un comentariu aşa de liric. toamna este un anotimp despre care am scris cel mai mult. are ea ceva cu mine, nu ştiu, mi se aşază în palma dreaptă, zănateca, şi nu mă lasă până nu storc picături de cerneală ca strugurele copt.
mulţumesc, Nicholas.
Gasesc "dezarmante" traducerile (desi recunsoc faptul ca sunt utile si interesante, mai ales daca s-ar confrunta doua traduceri ale aceluiasi text) pentru ca imi este destul de greu sa fac o referire la text. Am inteles ca textul este o traducere a Luminitei Suse a unui text de-ale dumneavoastra, dar din cate stiu si Luminita Suse are cont pe site. Cum este corect sa procedam in cazul acestor texte ? Ele ar trebui sa fie postate in pagina noastra, sau in pagina celui ce traduce textul ? Ialin
Adriana, merită ca această "noapte clară, fără muguri", să fie semnalizată, măcar pentru o clipă. Interesantă nuanţa diferită a întunericului, pentru fiecare "un alt întuneric". Iar finalul este deosebit prin sugestie, un întuneric care nu se mai poate transforma în nimic. Luminez!
mai intai de toate cititi cu atentie comentariul, eu am vorbit de muzicalitate. haha, sugestiile mele sunt sinonime din dex, cautati si veti gasi exact ce am scris eu.:):) mcm
Mai experimenteaza dar nu te opri doar la a aduce in discutie ingrediente ale cotidianului ci incearca sa le deformezi, sa le modelezi tocmai pentru a amprenta imediatul tau personal.
Nicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva? Eu uite, le-am citit pe toate trei si parca-parca s-a mai luminat cerul pe la asfintit. Imi place stilul, scrierea degajata, ocolirea pretiozitatilor si a vulgaritatilor, nuanta feminina a versului. Mesajul (vorba unui antecomentator) nici mie nu mi-e prea clar, dar nu ma deranjeaza. Te voi mai citi, chiar si asa, ca prostul. Andu
Ba, da, domnule Adrian, ai deranjat fiindcă nu ai comentat din perspectiva unei fabule pentru copii, aşa cum am scris că este. Sunt de acord cu ceea ce spui din perspectiva unei poezii pentru adulţi, dar în umila mea părere textul nu este chiar atât de slab ca poezie pentru copii, cum l-am încadrat. Din acest punct de vedere, la categoria poezii pentru copii nu am găsit aici pe Hermeneia texte pentru copii. Semidocţia lirică pe care o critici este un artificiu bun pentru literatura destinată copiilor din câte ştiu eu sau doar intuiesc. La fel şi patetismul ca din poveşti, la fel şi expresiile şablon, fiindcă un copil nu citeşte sau nu receptează cu plăcere un text tulbure, ambiguu şi pur imaginativ, inovativ fără şabloane. Cât despre exprimările puerile, cu atât mai mult, ele sunt binevenite. De asemenea copiii receptează greu figurile de stil şi se preferă poeme prozaice sau poeme simple cu rimă.
În concluzie nu sunt de acord cu tine, prin tot ce spui e ca şi cum ai spune că e un text cu anumite calităţi pentru copii, dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă). Însă dacă voi mai primi încă o părere, îl şterg. E păcat să stric firmamentul acestui site cu poeziile mele slabe nepublicate de 7 ani defel. Cu sinceritate, nu fac exces de modestie, consider că dacă aş fi avut talent ar fi fost publicate; de aceea am încercat în final un text pentru copii, fiindcă pentru adulţi nu pot scrie bine deloc. Dar, repet, tu nu ai criticat din această perspectivă.
Mon âme enchaînée au mur du passé Peut-elle faire abattre le mur de l’oubli ? Un simple regard sur l’avenir Et déjà tout s’estompe et s’évanouit Les marches du présent ne sont plus que poussières Particule dans le temps, je n’existe plus Seul le miroir montre encore le reflet de ce qui fut. Femme, robe blanche, coquillage de mer Nous accrochons tous à cette chaîne Le lourd fardeau de notre ennui Ainsi s’en va la vie Aussi fut –il (futile).
Am mai scăpat de cratime (reflexul clasic); am înlocuit "icnet" cu "suflu", deşi am avut tendinţa de-a lăsa doar "dacă aş atinge-o", dar mi se pare c-aş fi lăsat mult prea multe sensuri de acoperit; am înlocuit "împăturitul de absenţe" cu "e vremea marilor absenţe", şi am scos "şi"-ul din final.
Sixtus, cred ca le-am reparat acum cu imaginile tale. Te rog frumos sa le verifici in masura in care poti si sa imi spui daca sint ok. Am observat ca ai unele texte "test" care au devenit intre timp vizibile. Eu in general am incercat sa pastrez optiunea dar se pare ca unele au scapat. Te rog sa le faci concept sau cum vrei sau daca nu sa imi spui ca sa le iau eu pe rind dar trebuie sa stiu care sint.
Alma, eu la vizualele din ultimul timp am prelucrat și imaginea și am ales și stilul txtului în acord cu ea, pe cât posibil. Nu cred că se paote spune că doar am aruncat niște versuri pe o poză. Și mi-a plăcut varianta asta ușor neclară și totuși bine vizibilă. Iar "do re mi fa om" cred că e titlul potrivit. Pentru "notele om". Aum îmi pare prea prețios. Desigur că experiemntul poate însemna și mai mult de atât, uneori îmi las și eu imaginația mai lieră, într-o zi poate voi posta și acele experimente. Mulțumesc pentru că ai auzit "aum".
Un eveniniment deosebit, faceţi lucruri frumoase la Sibiu, o adevărată capitală europeană a culturii. Mă bucur pentru editorul revistei Algoritm Literar, Silviu Guga, dar şi pentru directorul editurii ATU din Sibiu, domnul Niu Herişanu pentru că vor fi actorii Serilor Argotice şi nu pot decât să vă felicit pentru aceste reuşite evenimente culturale.
Ai surprins amănuntele tipice vremurilor, penarul, guma cu miros de fructe, eclerul cu ciocolată și frișcă. Ai un paragraf ambiguu, în care nu e foarte clar dacă Lorena sau Andrada scrie. Cu mici excepții, textul este bine scris, reflectă timpurile acelea de neuitat și pe bună dreptate. Sugestie pentru titlu: "Făuritorii de visuri".
pentru că poemul mi-a plăcut, îndrăznesc să vin cu câteva sugestii
și anume
„adăpi cocorii din frigul
ce-mi scormoneşte măruntaiele”
aici aș înlocui cocoșii cu vulturii, de dragul unificării simbolurilor, și pentru forța care cred că ar rezulta
„hrănești vulturii din frigul
ce-mi scormonește măruntaiele”.
apoi aș schimba puțin ultimele două strofe, astfel
„
în cimitirul ce-mi creşte în locul măduvei
nici un vaier
nici un oftat nu mişcă vântul
Aleksandr, e mai frumos cum asculți tu povestea decît cum o spun eu. Da, în timpul dinastiei Tang, poezia era gravată pe stele de piatră, sub forma unor sunete muzicale, inițial 7 la număr, ulterior 12. Paleta cromatică cuprindea trei culori fundamentale: galben și verde pe fond alb, fiecare cu o multitudine de semnificații și de simboluri. Îți mulțumesc pentru vizită și mai ales pentru versurile recitate, mi-au plăcut timbrul, cantabilitatea...
Cristi - Montecristo, iata ca apar si eu cu niscaiva raspunsuri asa mai tirziu. Daca a mers pina la suflet asta e lucru mare ca asa ceva nu mi se prea intimpla. Multumesc de citire. Domnule Samarghitan, multumesc pentru ca ati binevoit sa va opriti si sa comentati textul si bineinteles mulumesc pentru aprecieri. E un text pe care eu nu am pus o prea mare miza. Dar asta e poveste veche. De cele mai multe ori nu pot sa imi evaluez corect textele. Dar uite de aceea exista cititori si critici. Matei, multumesc pentru necuvinte. Se zice ca uneori spun foarte mult. Eu cred ca esti tu mai sensibil zilele astea. Sau, cine stie, scriu eu fara sa imi dau seama ceva mai bine. Skylander, imi vine sa zimbesc cind iti scriu pen-name-ul, suna asa bombastic, dar ma rog, fiecare cu imaginatia lui. Multumesc de trecere, citire si pentru ca te-ai aplecat sa iti spui parerea. Ceva imi spune ca vitriolul (destul de diluat dupa parerea mea) e de la o ranchiuna mai veche. Eu zic ca daca dai sa dai barbateste, nu asa cu menajamente. Sau, daca te hotarasti sa critici sa o faci competent. Adica ce vrea sa insemne chestia cu nebunul? Tu ii crezi pe poeti normali la minte?? Hai sa fim seriosi, ma dezamagesti. Te credeam mai perspicace. Toata lumea stie ca au un surub lipsa. La urma urmei anticii numeau geniul asta artistic "divina nebunie", sau tu nu stiai chestia asta? Despre inmormintare, ce sa iti spun.. pai o cam purtam cu noi fiecare. Se pare ca poetii, sau macar unii din ei, chiar se prind de chestia asta. Tu nu te-ai prins. Scorul e 2 la 0 la chestii de care nu te-ai prins. Nu mai continui ca sa nu te fac sa te jenezi. Dar asa cum spuneam, iti multumesc ca ai citit. Asta este un pas inainte si ma onoreaza. Ai o problema cu minimalismul? Sau nici la chestia asta nu te pricepi. Ca de obicei cind omul nu se pricepe la ceva devine usor irascibil.
Am zâmbit. Semn că mi-a plăcut joaca ta care "nu se pune", începutul abrupt, telegrafic, înmuiat apoi de tușe aproape dulcege, dar încadrate bine de tonul dubitativ ironic al poemei. Mare minune să mai folosești stele de mare, scoici, luna, perle, valuri și nisip într-o poezie și să nu devii plictisitor, "liricoid", sentimental.
Adriana, sa ma ierti, dar alt poem decat "da, Rodea, într-un mâine utopic mă voi numi Sonia cea îndelung zămislită în ceara păcatului" n-am gasit pe aici desi am cautat, cu atat mai mult cu cat poemul l-am gasit recomandat pe agonia cu comentariu favorabil in aceeasi idee de la Emilian si de la Valeriu si de la Pal, de la toti deodata adica. Rosinante.
cred ca am inteles ceea ce ai dorit sa exprimi in poem. ceea ce ma deranja este "trupul animalului", practic ligamentul licentios pe care il consider inutil.
Dragă Sixtus, mulțumesc mult pentru laude. A început însă să mi se facă frică să mai fiu lăudat, că se gasește după aceea cineva să mă atace și să mă atragă în polemici. Rămânând fidel promisiunii de a vorbi doar la obiect (cine vrea să mă contacteze pentru conversații particulare poate intra pe adresa mea de poezii și să-mi scrie pe adresa de acolo), să mă întorc la poem. Inițial mi-am propus să scriu (în acest caz) doar un haiku (5-7-5 silabe). Nici eu nu știu cum, cuvintele s-au tot întins, întâi spre o tanka (5-7-5-7-7) la care nu îi puteam găsi un sfârșit corespunzător și în final spre această poezie choka. Ideea de a scrie în japoneză mi-a venit prima dată acum câteva luni, când încercam să găsesc modalități de a-mi accelera procesul stăpânirii acestei limbi. Poate și datorită versurilor din cântecele unei japoneze (Chihiro Onitsuka), care mi s-au părut printre cele mai reușite exemple de poezie contemporană (o căutare pe google sau youtube va da ușor de ea). Fiind o limbă total diferită ca structură de orice alt instrument de comunicație de pe această planetă, maniera de a percepe și reda lumea se schimbă mult când încerci (chiar dacă și cu ajutorul dicționarului) să compui versuri în japoneză. Dacă am reușit să spun mai mult în relativ puține cuvinte, cred că se datorează în primul rând limbii japoneze și mai puțin vreunui talent de-al meu. Chiar dacă transpunerea în celelalte limbi a mai luat ceva muncă, odată ce originalul e închegat, restul merge destul de repede.
această polemică lungă care incrementează accesele pe acest text pur și simplu slab s-ar fi putut încheia mult mai devreme prin acceptarea de către acest autor excesiv de agresiv cu criticile că textul este departe de a fi bun... dar nu, Belizan se angajează într-o polemică lipsită de respect față de comentatori, Profetul, Dorel, Cristina si subsemnatul, nu zic că om fi noi cine știe ce, dar Domnule Belizan nici de colea nu om fi și matale ne răspunzi faza cu îndeletnicirea mai plăcută? Chiar ai ochelari de cal domnule Belizan? Nu este asta cea mai mare jignire posibilă și dumneata ai aruncat cu gunoiul aroganței în cei care cu bună intenție te-au comentat, chiar dacă nu neapărat favorabil, nici nu se putea, să fim sinceri pe un text așa de slab?
Domnule Belizan, permiteți-mi să vă spun nu că sunteți un poet prost, pentru că nu sunteți, nu că sunteți un arogant, pentru că este evident că așa vă este firea, dar că sunteți un cretin ca om vorbesc acum.
Singura Dvs. șansă rămâne să se pronunțe posteritatea.
Eu mă retrag definitiv în fața unei dovezi evidente de prostie cum e aceasta.
Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un comentariu aşa de liric. toamna este un anotimp despre care am scris cel mai mult. are ea ceva cu mine, nu ştiu, mi se aşază în palma dreaptă, zănateca, şi nu mă lasă până nu storc picături de cerneală ca strugurele copt.
pentru textul : Vremuieşte demulţumesc, Nicholas.
textul acesta nu are diacritice. va rog sa-l editati corespunzator.
pentru textul : exil demultesc de sfaturi, bobadile! in ceea ce priveste ceea ce (caca) mi/ai scris... nu stiu ce sa mai zic!?!
pentru textul : După cin’zeci de ani deGasesc "dezarmante" traducerile (desi recunsoc faptul ca sunt utile si interesante, mai ales daca s-ar confrunta doua traduceri ale aceluiasi text) pentru ca imi este destul de greu sa fac o referire la text. Am inteles ca textul este o traducere a Luminitei Suse a unui text de-ale dumneavoastra, dar din cate stiu si Luminita Suse are cont pe site. Cum este corect sa procedam in cazul acestor texte ? Ele ar trebui sa fie postate in pagina noastra, sau in pagina celui ce traduce textul ? Ialin
pentru textul : The Angel’s Shadow deAdriana, merită ca această "noapte clară, fără muguri", să fie semnalizată, măcar pentru o clipă. Interesantă nuanţa diferită a întunericului, pentru fiecare "un alt întuneric". Iar finalul este deosebit prin sugestie, un întuneric care nu se mai poate transforma în nimic. Luminez!
pentru textul : capcana demai intai de toate cititi cu atentie comentariul, eu am vorbit de muzicalitate. haha, sugestiile mele sunt sinonime din dex, cautati si veti gasi exact ce am scris eu.:):) mcm
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut desa-mi cer scuze?:))
pentru textul : oricare alta deundeva s-au intamplat ele, chiar daca nu in plan real, poate trebuia sa gasesc alt substitut pentru cuvantul 'autor';
Mai experimenteaza dar nu te opri doar la a aduce in discutie ingrediente ale cotidianului ci incearca sa le deformezi, sa le modelezi tocmai pentru a amprenta imediatul tau personal.
pentru textul : Noua dragoste deNicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva? Eu uite, le-am citit pe toate trei si parca-parca s-a mai luminat cerul pe la asfintit. Imi place stilul, scrierea degajata, ocolirea pretiozitatilor si a vulgaritatilor, nuanta feminina a versului. Mesajul (vorba unui antecomentator) nici mie nu mi-e prea clar, dar nu ma deranjeaza. Te voi mai citi, chiar si asa, ca prostul. Andu
pentru textul : trei cinci opt deo schita de portret simpla ,directa si plina de compasiune,un album care merita continuat
pentru textul : pe unde-o mai umbla deBa, da, domnule Adrian, ai deranjat fiindcă nu ai comentat din perspectiva unei fabule pentru copii, aşa cum am scris că este. Sunt de acord cu ceea ce spui din perspectiva unei poezii pentru adulţi, dar în umila mea părere textul nu este chiar atât de slab ca poezie pentru copii, cum l-am încadrat. Din acest punct de vedere, la categoria poezii pentru copii nu am găsit aici pe Hermeneia texte pentru copii. Semidocţia lirică pe care o critici este un artificiu bun pentru literatura destinată copiilor din câte ştiu eu sau doar intuiesc. La fel şi patetismul ca din poveşti, la fel şi expresiile şablon, fiindcă un copil nu citeşte sau nu receptează cu plăcere un text tulbure, ambiguu şi pur imaginativ, inovativ fără şabloane. Cât despre exprimările puerile, cu atât mai mult, ele sunt binevenite. De asemenea copiii receptează greu figurile de stil şi se preferă poeme prozaice sau poeme simple cu rimă.
pentru textul : ceainicul deÎn concluzie nu sunt de acord cu tine, prin tot ce spui e ca şi cum ai spune că e un text cu anumite calităţi pentru copii, dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă). Însă dacă voi mai primi încă o părere, îl şterg. E păcat să stric firmamentul acestui site cu poeziile mele slabe nepublicate de 7 ani defel. Cu sinceritate, nu fac exces de modestie, consider că dacă aş fi avut talent ar fi fost publicate; de aceea am încercat în final un text pentru copii, fiindcă pentru adulţi nu pot scrie bine deloc. Dar, repet, tu nu ai criticat din această perspectivă.
Mon âme enchaînée au mur du passé Peut-elle faire abattre le mur de l’oubli ? Un simple regard sur l’avenir Et déjà tout s’estompe et s’évanouit Les marches du présent ne sont plus que poussières Particule dans le temps, je n’existe plus Seul le miroir montre encore le reflet de ce qui fut. Femme, robe blanche, coquillage de mer Nous accrochons tous à cette chaîne Le lourd fardeau de notre ennui Ainsi s’en va la vie Aussi fut –il (futile).
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 4 deRectificat.
Am mai scăpat de cratime (reflexul clasic); am înlocuit "icnet" cu "suflu", deşi am avut tendinţa de-a lăsa doar "dacă aş atinge-o", dar mi se pare c-aş fi lăsat mult prea multe sensuri de acoperit; am înlocuit "împăturitul de absenţe" cu "e vremea marilor absenţe", şi am scos "şi"-ul din final.
pentru textul : Cerneluri dede acord si eu. am incheiar subiectul. Multumesc de interventie.
pentru textul : Poemul pentru Chichere deSixtus, cred ca le-am reparat acum cu imaginile tale. Te rog frumos sa le verifici in masura in care poti si sa imi spui daca sint ok. Am observat ca ai unele texte "test" care au devenit intre timp vizibile. Eu in general am incercat sa pastrez optiunea dar se pare ca unele au scapat. Te rog sa le faci concept sau cum vrei sau daca nu sa imi spui ca sa le iau eu pe rind dar trebuie sa stiu care sint.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deMultam! mare, mare multam! e de bine, daca voi ati simtit poezia in felul asta! Si da, ati avut dreptate. Cele bune, faine, adevarate!
pentru textul : și gata! deAlma, eu la vizualele din ultimul timp am prelucrat și imaginea și am ales și stilul txtului în acord cu ea, pe cât posibil. Nu cred că se paote spune că doar am aruncat niște versuri pe o poză. Și mi-a plăcut varianta asta ușor neclară și totuși bine vizibilă. Iar "do re mi fa om" cred că e titlul potrivit. Pentru "notele om". Aum îmi pare prea prețios. Desigur că experiemntul poate însemna și mai mult de atât, uneori îmi las și eu imaginația mai lieră, într-o zi poate voi posta și acele experimente. Mulțumesc pentru că ai auzit "aum".
pentru textul : do re mi fa om demăi sa fie. după ce am ajuns la final am exclamat - brrrr! apoi am văzut la comentarii că și Lisandra a avut o reacție asemănătoare. brrrr și bbbbr!
pentru textul : What a wonderful world(!) deUn eveniniment deosebit, faceţi lucruri frumoase la Sibiu, o adevărată capitală europeană a culturii. Mă bucur pentru editorul revistei Algoritm Literar, Silviu Guga, dar şi pentru directorul editurii ATU din Sibiu, domnul Niu Herişanu pentru că vor fi actorii Serilor Argotice şi nu pot decât să vă felicit pentru aceste reuşite evenimente culturale.
pentru textul : Serile Artgotice - februarie 22 deAi surprins amănuntele tipice vremurilor, penarul, guma cu miros de fructe, eclerul cu ciocolată și frișcă. Ai un paragraf ambiguu, în care nu e foarte clar dacă Lorena sau Andrada scrie. Cu mici excepții, textul este bine scris, reflectă timpurile acelea de neuitat și pe bună dreptate. Sugestie pentru titlu: "Făuritorii de visuri".
pentru textul : Vacanță depentru că poemul mi-a plăcut, îndrăznesc să vin cu câteva sugestii
și anume
„adăpi cocorii din frigul
ce-mi scormoneşte măruntaiele”
aici aș înlocui cocoșii cu vulturii, de dragul unificării simbolurilor, și pentru forța care cred că ar rezulta
„hrănești vulturii din frigul
ce-mi scormonește măruntaiele”.
apoi aș schimba puțin ultimele două strofe, astfel
„
în cimitirul ce-mi creşte în locul măduvei
nici un vaier
nici un oftat nu mişcă vântul
doar clopotele astea înfiorate
se agaţă de trup„
atât. :)
pentru textul : dând bice nimicului deAleksandr, e mai frumos cum asculți tu povestea decît cum o spun eu. Da, în timpul dinastiei Tang, poezia era gravată pe stele de piatră, sub forma unor sunete muzicale, inițial 7 la număr, ulterior 12. Paleta cromatică cuprindea trei culori fundamentale: galben și verde pe fond alb, fiecare cu o multitudine de semnificații și de simboluri. Îți mulțumesc pentru vizită și mai ales pentru versurile recitate, mi-au plăcut timbrul, cantabilitatea...
pentru textul : Copilul Li - Bo deCristi - Montecristo, iata ca apar si eu cu niscaiva raspunsuri asa mai tirziu. Daca a mers pina la suflet asta e lucru mare ca asa ceva nu mi se prea intimpla. Multumesc de citire. Domnule Samarghitan, multumesc pentru ca ati binevoit sa va opriti si sa comentati textul si bineinteles mulumesc pentru aprecieri. E un text pe care eu nu am pus o prea mare miza. Dar asta e poveste veche. De cele mai multe ori nu pot sa imi evaluez corect textele. Dar uite de aceea exista cititori si critici. Matei, multumesc pentru necuvinte. Se zice ca uneori spun foarte mult. Eu cred ca esti tu mai sensibil zilele astea. Sau, cine stie, scriu eu fara sa imi dau seama ceva mai bine. Skylander, imi vine sa zimbesc cind iti scriu pen-name-ul, suna asa bombastic, dar ma rog, fiecare cu imaginatia lui. Multumesc de trecere, citire si pentru ca te-ai aplecat sa iti spui parerea. Ceva imi spune ca vitriolul (destul de diluat dupa parerea mea) e de la o ranchiuna mai veche. Eu zic ca daca dai sa dai barbateste, nu asa cu menajamente. Sau, daca te hotarasti sa critici sa o faci competent. Adica ce vrea sa insemne chestia cu nebunul? Tu ii crezi pe poeti normali la minte?? Hai sa fim seriosi, ma dezamagesti. Te credeam mai perspicace. Toata lumea stie ca au un surub lipsa. La urma urmei anticii numeau geniul asta artistic "divina nebunie", sau tu nu stiai chestia asta? Despre inmormintare, ce sa iti spun.. pai o cam purtam cu noi fiecare. Se pare ca poetii, sau macar unii din ei, chiar se prind de chestia asta. Tu nu te-ai prins. Scorul e 2 la 0 la chestii de care nu te-ai prins. Nu mai continui ca sa nu te fac sa te jenezi. Dar asa cum spuneam, iti multumesc ca ai citit. Asta este un pas inainte si ma onoreaza. Ai o problema cu minimalismul? Sau nici la chestia asta nu te pricepi. Ca de obicei cind omul nu se pricepe la ceva devine usor irascibil.
pentru textul : poetul I deAm zâmbit. Semn că mi-a plăcut joaca ta care "nu se pune", începutul abrupt, telegrafic, înmuiat apoi de tușe aproape dulcege, dar încadrate bine de tonul dubitativ ironic al poemei. Mare minune să mai folosești stele de mare, scoici, luna, perle, valuri și nisip într-o poezie și să nu devii plictisitor, "liricoid", sentimental.
pentru textul : mic poem deAdriana, sa ma ierti, dar alt poem decat "da, Rodea, într-un mâine utopic mă voi numi Sonia cea îndelung zămislită în ceara păcatului" n-am gasit pe aici desi am cautat, cu atat mai mult cu cat poemul l-am gasit recomandat pe agonia cu comentariu favorabil in aceeasi idee de la Emilian si de la Valeriu si de la Pal, de la toti deodata adica. Rosinante.
pentru textul : poveste cu nuferi depetru hamat, te rog sa imi spui si mie unde pe acest site nu s-a discutat sau nu s-a putut discuta civilizat?
pentru textul : "Jurnalul fericirii". O poetică a (re)găsirii și (re)culturalizării prin credință în universul concentraționar românesc. deerr. ci doar ca, fara primul ca
pentru textul : vodkă și scoici decred ca am inteles ceea ce ai dorit sa exprimi in poem. ceea ce ma deranja este "trupul animalului", practic ligamentul licentios pe care il consider inutil.
pentru textul : mă dor tâmplele deDragă Sixtus, mulțumesc mult pentru laude. A început însă să mi se facă frică să mai fiu lăudat, că se gasește după aceea cineva să mă atace și să mă atragă în polemici. Rămânând fidel promisiunii de a vorbi doar la obiect (cine vrea să mă contacteze pentru conversații particulare poate intra pe adresa mea de poezii și să-mi scrie pe adresa de acolo), să mă întorc la poem. Inițial mi-am propus să scriu (în acest caz) doar un haiku (5-7-5 silabe). Nici eu nu știu cum, cuvintele s-au tot întins, întâi spre o tanka (5-7-5-7-7) la care nu îi puteam găsi un sfârșit corespunzător și în final spre această poezie choka. Ideea de a scrie în japoneză mi-a venit prima dată acum câteva luni, când încercam să găsesc modalități de a-mi accelera procesul stăpânirii acestei limbi. Poate și datorită versurilor din cântecele unei japoneze (Chihiro Onitsuka), care mi s-au părut printre cele mai reușite exemple de poezie contemporană (o căutare pe google sau youtube va da ușor de ea). Fiind o limbă total diferită ca structură de orice alt instrument de comunicație de pe această planetă, maniera de a percepe și reda lumea se schimbă mult când încerci (chiar dacă și cu ajutorul dicționarului) să compui versuri în japoneză. Dacă am reușit să spun mai mult în relativ puține cuvinte, cred că se datorează în primul rând limbii japoneze și mai puțin vreunui talent de-al meu. Chiar dacă transpunerea în celelalte limbi a mai luat ceva muncă, odată ce originalul e închegat, restul merge destul de repede.
pentru textul : 季節 (Kisetsu - Anotimp) deaceastă polemică lungă care incrementează accesele pe acest text pur și simplu slab s-ar fi putut încheia mult mai devreme prin acceptarea de către acest autor excesiv de agresiv cu criticile că textul este departe de a fi bun... dar nu, Belizan se angajează într-o polemică lipsită de respect față de comentatori, Profetul, Dorel, Cristina si subsemnatul, nu zic că om fi noi cine știe ce, dar Domnule Belizan nici de colea nu om fi și matale ne răspunzi faza cu îndeletnicirea mai plăcută? Chiar ai ochelari de cal domnule Belizan? Nu este asta cea mai mare jignire posibilă și dumneata ai aruncat cu gunoiul aroganței în cei care cu bună intenție te-au comentat, chiar dacă nu neapărat favorabil, nici nu se putea, să fim sinceri pe un text așa de slab?
pentru textul : fahrenheit game deDomnule Belizan, permiteți-mi să vă spun nu că sunteți un poet prost, pentru că nu sunteți, nu că sunteți un arogant, pentru că este evident că așa vă este firea, dar că sunteți un cretin ca om vorbesc acum.
Singura Dvs. șansă rămâne să se pronunțe posteritatea.
Eu mă retrag definitiv în fața unei dovezi evidente de prostie cum e aceasta.
Andu
Pagini