Un instantaneu "simplu", aidoma unui guşter încremenit la soare, dar care-şi încălzeşte sângele de sub piele, act vital, imperios necesar supravieţuirii, prezent perpetuu concentrat în secundă, o specie de gând frizând parcă eternitatea. De la "personajele" textului, pre-text, motiv şi ambianţă, atenţia alunecă spre speculaţie alegorică.
Văd câmpul întins, trupuri nemişcate, scuturi căzute, coifuri desprinse. Doar aşteptarea foşnind, reflectată în ochiul reptilei.
Alina, știam demult că ar trebui să schimb ceva în maniera de a scrie. Nu știu dacă voi face schimbări fundamentale, dar întotdeauna voi ține cont de părerea cititorilor. Titlul inițial a fost ”glisare”, apoi am simțit că s-ar potrivi cel de față. Voi vedea. Mulțumesc pentru semn.
Virgil, cred că în principiu ai dreptate, aici și aiurea este vorba de armonia între formă și fond. Echilibrul este fragil: modificând, șlefuind, e posibil, însă, să stric totul. Dacă aș putea sta pe apă ca o libelulă, unduind-o doar, ar fi cool. Toate cele bune!
Uite Francisc asta este tema următoarei polemici „Este limbajul absolut limbajul poetic sau limbajul filozofic?” Pentru că eu nu te cred pe cuvînt. Dar pentru asta să așteptăm apariția polemicii respective.
Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
cred că te pot contrazice iar... eu nu prezint traduceri din limba română, ci texte compuse în franceză. Nu e Poarta Albă, ci La Blanche Porte. știi, o prietenă bună mi-a zis ceva apropos de asta: il faut être français pour comprendre ces subtilités...
multumesc de comentariul ialin, imi pare rau ca vezi doar “incoerenta”, m-as fi bucurat sa vezi "lumina" prin fluturi, sau " trairea" ce o ia inaintea timpului, prin " golul acela dintre coaste" pe care totusi nu l-am pus intamplator acolo ... sunt multe verbe e adevarat, voiam un poem scurt de actiune, “cuvântul coboară, fluturii urcă, golul din coaste zboară” e acolo o cruce a unui dialog ce împrumută răsărituri ... de lucrat nu cred c-o sa-l mai lucrez as strica revelatia din preajma cuvintelor atunci cand un zambet s-a adaugat unui rasarit, pana la urma fluturii acestia mi-au colorat putin veacul de singuratate crescut intre coaste :) ma bucur de trecerea ta !
sincer vorbind, mie imi e din ce in ce mai dificil sa asmilez astfel de texte. e ca si cum as privi, de buna-voie, neantul in ochi. cu cat inaintez in viata inteleg din ce in ce mai bine necesitatea happyend-urilor americane. cu atat mai mult apreciez lectura si vorbele voastre. cu atat mai tragic, daca spuneti ca mi-a si iesit cum trebuie.
Maria, Virgil, Sebi, va multumesc ca sunteti alaturi de mine.
"vei simți întinderi de ape calme
noastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
Mulțumesc Virgil pentru lămurirea ta de aici. Ceea ce ai scris și modul cum ai scris o să-mi rămână ca model de obiectivitate și la rându-mi uite, recunosc, mie în general nu-mi place cum scrie A.A.A. mi se pare scos din contextul poeziei actuale și de altădată, dar uneori le mai nimerește și de aceea pe viitor mă voi abține să-i descopăr toate stângăciile (ceva foarte ușor) și voi accentua mai mult partea pozitivă (ceva mult mai greu). Însă ieșirea lui de după comentariul meu (pe text așa cum ai remarcat) îmi va rămâne inacceptabilă iar dacă A.A.A. sincer nu-și ia o suspendare justă pentru agresivitate și limbajul folosit atunci eu nu mai pot avea încredere în corectitudinea Hermeneiei.
Atunci mai bine să fiu eu exclusă pentru că sunt așa cum spune A.A.A. că sunt right?
Eu mi-am ispășit ieșirile în decor pe acest site cu suspendări corecte care mi-au prins bine ca perioade de gândire dar NICIODATĂ nu am folosit chiar un asemenea limbaj de mahala la adresa nimănui.
Îmi pare rău că am provocat această reacție imorală de la un om cu un ego probabil exacerbat.
Îmi cer scuze încă o dată deci.
Margas
întotdeauna am simtit (nu am stiut, am simtit) ca nu pot sa scriu proza, cine stie, poate m-am inselat. n-ar fi prima data. nu stiu ce intelegi prin "referent" vladimir, vezi ce am scris mai sus. ce inseamna "spatiu "doxa""? daca tu crezi ca asta e maieutica (chiar si ca incercare) atunci nu cred ca stii ce e maieutica oricum, asta e o sceneta
îmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
Am scos ce era de scos și am înlocuit acele cuvinte care mă răneau din punct de vedere al orientăriiț spre adevărata poezie...multumesc Adrian pentru sfaturile tale.
e ca un exerciţiu de sinceritate, o trecere a prezentului prin autoanaliză lucidă, câteva trepte urcate sau etape de la prima, mai seacă poate, la următoarele, sunt mai multe filtre...mulţumesc pentru comentariu, e o poezie fragmentată şi apoi cu încercare de sinteză, cum scriu uneori în ultimul timp
Adina pipăie mereu realitatea și îmi dă senzația că simte mai mult în oricine și în orice decât noi în general. Am de multe ori impresia că planurile se amestecă și se întrepătrund ca acuarelele în poezia ei, totul devine până la urmă mijloc de expresie a sufletului poetei. Bun poem, Adina.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un instantaneu "simplu", aidoma unui guşter încremenit la soare, dar care-şi încălzeşte sângele de sub piele, act vital, imperios necesar supravieţuirii, prezent perpetuu concentrat în secundă, o specie de gând frizând parcă eternitatea. De la "personajele" textului, pre-text, motiv şi ambianţă, atenţia alunecă spre speculaţie alegorică.
Văd câmpul întins, trupuri nemişcate, scuturi căzute, coifuri desprinse. Doar aşteptarea foşnind, reflectată în ochiul reptilei.
pentru textul : prezentul simplu denu vad diacritice lipsa
pentru textul : Dilemă divină deAlina, știam demult că ar trebui să schimb ceva în maniera de a scrie. Nu știu dacă voi face schimbări fundamentale, dar întotdeauna voi ține cont de părerea cititorilor. Titlul inițial a fost ”glisare”, apoi am simțit că s-ar potrivi cel de față. Voi vedea. Mulțumesc pentru semn.
Virgil, cred că în principiu ai dreptate, aici și aiurea este vorba de armonia între formă și fond. Echilibrul este fragil: modificând, șlefuind, e posibil, însă, să stric totul. Dacă aș putea sta pe apă ca o libelulă, unduind-o doar, ar fi cool. Toate cele bune!
pentru textul : oniromahie deUite Francisc asta este tema următoarei polemici „Este limbajul absolut limbajul poetic sau limbajul filozofic?” Pentru că eu nu te cred pe cuvînt. Dar pentru asta să așteptăm apariția polemicii respective.
pentru textul : Ce rost are poezia? deImpresionat!... Cristi
pentru textul : țara lui nu-știu-unde degolite de dragoste
albe
plutesc in ocean
inimi fara trupuri
afrodita pare incremenita
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 14 devalurile-i strecoara nisip printre degete
o gaura neagra in cer
absoarbe culorile
raman doar semnele plansului
Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
pentru textul : Scrâșnitorul deMircea iti multumesc mult, dar pe viitor te rog sa nu ma mai faci sa ma simt asa de batran :-) Sa auzim numai de bine, Andu
pentru textul : note decred că te pot contrazice iar... eu nu prezint traduceri din limba română, ci texte compuse în franceză. Nu e Poarta Albă, ci La Blanche Porte. știi, o prietenă bună mi-a zis ceva apropos de asta: il faut être français pour comprendre ces subtilités...
pentru textul : La blanche porte deîți foarte mulțumesc.
pentru textul : toamnă detu din 2006 lucrezi la carte?!...da, se spune ca lucrurile bune se fac lent, cu rabdare
pentru textul : urâții demultumesc de comentariul ialin, imi pare rau ca vezi doar “incoerenta”, m-as fi bucurat sa vezi "lumina" prin fluturi, sau " trairea" ce o ia inaintea timpului, prin " golul acela dintre coaste" pe care totusi nu l-am pus intamplator acolo ... sunt multe verbe e adevarat, voiam un poem scurt de actiune, “cuvântul coboară, fluturii urcă, golul din coaste zboară” e acolo o cruce a unui dialog ce împrumută răsărituri ... de lucrat nu cred c-o sa-l mai lucrez as strica revelatia din preajma cuvintelor atunci cand un zambet s-a adaugat unui rasarit, pana la urma fluturii acestia mi-au colorat putin veacul de singuratate crescut intre coaste :) ma bucur de trecerea ta !
pentru textul : răsărit deNu poate administratorul site-ului sa stearga dublura?
pentru textul : MIRCEA deVirgil, repetitia "mi-e dor", dpmdv, rupe putin vraja discursului in cheie neoromantica.
pentru textul : mi-e dor de femeia care scrie despre străzi deÎnainte de-a asculta creşterea ierbii, recomand multe lecturi.
pentru textul : Ascultând cum crește iarba de:)
sincer vorbind, mie imi e din ce in ce mai dificil sa asmilez astfel de texte. e ca si cum as privi, de buna-voie, neantul in ochi. cu cat inaintez in viata inteleg din ce in ce mai bine necesitatea happyend-urilor americane. cu atat mai mult apreciez lectura si vorbele voastre. cu atat mai tragic, daca spuneti ca mi-a si iesit cum trebuie.
Maria, Virgil, Sebi, va multumesc ca sunteti alaturi de mine.
dar unde e Andu, ca sa zica cineva pe dos...?!
pentru textul : Obiecte fragile deatenție, imaginea lipsește
pentru textul : într-un tablou de Rafael de"vei simți întinderi de ape calme
pentru textul : într-o dimineață cu lună denoastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
reuşeşti foarte bine să dai viaţă tu, prin dezinvoltură şi tactică poetică, acelei muze.
foarte bun!
pentru textul : mie nu-mi pare rău deNici una nici alta... mai degraba i-as spune incultura. Evident e clasor... Greseala mea... Imi cer scuze ! Ialin
pentru textul : Ferestre deMulțumesc Virgil pentru lămurirea ta de aici. Ceea ce ai scris și modul cum ai scris o să-mi rămână ca model de obiectivitate și la rându-mi uite, recunosc, mie în general nu-mi place cum scrie A.A.A. mi se pare scos din contextul poeziei actuale și de altădată, dar uneori le mai nimerește și de aceea pe viitor mă voi abține să-i descopăr toate stângăciile (ceva foarte ușor) și voi accentua mai mult partea pozitivă (ceva mult mai greu). Însă ieșirea lui de după comentariul meu (pe text așa cum ai remarcat) îmi va rămâne inacceptabilă iar dacă A.A.A. sincer nu-și ia o suspendare justă pentru agresivitate și limbajul folosit atunci eu nu mai pot avea încredere în corectitudinea Hermeneiei.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deAtunci mai bine să fiu eu exclusă pentru că sunt așa cum spune A.A.A. că sunt right?
Eu mi-am ispășit ieșirile în decor pe acest site cu suspendări corecte care mi-au prins bine ca perioade de gândire dar NICIODATĂ nu am folosit chiar un asemenea limbaj de mahala la adresa nimănui.
Îmi pare rău că am provocat această reacție imorală de la un om cu un ego probabil exacerbat.
Îmi cer scuze încă o dată deci.
Margas
întotdeauna am simtit (nu am stiut, am simtit) ca nu pot sa scriu proza, cine stie, poate m-am inselat. n-ar fi prima data. nu stiu ce intelegi prin "referent" vladimir, vezi ce am scris mai sus. ce inseamna "spatiu "doxa""? daca tu crezi ca asta e maieutica (chiar si ca incercare) atunci nu cred ca stii ce e maieutica oricum, asta e o sceneta
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi deîmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
pentru textul : dimineți kafkiene I deAm scos ce era de scos și am înlocuit acele cuvinte care mă răneau din punct de vedere al orientăriiț spre adevărata poezie...multumesc Adrian pentru sfaturile tale.
pentru textul : Cu focul din inimă încălzesc gândurile dee ca un exerciţiu de sinceritate, o trecere a prezentului prin autoanaliză lucidă, câteva trepte urcate sau etape de la prima, mai seacă poate, la următoarele, sunt mai multe filtre...mulţumesc pentru comentariu, e o poezie fragmentată şi apoi cu încercare de sinteză, cum scriu uneori în ultimul timp
pentru textul : rugăciunea inimii deAdina pipăie mereu realitatea și îmi dă senzația că simte mai mult în oricine și în orice decât noi în general. Am de multe ori impresia că planurile se amestecă și se întrepătrund ca acuarelele în poezia ei, totul devine până la urmă mijloc de expresie a sufletului poetei. Bun poem, Adina.
pentru textul : e r h a n dene-ai dăruit o perla poetică. mulțumim.
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו deasta e pt mine , de 1 aprilie, nu? ;))
pentru textul : Și telefoanele mobile merg în paradis deapocalitica si obsesiva imaginea ce o da acest poem. observ ca poeziile tale zguduie cititorii. iti voi cumpara cartea publicata in tara.
pentru textul : din muntele vremelnic de ceață deNu stiu! Nultumesc de-ntrebare. Dar, da-mi voie sa-ti urez, inca o data, Sarbatori Fericite!
pentru textul : Între două tăceri dePagini