mulțumesc de trecere și părere, yester. nu voiesc să te pierd ca și comentator al poemelor mele și, nici pe departe, să fiu irascibil. de aceea, sunt convins că părerea ta este constructivă și îți mulțumesc pentru ceea ce ai scris aici. vis-a vis de "tropii" mei, am citit în ultimul tău text pus pe hermeneia: "decembrie bej".
te rog nu mai folosi titlul scris cu majuscule si nici majuscule pentru cuvinte in totalitatea lor in text. totodata aranjarea textului ingramadind numele personajului si dialogul este deranjanta si greu de urmarit. asta in contextul in care textul este si el foarte lung
bine era daca le rearanjati intr-un ansamblu mai inspirat.
"separ apoi literele, vocalele le ..."
iar ceva mai incolo
"consoanele le-nşir "
aveti un typo la "stâlpii de susţinere a frazei"
dar, ajungand la sfarsitul primei strofe, marturisesc ca "am compatimit" cu dumneavoastra: si "fizicul meu mental" a ajuns destul de zdruncinat...sau, mai degraba, de leleleganat.
Mi se pare ca ai dus textul intr-un punct mult prea fizic. Eu as fi scos versul cu "orasul de langa" si acel "la propriu". Ar face textul putin mai subtil, partea cu cernobal sa se subinteleaga din titlu. Cu alte cuvinte asa as vedea eu inceputul:
"timpul se înjumătăţeşte greu
o iubire neîmplinită,
abandonată în goana exploziei,".
Ma rog, ideea este interesanta, dar din punctul meu de vedere ai putea sa mai slefuiesti textul.
Nu știu dacă ai vrut să scrii ceva modernist, dar amestecul acesta al copleșitoarei umbre a orașului peste imaginatele umbre ale păsărilor are un efect ciudat, o atmosferă de altă lume... aproape o poveste sf aș îndrăzni a spune. Poate că m-ai prins într-o pasă bună, dar mi-a plăcut.
sunteti omenosi si simpatici ca mi-ati dat juma de luna in loc de o unitate. abia astept sa treaca sentinta ca sa o luam de la capat cu pace si voie bune. multa inspiratie in absenta mea va urez!
Este din ce in ce mai interesant. Imprevizibil.
Personajul care nu e deloc un superficial, nauc, cum ar fi fost daca era al meu, vede cata nevoie este de repere. Nu se gandeste la nebunie, nu se arunca in sentimente aiurea, cum al meu ar fi facut, pur si simplu cauta un fir care sa duca la adevar. Dar aici in acest spatiu chinuitor nimic nu e permanent.
Astept continuarea. Vreau sa stiu cum e condus personajul, catre ce, cu ce se alege de aici...
Mulţumesc Mariana, puteam să nu menţionez numele revistei, îmi cer scuze. Ai dreptate în ce priveşte cuvintele cheie şi sunt de acord că existe diferite cerinţe estetice şi unele persoane preferă numai haiku în sens tradiţional. Dar cel tradiţional întrutotul este rar în prezent. Nu a fost vorba de o critică, ci de expresia unui punct de vedere, a unei opţiuni stilistice. Eu îmi imaginam anotimpul toamnei şi o ploaie măruntă. Vroiam doar să spun că poemul este acceptabil ca haiku în stil modern.
"Cita libertate si adevar ai suportat si cita minciuna si ipocrizie ai alungat si denuntat?" iata o intrebare pusa de scriitorul Bujor Nedelcovici acum 10 ani in volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Aceasta intrebare ramine de actualitate si dupa 10 ani.
mie poezia prezentată mi se pare exagerată ca imagini metaforice, prea feminină, de exemplu: "în singurătățile noastre cad de pe tine blândeți"... iar versul "din straja iubirii până-n șeol" e tras de păr tocmai asociind clișeul "straja iubirii" de șeol...cred că îți dai seama că e clișeu "straja iubirii"... însă mă gândesc totuși că se poate șopti în lipsă de altceva, acum iarna, vin sărbătorile, colindele... ...mi-e dor de un Bacovia "te uită cum ninge decembrie"... dar asta e o părere personală.
si iata ca Brauner nu a fost uitat. intr-un top al celor mai importanti artisti ai secolului XX, realizat de galeriile Saatchi, Marea Britanie, pe baza voturilor internautilor, el ocupa (deocamdata) pozitia 304. http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote/ dar cei care vor deschide linkul (poate si cu intentia de a vota) vor avea parte de o surpriza mult mai placuta! pe primul loc este un alt român...
multumesc, silvia.
aveam mari indoieli in legatura cu poezia asta, de fapt intotdeauna am, cate-o surpriza ca asta ma face sa merg mai departe. in fiecare zi imi spun ca ma opresc, probabil ca greseala e ca-mi spun. :o)
în schimb, eu te cunosc
eu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
Cred că e o poezie pe care o scrii atunci când te simți ultimul faraon în viață și-ți dai seama că iubești în interiorul unei piramide. Că ți strecoară moartea în piept, că nu mai poți schimba nimic, iată: până și cromozomii ăia moi acum îs "de fier", iar totu-i praf și pulbe..., pardon, marmeladă. Fir-ar!, ți se lipește de dește... mâța asta neagră, ți-e și lehamite să te mai joci cu "toarcerea" și întoarcerea nu știu cui. Totul e ciudat, chiar și felul în care cineva desenează, evitând răspunsul, "cu auricularul pe nisip". Te plictisești de muzică și de tot. De toate zilele afone sau perfecte. ...până în cromozomii de fier.
Poezia de aici de fapt de tipul bussokusekika, dar, cu același tip de metrică au fost găsite și în colecția Man'yōshū (cu poeme din perioada 600-759), am preferat să rămân la termenul general de "waka". Încă nu am încercat să compun ceva în metrocă sedoka (5-7-7-5-7-7) sau katauta (5-7-7). Știu că au apărut tot în colecția Man'yōshū, iar sedoka și în Kokin Wakashū (circa 920). Din păcate nu am citit decât vreo 2-3 poeme din aceste colecții, ce a fost valabil pe internet.
mi-a placut foarte tare. un text proaspat. aproape tineresc. te face sa zambesti, sa-ti spui ca o sa fie bine, sa ai chef sa bei un pahar cu lapte. chiar seamana cu o melodie indie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulțumesc de trecere și părere, yester. nu voiesc să te pierd ca și comentator al poemelor mele și, nici pe departe, să fiu irascibil. de aceea, sunt convins că părerea ta este constructivă și îți mulțumesc pentru ceea ce ai scris aici. vis-a vis de "tropii" mei, am citit în ultimul tău text pus pe hermeneia: "decembrie bej".
pentru textul : Mișcare dete rog nu mai folosi titlul scris cu majuscule si nici majuscule pentru cuvinte in totalitatea lor in text. totodata aranjarea textului ingramadind numele personajului si dialogul este deranjanta si greu de urmarit. asta in contextul in care textul este si el foarte lung
pentru textul : Oameni moderni deDar am precizat ;-( ) : pentru mesajul artistic, pentru metaforele deosebite, pentru expresivitate șI pentru că mi-a plăcut.
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că debine ca ai revenit! imi place nespus motto-ul tau.
pentru textul : O deltă aparentă debine era daca le rearanjati intr-un ansamblu mai inspirat.
"separ apoi literele, vocalele le ..."
iar ceva mai incolo
"consoanele le-nşir "
aveti un typo la "stâlpii de susţinere a frazei"
dar, ajungand la sfarsitul primei strofe, marturisesc ca "am compatimit" cu dumneavoastra: si "fizicul meu mental" a ajuns destul de zdruncinat...sau, mai degraba, de leleleganat.
pentru textul : Deconstrucţie, detotusi Ioana, nu poti sa micsorezi imaginea?
pentru textul : Plânsul de rouă/Rosée pleurante deeh, e doar o satiră mondenă! mulțam, Mariana!
pentru textul : despre cum reacționează femeile și bărbații deMi se pare ca ai dus textul intr-un punct mult prea fizic. Eu as fi scos versul cu "orasul de langa" si acel "la propriu". Ar face textul putin mai subtil, partea cu cernobal sa se subinteleaga din titlu. Cu alte cuvinte asa as vedea eu inceputul:
"timpul se înjumătăţeşte greu
o iubire neîmplinită,
abandonată în goana exploziei,".
Ma rog, ideea este interesanta, dar din punctul meu de vedere ai putea sa mai slefuiesti textul.
emil
pentru textul : poemul cernobâl deNu știu dacă ai vrut să scrii ceva modernist, dar amestecul acesta al copleșitoarei umbre a orașului peste imaginatele umbre ale păsărilor are un efect ciudat, o atmosferă de altă lume... aproape o poveste sf aș îndrăzni a spune. Poate că m-ai prins într-o pasă bună, dar mi-a plăcut.
pentru textul : Umbra păsărilor deMie îmi plac. Este o atmosferă apăsătoare, de capăt de lume, care parcă îmi aminteşte de Barbey d'Aurevilly. Aş avea o variantă a mea:
ploi nesfârşite -
pe crucile de piatră
se şterg cifrele
fiindcă substantivul moarte pare prea strident în acest context.
pentru textul : Haiku-uri desunteti omenosi si simpatici ca mi-ati dat juma de luna in loc de o unitate. abia astept sa treaca sentinta ca sa o luam de la capat cu pace si voie bune. multa inspiratie in absenta mea va urez!
pentru textul : opi deEste din ce in ce mai interesant. Imprevizibil.
pentru textul : cercul - episodul 2 dePersonajul care nu e deloc un superficial, nauc, cum ar fi fost daca era al meu, vede cata nevoie este de repere. Nu se gandeste la nebunie, nu se arunca in sentimente aiurea, cum al meu ar fi facut, pur si simplu cauta un fir care sa duca la adevar. Dar aici in acest spatiu chinuitor nimic nu e permanent.
Astept continuarea. Vreau sa stiu cum e condus personajul, catre ce, cu ce se alege de aici...
Mulţumesc Mariana, puteam să nu menţionez numele revistei, îmi cer scuze. Ai dreptate în ce priveşte cuvintele cheie şi sunt de acord că existe diferite cerinţe estetice şi unele persoane preferă numai haiku în sens tradiţional. Dar cel tradiţional întrutotul este rar în prezent. Nu a fost vorba de o critică, ci de expresia unui punct de vedere, a unei opţiuni stilistice. Eu îmi imaginam anotimpul toamnei şi o ploaie măruntă. Vroiam doar să spun că poemul este acceptabil ca haiku în stil modern.
pentru textul : Haiku de"Cita libertate si adevar ai suportat si cita minciuna si ipocrizie ai alungat si denuntat?" iata o intrebare pusa de scriitorul Bujor Nedelcovici acum 10 ani in volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Aceasta intrebare ramine de actualitate si dupa 10 ani.
pentru textul : Colocviu international : « Que faire de l’héritage architectural et urbain des régimes totalitaires? » de"să apese", desigur.
pentru textul : Întâlnire demie poezia prezentată mi se pare exagerată ca imagini metaforice, prea feminină, de exemplu: "în singurătățile noastre cad de pe tine blândeți"... iar versul "din straja iubirii până-n șeol" e tras de păr tocmai asociind clișeul "straja iubirii" de șeol...cred că îți dai seama că e clișeu "straja iubirii"... însă mă gândesc totuși că se poate șopti în lipsă de altceva, acum iarna, vin sărbătorile, colindele... ...mi-e dor de un Bacovia "te uită cum ninge decembrie"... dar asta e o părere personală.
pentru textul : Șoapte desi iata ca Brauner nu a fost uitat. intr-un top al celor mai importanti artisti ai secolului XX, realizat de galeriile Saatchi, Marea Britanie, pe baza voturilor internautilor, el ocupa (deocamdata) pozitia 304. http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote/ dar cei care vor deschide linkul (poate si cu intentia de a vota) vor avea parte de o surpriza mult mai placuta! pe primul loc este un alt român...
pentru textul : Ce s-a întâmplat cu Victor Brauner? deLudicele tale au alt ton aici, Virgil. Experimentale, intr-adevar. Placuta trecerea de la o stare la alta :-)).
pentru textul : din lumile mele demultumesc, silvia.
pentru textul : Solniţa de hârtie făcută de tante deaveam mari indoieli in legatura cu poezia asta, de fapt intotdeauna am, cate-o surpriza ca asta ma face sa merg mai departe. in fiecare zi imi spun ca ma opresc, probabil ca greseala e ca-mi spun. :o)
si revin, am verificat atit pe Firefox cit si pe IE si pe ambele browsere pagina este redata normal
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 desper sa vina si volumul de poezie. adica, e musai multumesc :)
pentru textul : De la Vaslui citire de"între ele pe drumul străjuit de copaci
pentru textul : oamenii sunt mari îmi spuneam deeu doar un punct"...mi-a plăcut, Ioana, poemul are imagini frumoase.
Un text teribilist. Fara acoperire ca "sugestivitate" a subtextului. Sau, cel putin, asa mi se pare.
pentru textul : Mercenar prin timp deîn schimb, eu te cunosc
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deeu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
La nivel de expresie, textul este spectaculos.
pentru textul : viaţa în direct deFrancisc, s-a intimidat menestrelul de oftatul tău, s-ar putea să aivă și Sapphire dreptate.
pentru textul : Printre dune fără nume deCred că e o poezie pe care o scrii atunci când te simți ultimul faraon în viață și-ți dai seama că iubești în interiorul unei piramide. Că ți strecoară moartea în piept, că nu mai poți schimba nimic, iată: până și cromozomii ăia moi acum îs "de fier", iar totu-i praf și pulbe..., pardon, marmeladă. Fir-ar!, ți se lipește de dește... mâța asta neagră, ți-e și lehamite să te mai joci cu "toarcerea" și întoarcerea nu știu cui. Totul e ciudat, chiar și felul în care cineva desenează, evitând răspunsul, "cu auricularul pe nisip". Te plictisești de muzică și de tot. De toate zilele afone sau perfecte. ...până în cromozomii de fier.
pentru textul : cromozomii de fier dePoezia de aici de fapt de tipul bussokusekika, dar, cu același tip de metrică au fost găsite și în colecția Man'yōshū (cu poeme din perioada 600-759), am preferat să rămân la termenul general de "waka". Încă nu am încercat să compun ceva în metrocă sedoka (5-7-7-5-7-7) sau katauta (5-7-7). Știu că au apărut tot în colecția Man'yōshū, iar sedoka și în Kokin Wakashū (circa 920). Din păcate nu am citit decât vreo 2-3 poeme din aceste colecții, ce a fost valabil pe internet.
pentru textul : 生きろ - (Ikiro! - Trăiește!) dedar cred că vinovată pentru nedumeririle mele e faptul că am citit asta azi, marți 13.
scuzați offtopic-ul, dar am rămas într-un hal de contemplație, de nerostit...
pentru textul : Cub rubick demi-a placut foarte tare. un text proaspat. aproape tineresc. te face sa zambesti, sa-ti spui ca o sa fie bine, sa ai chef sa bei un pahar cu lapte. chiar seamana cu o melodie indie.
dau o penita est-europeana.
pentru textul : indie dePagini