Marga... ! You're such a lady:)!

realismul din text e crud. tocmai asta îl face credibil.eu cred că nu m-am înșelat, dar e doar părerea mea. maniera originală în care sunt puse întrebările, îl face interesant, si nu numai.., apoi combinația semiconfesivă...cultura la care se face referire...construiesc un colaj literar frumos. rămân la părerea că aici se surprinde mult mai mult decât ce cunosc unii azi ce e "după blocuri", deși ar fi interesantă și o serie pe această tematică, nu doar cu informațiile aflate de la formațiile hip-hop actuale, pentru că acolo, după blocuri se știe despre socializarea cu tomberoanele, și frumusețile de femei desenate parcă cu mâna stângă (parafrazez actualizând "pentru cel mai prost din curtea școlii" care își respectă profesorii chiar când se bâlbâie la predarea de lecții, nu se aruncă de pe podul Grant și le aduce flori,doar ,doar o primi și el un 5 pentru a trece clasa, desigur pot fi contrazis. dar cu argumente pe text și le voi acorda toată atenția. ... eu mizez pe aceste "după douăzeci de ani",.. și citesc cu mai mult decât interes... unii care au trăit în acele vremuri ar trebui să fie pe fază... iar pe lângă aceasta cred că si acum pronunță nostalgicii români ai francezului ... Dumm-ass... asta pentru că a fost autorul preferat al copilăriei lor actuale

Mi se pare interesant demersul de a găsi ceva în care să crezi atunci când ceea era un stâlp de susținere s-a surpat în pustietate. „o cruce de pluș” pentru copii... asta sună a „cruciada copiilor”, a sfârșit de credință în ceva, ceea ce de fapt susține tot poemul. „de frică încep să cred hainele mamei sînt vii” De ce „de frică”? Omul începe să creadă în ceva „de frică”? Asta nu înțeleg. Aș adăuga „să cred în”.

Mulțumesc pentru sugestii, Emil. Voi încerca să văd ce mai pot face din text. tincuta

ai dreptate Alma sunt si alte spatii deschise si coline :) fiecare isi poarta ucronia launtrica ca pe o pavaza/trofeu pina in blestemul propriului bustrofedon... poezia nu este dedicata lui George Ceausu, ci doar foloseste algoritmul initial. Lui George Ceausu ii plac structurile cu tenta ludica in care e de ajuns un singur postulat. :) mai ales pe domeniul sf.

"În ei (ochi) ... se cambra ultimul arc". Atât.

Şi nu orice tip de inocenţă, ci inocenţa care creeaza, de unde şi titlul.

nici mie nu mi-au placut. le-am scos pe amindoua

toţi oamenii se acomodează încontinuu cu ei înşişi. Cred că mai ţii minte melodia bonjour la vie interpretată de Gilbert Bécaud. Mulţumesc pentru lectură Ottilia.

Imi place ca incet Hermeneia ia avint. Sper sa devina o imensa avalanse.Imi place sa citesc literatura desteapta, iesita din inima . Imi place tot ce e legat de viata, de trecerae noastra prin coltloanele ei. Era un armean batrin care picta de 50 de ani flori pe cahle de ceramica. Intr-o zi s-a oprit si a pictat o planeta, sori, astrii si comete. L-am intrebat ce, cum. Mi-a zis :toata viata am privit in jos, vine o vreme cind lucrurile trebuiesc vazute de departe, cu capul dat pe spate. E o cu totul alta perspectiva.

Virgil,
mă bucur mult că ai remarcat textul, am încercat ceva, adică altceva! :) Ai simţit bine, lipseste o verigă, sper s-o adaug cât mai repede, poate trebuia s-o adaug întâi, apoi să răspund!

Ana,
mulţumesc mult pentru comentariul tău sensibil!

Dragilor, cred că poeţii sunt cei mai buni critici de poezie!

Un poem feminin, cuminte si deloc cuminte. Cu incarcatura emotionala pe un font crescendo si un final cu macalendri in flacari.

scuze, o luase „mecanicul” înaintea trenului de cuvinte :

„un vameş ne caută pe sub coaste
de ţigări băuturi droguri pistoale
de viaţă”

nu v-am spus eu ca e o poezie eretica? nu m-ati crezut?
poezia erotica nu sta pe pagina mea.

Adriana, alfabete. initial, nu credeam ca inceputurile pot fi si ele, asa devreme, bete. multumesc de feed.
Vlad, zic nimic. ai dreptate, e suparator tangajul de o-uri si cratime. la ora asta, insa, nu am prospetimea intelectuala sa fac nici macar o minima defrisare, in text. ai cumva vreo sugestie?