am scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
se poate aprinde, poate exploda, totul poate căpăta culoare de la un simplu băţ de chibrit. dar la fel de simplu se poate stinge. cam asta este trecerea. de la un an la altul. de la o viaţă la alta.
Multumesc pentru opinii... vizualizarea acestora imi arata inca o data cat de subiectiv este orice demers critic si din cate perspective diferite putem aborda un text. Textul este unul in care m-am situat intentionat la un nivel nepretentios si de aceea ai gasit atatea formulari comune Virgile... asta era si miza. Numai ca vezi tu, banalul acesta este suprasaturat cu adevaruri personale care s-au vrut transmise fara echivoc. In cazul acestui text chiar depinde foarte mult de gustul cititorului. Personal l-am vrut cat mai fara zorzoane. Andrei... e o obsesie folositoare :)
credeti sau nu credeti, cand am postat acel comentariu nu observasem suspendarea contului. nu stau tot timpul in fata calculatorului, si doar o parte din timpul acela este destinat internetului. asa ca... in alta ordine de idei, eu nu ca va cerusem sa stergeti textul. daca mai cititi o data ce-am scris, fara patima, poate remarcati asta. dar eu mi-as fi sters comentariul, daca ar fi fost posibil.
Multumesc pentru lectura si comentarii. Intr-adevar, este un text pentru un public restrans: cunoscatorii culturii japoneze. Pentru restul, este acceptabil si atat.
dixit. corect gramatical dar incorectă perceptia de stil, DOREL. pentru că acel "dixit" pe care l-am pus acolo nu s-a vrut "am zis" ci un fel de "i-a zis-o" sau "zisă a fost". sau si mai simplu "zisă". desi e posibil ultima sa aiba o alta forma in latina.
M-a palit o adiere argheziana; m-am gandit ca poezia este continuarea altor versuri. Monica, foarte frumoasa si interesanta analiza a elementului "feminin" , existent in plamadeala poemului. multumesc.
îți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
Paul, atât de rar folosesc câte o construcţie genitivală... Le consider facile şi, de cele mai multe ori, plate. Aseară, sintagma respectivă mi se părea că pică natural acolo. Acum, tre' musai s-o şterg/reformulez. O detest. De ce nu "ogarul", ori "şoricarul", ori altă rasă - pen' că, la nivel de metatext, nu e vorba despre câine, ci despre alegoria pe care o fac ŞI pe baza acestor minunate animale.
Virgil, e ok. Finalul - "speranţa ca viermii să nu ţină post" - face trimitere la raportul materie - spirit; vizează nevoia de transformare a materiei. Trimit subtil la reincarnare.
Sugestiv text, Costine. Lasa, in continuare, sa curga frunzele alea rosii din tine (in timp ce mananci ciocolata) privind cu ochi maturi cum le culege intelepciunea inimii, dupa ce le-ai imprastiiat pentru noi. Bine te-am regasit. G.M.
au venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
frumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile: nu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
Un poem care merge pe linia "războiului" lui Llosa. Evident, fără a compara prea mult și ieșind de sub efectul de "sfârșit de lume", întâlnim "un predicator" care ne arată, ne învață despre drumul nostru, un drum despre care doar se vorbește, un drum pe care trebuie să-l parcurgem. Suntem conduși prin mitologie de firul Ariadnei și sperăm să ieșim la un liman. Construcția poeziei este verticală, fără fason, puțin cam explicită însă. Aș fi mers pe o latură puțin mai adâncă, dar, firește, autorul își cunoaște scrisul mai bine și cred că primul merit al poemului începe exact cu începutul acestuia. Bun. Silvia
că încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
Un text destul de simplu, destul de bonom. Se incearca un ritm ce se apropie de succes doar daca iau cate o strofa. In ansamblu sunt oscilatii majore, rima e facuta la intamplare. Legat de continut, ii lipseste o idee imbracata bine. Multe stereotipuri "speram mai mult decât puteam", "am oferit pe-altar ofrandă," etc. Ati folosit comparatii destul de slabe si destul de neinspirate : "ca minerul, aur căutam." banal... Se poate mai bine ! Incercati sa imbracati altfel ideile, sa le abstractizati mai mult... Ialin
pentru mine exista foarte multa poezie în imaginea asta. și nu știu de ce, și o undă, difuză dar inconfundabilă, de tragedie. poate ideea aceea de a vedea că ariciul de fapt are în spate prăpastia etajelor (ciudată idee, ceva foarte „uncomfortable” de imaginat)... poate și paleta de culori aleasă. mie îmi sugerează simbolul unei iubiri imposibile, neîmpărtășite, tragice, în care nu numai că ființa iubită este din alt regn dar te desparte de ea și un geam, iar în spate e doar o prăpastie. dom'le, mi-ai stricat dimineața...
Cineva de aici spunea despre tine ca esti "exotic". Chiar esti! E un poem amestecat, prea amestecat. Sa lasam meridianele geografice sa nu se intersecteze, altfel am zice ca a venit sfarsitul lumii si in poezie?! :)
un text în care autorul, abținându-se să facă (în mod juvenil și pompos) filosofia chibritului, este în stare să sugereze ceva de „dincolo de bine și de rău”, în terminologia lui Neitzsche, fără să cadă în nihilismul acestuia; dimpotrivă. Si valorizează, implicit, o altă latență a unor texte ale lui Basarab Nicolescu, cea care se îndreaptă spre «Apofatic». Diferită ca de la cer la pământ de cea «logicistă» (cu al său «terț inclus» plecând de la o interpretare - și ea parând, cel puțin pentru mine, deformatoare – a lui Lupașco care ne plasează, în cadrul „Transdisciplinarității” nu DINCOLO ci ÎNTRE bine și rău). Prin urmare, „Penița”
Mda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
virgil, e adevarat ca asa construiesc - adica greoi, numai ca alaturarea nu-i intamplatoare, desi, probabil, este mai greu de urmarit/receptat. pauzarea nu o fac tot timpul tocmai pentru a permite lipirea, transmiterea, ruperile nu sunt definitive. primul vers e doar in acelasi stil, in care uneia dintre propozitii ii lipseste verbul, cumva incercand sa-l preia pe cel din prima. :) si dupa nimic poti sa-ti imaginezi nimic "din ce" oricum verbul e acordat corect, doar ca merg pe constructiile eliptice. poate nu-mi reusesc artificiile de fiecare data, dar nu sarbatoare este in fiecare zi. :) multumesc pentru comentariu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
pentru textul : născocire dese poate aprinde, poate exploda, totul poate căpăta culoare de la un simplu băţ de chibrit. dar la fel de simplu se poate stinge. cam asta este trecerea. de la un an la altul. de la o viaţă la alta.
pentru textul : Haiku deMultumesc pentru opinii... vizualizarea acestora imi arata inca o data cat de subiectiv este orice demers critic si din cate perspective diferite putem aborda un text. Textul este unul in care m-am situat intentionat la un nivel nepretentios si de aceea ai gasit atatea formulari comune Virgile... asta era si miza. Numai ca vezi tu, banalul acesta este suprasaturat cu adevaruri personale care s-au vrut transmise fara echivoc. In cazul acestui text chiar depinde foarte mult de gustul cititorului. Personal l-am vrut cat mai fara zorzoane. Andrei... e o obsesie folositoare :)
pentru textul : tango decredeti sau nu credeti, cand am postat acel comentariu nu observasem suspendarea contului. nu stau tot timpul in fata calculatorului, si doar o parte din timpul acela este destinat internetului. asa ca... in alta ordine de idei, eu nu ca va cerusem sa stergeti textul. daca mai cititi o data ce-am scris, fara patima, poate remarcati asta. dar eu mi-as fi sters comentariul, daca ar fi fost posibil.
pentru textul : emanație deMultumesc pentru lectura si comentarii. Intr-adevar, este un text pentru un public restrans: cunoscatorii culturii japoneze. Pentru restul, este acceptabil si atat.
pentru textul : Grădina japoneză deIertare ! Așa se întâmplă când faci copy/paste și nu ești atent... Voi incerca sa rezolv problema imediat...
pentru textul : Același joc dewow, ești în mood de onestitate astăzi. și locvace.
pentru textul : Haiku dedixit. corect gramatical dar incorectă perceptia de stil, DOREL. pentru că acel "dixit" pe care l-am pus acolo nu s-a vrut "am zis" ci un fel de "i-a zis-o" sau "zisă a fost". sau si mai simplu "zisă". desi e posibil ultima sa aiba o alta forma in latina.
pentru textul : domnule Labiș deM-a palit o adiere argheziana; m-am gandit ca poezia este continuarea altor versuri. Monica, foarte frumoasa si interesanta analiza a elementului "feminin" , existent in plamadeala poemului. multumesc.
pentru textul : poem din flori deîți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
pășeste cu grija
pentru textul : Doliu deprintre sâmburi în căutare...
Paul, atât de rar folosesc câte o construcţie genitivală... Le consider facile şi, de cele mai multe ori, plate. Aseară, sintagma respectivă mi se părea că pică natural acolo. Acum, tre' musai s-o şterg/reformulez. O detest. De ce nu "ogarul", ori "şoricarul", ori altă rasă - pen' că, la nivel de metatext, nu e vorba despre câine, ci despre alegoria pe care o fac ŞI pe baza acestor minunate animale.
Virgil, e ok. Finalul - "speranţa ca viermii să nu ţină post" - face trimitere la raportul materie - spirit; vizează nevoia de transformare a materiei. Trimit subtil la reincarnare.
pentru textul : Zzet deSugestiv text, Costine. Lasa, in continuare, sa curga frunzele alea rosii din tine (in timp ce mananci ciocolata) privind cu ochi maturi cum le culege intelepciunea inimii, dupa ce le-ai imprastiiat pentru noi. Bine te-am regasit. G.M.
pentru textul : november time deau venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
pentru textul : când bărbatul în somn pare zeu resemnat defrumos. îmi place cum ai modificat. mai ales la primele două versuri. iar ca preferință mai ales comparația abisului cu un voal cenușiu... versurile:
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc III denu ai vrut să crezi cuvintele mute
sîngerie zăpadă în frunze le-aș fi vrut ale mele , pentru că așa mă simt uneori când tac.
indiferent ce cred alții, las semn auriu cu o singură mențiune: "umbre de fluturi", care e o metaforă prea accesibilă, însă, una peste alta, (cum spune un geniu divin încârnat) aceasta nu îmi diminuează încântarea pentru poem.
cristina nu e nicio supărare. pentru asta suntem aici să învăţăm. mă mai gândesc ce fac cu finalul
pentru textul : Un poem minimalist demulţumesc pentru sugestie
Un poem care merge pe linia "războiului" lui Llosa. Evident, fără a compara prea mult și ieșind de sub efectul de "sfârșit de lume", întâlnim "un predicator" care ne arată, ne învață despre drumul nostru, un drum despre care doar se vorbește, un drum pe care trebuie să-l parcurgem. Suntem conduși prin mitologie de firul Ariadnei și sperăm să ieșim la un liman. Construcția poeziei este verticală, fără fason, puțin cam explicită însă. Aș fi mers pe o latură puțin mai adâncă, dar, firește, autorul își cunoaște scrisul mai bine și cred că primul merit al poemului începe exact cu începutul acestuia. Bun. Silvia
pentru textul : primul pas deAici, limbajul este mai bine strunit, dar textul pare lipsit de miză. Descriptiv, dar fără poezie, oricât de paradoxal ar suna.
pentru textul : alchimie deNicodem...mii de scuze pentru greseala!
pentru textul : închinare de cuarț decă încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
pentru textul : elegie 01 dePersonal, n-am inteles. E in aromana?
pentru textul : fantezie deUn text destul de simplu, destul de bonom. Se incearca un ritm ce se apropie de succes doar daca iau cate o strofa. In ansamblu sunt oscilatii majore, rima e facuta la intamplare. Legat de continut, ii lipseste o idee imbracata bine. Multe stereotipuri "speram mai mult decât puteam", "am oferit pe-altar ofrandă," etc. Ati folosit comparatii destul de slabe si destul de neinspirate : "ca minerul, aur căutam." banal... Se poate mai bine ! Incercati sa imbracati altfel ideile, sa le abstractizati mai mult... Ialin
pentru textul : Trecut deVirgil , nu are in totalitate elemente de haiku.
pentru textul : Haiku(1) dedar are.
multumesc de citire
pentru mine exista foarte multa poezie în imaginea asta. și nu știu de ce, și o undă, difuză dar inconfundabilă, de tragedie. poate ideea aceea de a vedea că ariciul de fapt are în spate prăpastia etajelor (ciudată idee, ceva foarte „uncomfortable” de imaginat)... poate și paleta de culori aleasă. mie îmi sugerează simbolul unei iubiri imposibile, neîmpărtășite, tragice, în care nu numai că ființa iubită este din alt regn dar te desparte de ea și un geam, iar în spate e doar o prăpastie. dom'le, mi-ai stricat dimineața...
pentru textul : pogonici love story deam mai adăugat o varianta
pentru textul : exaust demirose sau miroase?
pentru textul : Mirose deconsidera-te avertizata de mine in aceasta privinta.
pentru textul : zilele universitatii deCineva de aici spunea despre tine ca esti "exotic". Chiar esti! E un poem amestecat, prea amestecat. Sa lasam meridianele geografice sa nu se intersecteze, altfel am zice ca a venit sfarsitul lumii si in poezie?! :)
pentru textul : pseudo-stigmata deun text în care autorul, abținându-se să facă (în mod juvenil și pompos) filosofia chibritului, este în stare să sugereze ceva de „dincolo de bine și de rău”, în terminologia lui Neitzsche, fără să cadă în nihilismul acestuia; dimpotrivă. Si valorizează, implicit, o altă latență a unor texte ale lui Basarab Nicolescu, cea care se îndreaptă spre «Apofatic». Diferită ca de la cer la pământ de cea «logicistă» (cu al său «terț inclus» plecând de la o interpretare - și ea parând, cel puțin pentru mine, deformatoare – a lui Lupașco care ne plasează, în cadrul „Transdisciplinarității” nu DINCOLO ci ÎNTRE bine și rău). Prin urmare, „Penița”
pentru textul : Conștiința morală într-o etică postmodernă deMda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com devirgil, e adevarat ca asa construiesc - adica greoi, numai ca alaturarea nu-i intamplatoare, desi, probabil, este mai greu de urmarit/receptat. pauzarea nu o fac tot timpul tocmai pentru a permite lipirea, transmiterea, ruperile nu sunt definitive. primul vers e doar in acelasi stil, in care uneia dintre propozitii ii lipseste verbul, cumva incercand sa-l preia pe cel din prima. :) si dupa nimic poti sa-ti imaginezi nimic "din ce" oricum verbul e acordat corect, doar ca merg pe constructiile eliptice. poate nu-mi reusesc artificiile de fiecare data, dar nu sarbatoare este in fiecare zi. :) multumesc pentru comentariu
pentru textul : limbile ceasului au rămas înțepenite între bătăile inimii dePagini