul. Se mai poartă şi cataclisme de genul. Atât deocamdată.
Gebeleizis, Nu stiu cine esti, nici nu ti-am citit textele. O voi face, fireste, cel putin din pura datorie morala: si tu ai citit ce am scris eu (ca-mi vine sa parafrazez pe altcineva care spunea ca nu mai exista scriitori de "massa", ci scriitorii se citesc intre ei: asta insemnand ca eu ar trebui sa-mi caut alta ocupatie, ha, ha, ha!!!). Cand vei putea macar visa la un tiraj de 10.000 de exemplare dintr-o carte a ta, mai vorbim. Comparatia cu Ceausescu te descalifica, puteai da si tu un exemplu mai tare, un Mao Tse Dong ori, de ce sa nu zic si asta?, un Adrian Nastase. Vei avea o surpriza cand ne vom vedea, pentru ca nu irosesc banii "poporului muncitor" pentru cele 10.0000 de exemplare, ci pe ai mei. Referitor la opinia ta despre text: eu nu sunt un Ianus oarecare. Uita-te cu atentie la ce am scris, nu fugitiv. In sinea ta, si tu ai reactii identice, dar ti-e frica sa le comunici altora. Faptul ca am indraznit sa dau forma spaimei voastre v-a facut pudici si executorii. Cu ce am gresit, de fapt? Dancus
Ioana, surprins sînt că mai citești texte scrise de un „ruginit” așa ca mine. Surprins dar și recunoscător. Nu știu însă dacă ar fi bine un „mai” acolo. În general încerc să evit acest „mai-uri” și să le folosesc doar atunci cînd sînt realmente necesare. De exemplu, aici, dacă l-aș folosi ar sugera că a fost aprins (sau stins) cîndva. Dar poate că nu a fost. Poate că starea asta de incertitudine a existat de fapt întotdeauna. Cert este că un „mai” ar introduce în discuție trecutul în mod referențial. Iar eu am evitat să fac asta în text. În orice caz, mulțumesc.
Domnule profesor Cristea, poate nu vă va veni să credeți dar chiar zilele trecute mă gîndeam la ce v-am promis și la faptul că, deși v-am pus în mod nefericit răbdarea la încercare, eu totuși intenționez să mă țin de promisiune. Deși așa cum vedeți (poate) scriu foarte puțin în ultima vreme. Apreciez însă faptul că ați observat acest text și mă onorează cuvintele dumneavoastră. Blaga însă rămîne atît de sus...
Domnule profesor Manolescu, m-ați „citit”. „Ingineria” este defectul meu. Dușmanul poeziei cîtă mai există ea în mine. Este nevoie de abandon, așa cum spuneți. Și de foarte multă despărțire de materie...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"viaţa mea
puţin somnoroasă e
ca un chioşc de ziare
moţăind într-o haltă" - mi-au plăcut aceste versuri. Doar că aş muta verbul mai jos:
"viaţa mea
pentru textul : cerc depuţin somnoroasă
e ca un chioşc de ziare
moţăind într-o haltă"
un text slab, eventual bascalios dar care nu reuseste sa treaca de nivelul de glumit(z)a, care probabil in limbajul glumit(z)elor de aici e nivelul... marii pacat ca unii chiar habar nu au ce e poezia, sau (ma rog) nu le pasa de chestia asta numita poezie
pentru textul : blogbadil demultumim, multumim Ioana, desi ca sa fiu deschis ma gindeam acum citeva minute ca for some reason criza asta se pare ca i-a facut pe oameni ceva mai buni. sau daca nu mai buni atunci poate mai umili sau poate mai sensibili, mai "thoughtful". poate nu chiar pe toti, that's true, dar pe ceva mai multi. a redus tonul zornaitor al materialismului si al tupeului moralizator al dreptei politice si culturale, ne-a facut sa ne dam seama - daca mai era nevoie - ca sintem niste jucarii de cirpa care ne stricam repede si murim simplu, si putem fi fericiti cu mult mai putin decit credem....... mai ales daca acel putin este si adevarat.
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 deAlma, nu pot decât să spun că ceea ce există rămâne. ulțumesc. Am făcut câteva schimbări esențiale, chiar și la ultimele 2 versuri care cred eu că sunt mai bine așa construite și ca mesaj, și ca imagine, și ca ideatică.
pentru textul : negru ascuns deAstăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
pentru textul : cerc închis deraspunsul este simplu. se va sti pentru ca un moderator sau eu vom pune respectivului memmbru hermeneia intrebarea aceasta
pentru textul : Despre ștergerea textelor dep.s. tinand discutia printre cei inca normali la cap, tu stii ca eu oricand mi-as da viata pentru poezie:)
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deun poem cu formulari imagistice de mare forta:
"dimineaţa aleargă pieziş prin oraş
ca un iepure prins între faruri"
"clipa se face cuib ...
numai bun să-ţi îngropi jumătatea pustie
ca pe-o pară domnească, în fân "
mi-a placut mult limbajul plin de sensuri cu inlantuiri firesti intre realitate si viziune.
pentru textul : anotimpul promis deas revedea asocierile: bulgare "greu", talpile "mele", cuib "cald", si as scoate: "mi s-a spus ca"...
finalul cu impact pe starea de catharsis, imaginile create, toate duc la o traire autentica nu doar o mimare a realitatii,
un poem dens, elaborat pentru care acord un semn de recunoastere!
de fapt ce nu face omul pentru tine alina manole your wish is my command mai ales că ești atît de sensibilă pe zona aminalelor comunitare, cîini, pisici și ce mai hrănește Domnul cu mila lui atotțiitoare...:) spui că e mai bine așa? și eu deci gînd la gînd cu bucurie...:)
pentru textul : Poem intravilan deOana, mulțumesc de reflex. "In that very day".
pentru textul : Sprint final, în gheare deAm citit cu atenție, nu spun decât strictul necesar. Aș evita cu_ca(iete) precum și acel coins.Strofa 1 pare cumva ruptă de restul, ca și cum acolo ar mai fi ceva de spus, de adăugat, nu știu de ce apare o senzație de "absență". În strofa 3 ultimul vers aș renunța la repetiția "nu era pe atunci". În 5 aș renunța la imperativele succesive, aș lăsa "rămânem vii/ne conturăm..." pare un fel de morală exterioară, nu o asumare cu înțelepciune a Firii. În loc de "expandăm" aș găsi un sinonim, chiar dacă expansiunea este fenomenul despre care ai scris. Despre elemente poetice, iau ca referință strofa 5, în care nu doar transgresarea lingvistică spre esența cuvintelor este vizibilă, cât metaforizarea într-un plan între expresie și compoziție. Segmentele în engleză vin ca secante, nu completează, nu fragmentează, sunt un fel de breșe în ideatica poemului care dau sens abia perceptibilului. Am sentimentul că în 2-4-6-7 se întâmplă o revelare secvențială. Delimitarea celei de-a șaptea dimensiuni - nu spun ultima, fiindcă este de fapt prima - are ca sens spiralarea celorlalte pe un ax comun. De remarcat titlul: acest "pseudo" care trimite la Iluzie. Chiar dacă este pseudo-poems, eu rămân la impresia că aici este o poezie în care spiritul se dezvăluie pe 7 trepte. Și își păstrează o lirică aparte, e stilul autoarei. Ce îmi lipsește aici este partea de "suflet". O regăsesc în 3, dar este chiar și aici cumva lăsată impersonal. Aș dori să simt în poezia ta - în general - o vibrație anume, în plan emoțional, un afect prelucrat temperat, nu intelectualizat până la cleștar. O trăire, un viu indelebil. Aștept, știu că există.
pentru textul : pseudo-poems of a zen master deam vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
pentru textul : de dimineaţă dee fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
mă voi gândi serios la observația ta. mulțumesc pentru zâmbet și semn, Raluca!
pentru textul : monocaligrafie dedecât cu textul în sine. Mulțumesc, Maria !
pentru textul : în oraș nu sunt mansarde de închiriat (I) depodul: simbolul trecerii dar și al despărțirii; simbolul împâcării dar și al solitudinii. acest cuvânt îmi pare a fi esența întregului poem. celelalte versuri nu fac decât să se construiască pe sine spre a umple această idee.
pentru textul : pe străzile orașului atomic deDa, Alma, de aceea am și subliniat toți. Eu cred că în anumite circumstanțe dacă o singură vorbă nu rezolvă nimic, atunci toate celelalte sunt inutile.
pentru textul : trei observații deAndule, ce plăcere să te ,,revadă" omu'. Mă temeam că te-am pierdut:). Cu ocazia asta am aflat și părerea ta. Dacă medeei, din cât am putut să îmi dau seama citind-o până acum, aș fi bănuit că o să îi placă textul, în cazul tău nu aș fi riscat o anticipare a impactului poeziei. În ceea ce privește observația ta sunt convinsă că aș fi făcut-o și eu dacă textul era al altcuiva. În situația asta însă, știi cum e...:) Vă mulțumesc amândurora.
pentru textul : Punctum depoemul asta este targetat. numai o anumita generatie il poate percepe afectiv. nici macar nu pot spune "generatia de sacrificiu" pentru ca nu le mai stim numarul generatiilor de sacrificiu. este cea a "legiunii romane uitată la numărătoare". amaraciunea de dupa weekend, Virgil? sigur e parodie?
De ce este atat de liniste pe Hermeneia?
pentru textul : vox maris deAm citit o elegie moderna, n-am mai intrat pe aici de ceva timp si nu din cauza suspendarii si iata o regasesc pe Alina intr-o forma de zile mari. Adica fara epatari acestea erau cele care "stricau" cubul ei poetic (in caz ca x nu si-a dat seama Alina scrie cuburi poetice) Am rezerve si eu la numirea aceea "ingerii lui Nichita"... cand eram copii, trageam cu prastia cocoloase de pamant pe ziduri.... O elegie de zile mari, o trimitere inca valida la orwell un melanj placut dar mai ales o exprimare moderna degajata fara nicio inhibitie, percutanta, calitati pe care le impenitez fara alte rezerve Andu
pentru textul : dragostea mea e o mașină veche de scris deprofitind de erata /oferit penita/, raspund simplu: ai dreptate. imi cer scuze virgil pentru toate interventiile mele de aici.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deDa, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
pentru textul : Despre pom deDa, "individul" acela cum zici tu este unul dintre cei mai respectaţi duhovnici din România. Zilnic, şi nu exagerez cu nimic, îi trec pragul sute de oameni cu diverse probeleme şi se întâlnesc acolo ţăranul şi intelectualul, omul religios şi cel care nu prea are treabă cu religia, etc.ori fi toţi idioţi ? Habar nu ai despre ce vorbeşti.
"dacă individula acesta „a iniţiat, printr-un celebru apel către ţară, o campanie naţională împotriva documentelor de identitate cu microcip” atunci pe bune că este fundamental descalificat atît ca ființă inteligentă cît și ca ființă spirituală".
nu ţi se pare că afirmaţia ta e puţin exagerată ca să nu zic că e de-a dreptul dispreţuitoare ? 1 milion de români au semnat un astfel de apel iar rezultatul a fost că, pe probleme de conştiinţă, ordonanţa respectivă lasă posibilitatea petentului să-şi aleagă tipul de document, cu sau fără microcip. Discuţia despre documentele RFID este foarte lungă, a ţinut prima pagină a ziarelor în urmă cu vreo 3 ani, n-am chef să mă intru în detalii aici. Dacă te interesează găseşti materiale pe această temă. Ca idee au fost proteste de staradă, democratice,autorizate, au fost intentate acţiuni juridice împotriva Guvernului şi, cum spuneam, s-a ajuns la rezultatul pe care l-am menţionat. Ca să vii tu acum şi să îi descalifici sute de mii de români, mi se pare prea mult. Poţi nu poţi fi de acord, te priveşte. Dar dacă nu înţelegi un fenomen, pentru că indiferent că suntem noi de acord sau nu, e vb de un fenomen, nu cred că trebuie să fii atât de pătimaş.
Cât despre mesianism, despre românii care umblă în curul gol, părintele are cam aceleaşi concepţii şi spune f clar că şi Biserica are o parte de vină atunci când îi vorbeşte omului despre împărăţia cerului, dar nu face nimic conret pt nevoile lui. Fenomenul legionar e prea amplu, ca să –l tratez aici. Nu sunt nici un specialist în ideologii, dar din ceea ce am studiat pot afirma cu tărie că NU se cunoaşte adevărul despre mişcarea legionară şi nu eşti primul căruia i s-a spălat creierul cu criminalii legionari. În fond, mişcarea legionară nu a fost considerată ca fiind de sorginte fascistă, şi a fost absolvită pentru toate acuzaţiile de genocid aduse. Ştii unde s-a întâmplat asta ? La Tribunalul de la Nurnberg. Au fost trădători şi criminlai în rândul lor, judecaţi după normele de drept comun. Şi executaţi. Aceasta nu caracterizează însă o mişcare întreagă.
Dar, tu ştii cum a fost ucis Zelea Codreanu ?
pentru textul : " Ne lipsesc două puncte cardinale: mame creştine şi duhovnici pricepuţi " deRepet, e mult de analizat. Nu ar fi rău ca de regulă atunci când dăm cu barda să fim puţin mai circumspecţi. În orice caz, poţi să.mi spui de ce e inacceptabil acest text pt Hermeneia?
Mulţumesc.
stiu exact ce vrei sa spui. de-aia inca fug de voi, m-as scurtcircuita.
partea ironica e ca incerc sa scap, scriind, exact de ceea ce transmit.
parca as cara un pacat in vazul tuturor.
intr-o nota mai putin personala, am sperat ca titlul sa "traduca" poezia acolo unde-i poate prea invaluita; pare c-a reusit. multumesc, ma temeam ca n-am sa stiu.
pentru textul : Poezie pentru orbi deapreciz pe cei care apreciaza modestia, Mihaela. ma bucur mult ca iti place poemul. multumesc.
Cristina, accept suficienta doar la cei foarte tineri, la "promoteii" carora nu le pasa de pretul kilowattului, pentru ca nu-l platesc ei. inca au voie sa creada ca au inventat ceva sau au habar de ceva. maturitatea, insa, te obliga sa accepti ca nu stii absolut nimic si e intelept sa te resemnezi.:) am trecut pe acolo. nu ma pot opri sa nu ma minunez de acest paradox: cu cat stii mai putin cu atat mai mult ai impresia ca stii totul si invers. multumesc.
pentru textul : cea mai bună dintre poeziile posibile desi tu pe a mea. mi se intampla des:)
era și este o accentuare a faptului că este alt fel de mâncare. asta se halește direct cu polonicu' și se înghite fără ca papilele gustative să apuce să intre la idei. :))))
pentru textul : Alt fel de iubire deUitasem: "...pămîntul nu are vertebre / și morții trebuie să-l susțină"
pentru textul : national treasure dePoate nu macabră, dar puţin sinistră, gotică, ultima unitate mi-a plăcut prin felul în care evidenţiază materia, în dauna spiritului. Mi-am amintit de "dacă trupul e încarcerat, şi spiritul e". O minimalizare a ei, a amteriei, până la insignifianţă. Primul fragment are doar rol de a deschide calea finalului, de aceea am trecut repede peste. Dar am observat:
* ca şi cum mi-ar FI ieşit din cap
* rima involuntară "clor - cor": de evitat.
*care țin loc de cor - o rezolvare simplistă/plată a ideii. De ce nu "îmi tot scoate iepuri scăldați în clor/ corul de de albit cântece - ai avea şi nuanţa purificării, şi suţinere pentru "clor", şi ai scăpa şi de rimă.
Finalul, bun, are nevoie de o căciuliţă la "bagat".
Nu sunt adeptul pozelor/filmuleţelor de susţinere, dar aici merge pentru că... nu e de susţinere. Consider că, dacă tot porneşti într-un proiect de ăsta, e musai ca textul să fie asbtractizarea/alegoria imaginii. Cam aşa cum ai încercat tu. Nu merge să pui o poză cu un copac, iar în text să descrii... copacul. Se mai poartă şi cataclisme de genul. Atât deocamdată.
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" deGebeleizis, Nu stiu cine esti, nici nu ti-am citit textele. O voi face, fireste, cel putin din pura datorie morala: si tu ai citit ce am scris eu (ca-mi vine sa parafrazez pe altcineva care spunea ca nu mai exista scriitori de "massa", ci scriitorii se citesc intre ei: asta insemnand ca eu ar trebui sa-mi caut alta ocupatie, ha, ha, ha!!!). Cand vei putea macar visa la un tiraj de 10.000 de exemplare dintr-o carte a ta, mai vorbim. Comparatia cu Ceausescu te descalifica, puteai da si tu un exemplu mai tare, un Mao Tse Dong ori, de ce sa nu zic si asta?, un Adrian Nastase. Vei avea o surpriza cand ne vom vedea, pentru ca nu irosesc banii "poporului muncitor" pentru cele 10.0000 de exemplare, ci pe ai mei. Referitor la opinia ta despre text: eu nu sunt un Ianus oarecare. Uita-te cu atentie la ce am scris, nu fugitiv. In sinea ta, si tu ai reactii identice, dar ti-e frica sa le comunici altora. Faptul ca am indraznit sa dau forma spaimei voastre v-a facut pudici si executorii. Cu ce am gresit, de fapt? Dancus
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș deIoana, surprins sînt că mai citești texte scrise de un „ruginit” așa ca mine. Surprins dar și recunoscător. Nu știu însă dacă ar fi bine un „mai” acolo. În general încerc să evit acest „mai-uri” și să le folosesc doar atunci cînd sînt realmente necesare. De exemplu, aici, dacă l-aș folosi ar sugera că a fost aprins (sau stins) cîndva. Dar poate că nu a fost. Poate că starea asta de incertitudine a existat de fapt întotdeauna. Cert este că un „mai” ar introduce în discuție trecutul în mod referențial. Iar eu am evitat să fac asta în text. În orice caz, mulțumesc.
Domnule profesor Cristea, poate nu vă va veni să credeți dar chiar zilele trecute mă gîndeam la ce v-am promis și la faptul că, deși v-am pus în mod nefericit răbdarea la încercare, eu totuși intenționez să mă țin de promisiune. Deși așa cum vedeți (poate) scriu foarte puțin în ultima vreme. Apreciez însă faptul că ați observat acest text și mă onorează cuvintele dumneavoastră. Blaga însă rămîne atît de sus...
Domnule profesor Manolescu, m-ați „citit”. „Ingineria” este defectul meu. Dușmanul poeziei cîtă mai există ea în mine. Este nevoie de abandon, așa cum spuneți. Și de foarte multă despărțire de materie...
pentru textul : amputarea literei d dePropun ca un asemenea clasament să apară lunar. Ce părere aveți? Pentru clasamentul de aprilie, cine dorește să lucreze cu mine în echipă?
pentru textul : Cel mai, Cea mai dePagini