dincolo de gramajoarele de cuvinte - iata, trei la numar! - si de reflexul de-a ma aseza comod pentru disectie, m-a frapat curajul din poezia asta si adevarul ei spus direct. diferenta dintre o poezie de calitate si una proasta este ca, in prima cliseele nu duc dincolo de ele - nu uimeste indiferenta autorului pentru mijloace. "pojghita amintirilor crapa" nu-i nicicum favorita mea, de pilda, dar n-as schimba pentru ca mi s-ar parea ingrozitor de artificiala incercarea de a da directie unei izbucniri.
sunt poezii imediate care n-au nicio sansa amestecate in eprubete si invartite.
si-mi par foarte evidente, in afara faptului in care in zona asta sunt un alien si traiesc pe-o planeta cu inca trei. :o)
unde m-a prins foarte tare poezia este zona aceea in care scriind, am avut aceeasi imagine a ferestrei deschise in care totul se misca pe un cerc si trece prin toate numele si-n invartirea asta continua nimic nu pare sa se suprapuna peste ceea ce e (viata - viata, cainele - caine, etc). ori aici tu ai ajuns exact in punctul de acuitate pe care nu pot decat sa mi-l imaginez in desprinderea asta continua.
in fine, pe scurt, pentru mine a fost o poezie faina cu o buna comunicare.
La multi ani! Poemul m-a impresionat mult! Eu zic asa: fluturele ingenuncheaza, isi odihneste aripile, priveste in urma, dar il atrage rasaritul si nu se poate abtine sa nu-si ia zborul, din nou, in cautarea altor initieri.
Nicolas si am hotărât să nu mai postez, o vreme. poate poeziile mele sunt prea slabe, prea ușoare pentru ,,greutatea,, acestui site.
și mai citesc, uneori, șicanele dintre membri care nu mi se par ,,prea ortodoxe,,.
mult success tuturor și fie ca cei mai ,,buni,, să câștige....ce? nu știu!
Bizar! Postări aproape simultane, tematică asemănătoare, ton asemănător, instrumente lirice de prin aceeaşi zonă... poate doar registrul stilsitic să fie diferit. Vorbesc de scrierea ta vizavi de ultima mea postare.
Aş reproşa aici puţin preţiosul "ecou al inexprimabilelor noastre
aşteptări" şi aş elimina "care să placă
să atingă un ţel să demitizeze". În rest, incisiv, asumat, pesimist. Deci, din pedeveul meu, bun.
La multi ani prolifici Hermeneiei! As putea s-o compar poate cu o cresa. Pentru unii asta este, cel putn pentru mine inca e. Si nu e de rau. Inseamna ca sunt si oameni mari pe aici in stare sa corecteze si sa "dadadceasca". Cum iti spuneam in alte ocazii, Virgil, poate fara sa stii, creezi contexte si oportunitati, multumim pentru ca nu ai inchis H. pana acum, desi sunt sigura ca ai fost tentat. Cu ocazia asta, zic inca o data: La multi ani prolifici!
Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
Căci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Mai Andule, doua probleme. Prima e despre asa zisa suparare. Cred ca ma confunzi cu altcineva in povestea aceea cu suparatul. In al doilea rind, vad ca ai facut o obsesie cu america si cu chestia asta cu recesiunea si cu economia care merge rau si chestii din astea. Pe linga faptul ca ai inceput sa semeni la frustrarea asta verbala cu un pensionar securist care se pricepe la tot ce e america din manualui lui de la stefan gheorghiu, deci pe linga acest ridicol (de care nu sint convins daca iti dai seama) problema este ca eu habar nu am despre ce vorbesti tu acolo si nici nu stiu daca m-a afectat vreodata. Ceea ce tu nu poti intelege este ca acum in america nenorocita este asa de nashpa si este asa de rau cu recesiunea si cu criza si cu dolarul ca noi aici la pacific tocmai ne-am intors de pe o parte pe alta ca ne cam prinsese soarele si ne gindeam sa mergem la niste snorkeling ceva mai incolo sau poate mergem pe Catalina Island. Anyway, mai pe toamna cred ca mergem in Hawaii sau poate in Caraibe. Nu stiu daca ai priceput "meteaforeale" astea dar daca pe tine mieunaturile astea de vulpe care nu ajunge la struguri iti dau vreo satisfactie eu n-am nici o problema sa te las sa le continui dar nu iti imagina ca te afli in zona realului. Pentru ca nu esti si habar nu ai cu ce se maninca america asta. Si esti doar pitoresc. Ti-am spus, la fel de pitoresc ca vecinul de la patru, pensionarul securist si manualul lui de la stefan gheorghiu.
nu ma deranjeaza "strălucitoare burghezie", poate putin "parasire abisala" mi se pare prea pretentios. in rest un text reusit, poate putin cam suna a manifest dar e reusit artistic
Ma amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
un poem al secventelor filosofice, inaintind prin scenografia deja intuita, a desertului cu multiplele sale semnificatii, ce invadeaza fiinta umana, timpul, spatiul, existenta, poemul. salut cu aceasta ocazie aparitia in ebraica a volumului Marlenei Braester "Oublier en avant"-"Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)! Felicitari Marlena!
interesant exercitiul asta de psihanaliza... poetica. finalul mi se pare nitelus predictibil si poate ca mi-ar fi placut o altfel de solutie dar prima parte este scrisa bine. deja se observa un stil despre care sint nevoit sa spun ca nu e unic, adica am mai citit felul acesta de a scrie. si spun asta pentru ca am citit in trecut texte ale Corinei Papouis care mi s-au parut inedite. Cam asta se intimpla cind ridici stacheta. Cam ramii blestemat sa o depasesti oricind. Sau cel putin asa asteapta cititorii.
parca si vad strada pavata, oamenii gravi si soarele de dupa ploaie, vreo mâtzã plouata care casca alene sub o streasina, eu si bunicul, atunci, demult, la bufetul din gara :) sunt un profitor. ti-am folosit versurile pentru a ma teleporta in trecutul intotdeauna luminat de un soare ca cel de dupa ploaie, un trecut in care-i reintalnesti si pe cei ce nu mai sunt...
Mie îmi place acest cuvânt" vâsc"-cred neflamboaiant.
Întru apărarea mea , pot să spun că în fiecare strofă apare o ușoară inflexiune de sensuri. Dacă vrem, luăm în seamă și mesajul creștin.
Cu respect, apreciez părerea ta și te mai astept în odaia sufletului meu.
Există cuvinte prăfuite?
Încă un amănunt: văd că mi-aţi dat şi definiţia poeziei, d-nă Ştefan, aşa, şcolăreşte, tovărăşeşte... Ce să zic, sunteţi mai subtilă ca bulodozeru':). Dar nu asta voiam să punctez, ci faptul că, dacă d-voastră consideraţi că există o definiţie a poeziei, este de ajuns să-mi dau seama că, în timpul ăsta, mai bine croşetam nişte goblenuri :)
Gasesc un text care degajă un suflu nou, de prospețime.Un amestec reușit de viziuni, ironică și tragică asupra vieții. Rețin "doi tineri vorbeau tinerește, unul se întreba cum ar fi să-i facă lu’ mă’sa cadou un mormânt", "rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile", "numai trupurile iubite au nume".Mi-a plăcut foarte mult. Mă bucur că te-am citit. Cu prietenie, Cami
Adriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
e o proiectie intr-o perspectiva la un singur punct de fuga unde liniile de cale ferata se unesc undeva intr-un punct virtual unde au mirosul matasos al traverselor... desi titlul e atit de fascinant, ti-as putea spune ca moartea e departe de a fi inmiresmata, e doar un cumul ai infringerilor...nu inseamna ca nu imi place aceasta coloratura olfactiva ce o atribui mortii...in final, e o parte indubitabila din noi, poate partea de inceput si nu de sfirsit... finalul are ceva apoteotic: "atunci Magister ludi mi-a arătat moartea, moartea înmiresmată ridicându-se ca un dirijabil luminiscent cu blana ca fosforul lucind ca display-urile cu plasmă era înspăimântător de frumoasă și ne privea mângâia mielul ucis îi lingea blana cruntă de sânge." poate de cele mai multe ori, moartea se ridica dintre noi in acest mod, sau poate noi o ridicam la fileu... cred ca e mica eroare de redactare "se vedeau tramvaiale". tendinta mea spre perfectionism poate pare maladiva, dar intr-o redactie se numeste altfel...si aici, cred ca sintem nu numai intr-un cenaclu virtual cit si intr-o redactie virtuala.
Hialin, mulțumesc pentru trecere. Mă bucur că ți-a plăcut totuși ceva. Așa e, punctele de vedere sunt subiective.Cât despre depărtare, depinde cum anume o vezi tu. Ce-i drept, pe mine lucrurile raționale nu m-au pasionat niciodată, deși mi-ar fi fost de un mare folos, recunosc. Despre adverbul "nefiresc", rămân la părerea mea. De ce ar fi nefiresc să pară drepte paralele niște cărări? Și depinde ce înțelegi tu prin cărări.
recunosc, nu am citit decat inceputul si sfarsitul (si pe sarite pe alocuri :D), insa textul de fata nu prea mi se pare sa aduce a povestire. se apropie mai degraba de sketch-urile (multe dintre ele de prost gust) care sunt difuzate destul de des la teve in ultima vreme. asa ca - fara a fi rautacios - nu stiu in ce masura ar putea fi apreciat pe un site de (mai mult sau mai putin) literatura. cu prietenie, Sorin Ift.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
No, finito.
pentru textul : Caietele lui Filip (II) desă înțeleg(em) că este vorba despre frumusețea ta (deci)? Că tot veni vorba de bumerang.
pentru textul : Fiare dedincolo de gramajoarele de cuvinte - iata, trei la numar! - si de reflexul de-a ma aseza comod pentru disectie, m-a frapat curajul din poezia asta si adevarul ei spus direct. diferenta dintre o poezie de calitate si una proasta este ca, in prima cliseele nu duc dincolo de ele - nu uimeste indiferenta autorului pentru mijloace. "pojghita amintirilor crapa" nu-i nicicum favorita mea, de pilda, dar n-as schimba pentru ca mi s-ar parea ingrozitor de artificiala incercarea de a da directie unei izbucniri.
pentru textul : Zzet desunt poezii imediate care n-au nicio sansa amestecate in eprubete si invartite.
si-mi par foarte evidente, in afara faptului in care in zona asta sunt un alien si traiesc pe-o planeta cu inca trei. :o)
unde m-a prins foarte tare poezia este zona aceea in care scriind, am avut aceeasi imagine a ferestrei deschise in care totul se misca pe un cerc si trece prin toate numele si-n invartirea asta continua nimic nu pare sa se suprapuna peste ceea ce e (viata - viata, cainele - caine, etc). ori aici tu ai ajuns exact in punctul de acuitate pe care nu pot decat sa mi-l imaginez in desprinderea asta continua.
in fine, pe scurt, pentru mine a fost o poezie faina cu o buna comunicare.
La multi ani! Poemul m-a impresionat mult! Eu zic asa: fluturele ingenuncheaza, isi odihneste aripile, priveste in urma, dar il atrage rasaritul si nu se poate abtine sa nu-si ia zborul, din nou, in cautarea altor initieri.
pentru textul : 33 deNicolas si am hotărât să nu mai postez, o vreme. poate poeziile mele sunt prea slabe, prea ușoare pentru ,,greutatea,, acestui site.
și mai citesc, uneori, șicanele dintre membri care nu mi se par ,,prea ortodoxe,,.
mult success tuturor și fie ca cei mai ,,buni,, să câștige....ce? nu știu!
pentru textul : ...dacă deBizar! Postări aproape simultane, tematică asemănătoare, ton asemănător, instrumente lirice de prin aceeaşi zonă... poate doar registrul stilsitic să fie diferit. Vorbesc de scrierea ta vizavi de ultima mea postare.
Aş reproşa aici puţin preţiosul "ecou al inexprimabilelor noastre
pentru textul : precum o cortină deaşteptări" şi aş elimina "care să placă
să atingă un ţel să demitizeze". În rest, incisiv, asumat, pesimist. Deci, din pedeveul meu, bun.
La multi ani prolifici Hermeneiei! As putea s-o compar poate cu o cresa. Pentru unii asta este, cel putn pentru mine inca e. Si nu e de rau. Inseamna ca sunt si oameni mari pe aici in stare sa corecteze si sa "dadadceasca". Cum iti spuneam in alte ocazii, Virgil, poate fara sa stii, creezi contexte si oportunitati, multumim pentru ca nu ai inchis H. pana acum, desi sunt sigura ca ai fost tentat. Cu ocazia asta, zic inca o data: La multi ani prolifici!
pentru textul : Șapte ani deDomnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
pentru textul : (4) Cartea Prinţului deCăci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Mai Andule, doua probleme. Prima e despre asa zisa suparare. Cred ca ma confunzi cu altcineva in povestea aceea cu suparatul. In al doilea rind, vad ca ai facut o obsesie cu america si cu chestia asta cu recesiunea si cu economia care merge rau si chestii din astea. Pe linga faptul ca ai inceput sa semeni la frustrarea asta verbala cu un pensionar securist care se pricepe la tot ce e america din manualui lui de la stefan gheorghiu, deci pe linga acest ridicol (de care nu sint convins daca iti dai seama) problema este ca eu habar nu am despre ce vorbesti tu acolo si nici nu stiu daca m-a afectat vreodata. Ceea ce tu nu poti intelege este ca acum in america nenorocita este asa de nashpa si este asa de rau cu recesiunea si cu criza si cu dolarul ca noi aici la pacific tocmai ne-am intors de pe o parte pe alta ca ne cam prinsese soarele si ne gindeam sa mergem la niste snorkeling ceva mai incolo sau poate mergem pe Catalina Island. Anyway, mai pe toamna cred ca mergem in Hawaii sau poate in Caraibe. Nu stiu daca ai priceput "meteaforeale" astea dar daca pe tine mieunaturile astea de vulpe care nu ajunge la struguri iti dau vreo satisfactie eu n-am nici o problema sa te las sa le continui dar nu iti imagina ca te afli in zona realului. Pentru ca nu esti si habar nu ai cu ce se maninca america asta. Si esti doar pitoresc. Ti-am spus, la fel de pitoresc ca vecinul de la patru, pensionarul securist si manualul lui de la stefan gheorghiu.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deAi dreptate, Adrian și nu pot decât să-ți mulțumesc pentru lectură și observație. Îți doresc un week-end minunat !
pentru textul : între timp afară a început să ningă denu ma deranjeaza "strălucitoare burghezie", poate putin "parasire abisala" mi se pare prea pretentios. in rest un text reusit, poate putin cam suna a manifest dar e reusit artistic
pentru textul : Viața ca un corb cu aripi frânte deMa amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
pentru textul : poetul I deun poem al secventelor filosofice, inaintind prin scenografia deja intuita, a desertului cu multiplele sale semnificatii, ce invadeaza fiinta umana, timpul, spatiul, existenta, poemul. salut cu aceasta ocazie aparitia in ebraica a volumului Marlenei Braester "Oublier en avant"-"Lichkoah et ma ché'ykré" (לישקוח את מה שיקרה)! Felicitari Marlena!
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו deinteresant exercitiul asta de psihanaliza... poetica. finalul mi se pare nitelus predictibil si poate ca mi-ar fi placut o altfel de solutie dar prima parte este scrisa bine. deja se observa un stil despre care sint nevoit sa spun ca nu e unic, adica am mai citit felul acesta de a scrie. si spun asta pentru ca am citit in trecut texte ale Corinei Papouis care mi s-au parut inedite. Cam asta se intimpla cind ridici stacheta. Cam ramii blestemat sa o depasesti oricind. Sau cel putin asa asteapta cititorii.
pentru textul : ..am, October deparca si vad strada pavata, oamenii gravi si soarele de dupa ploaie, vreo mâtzã plouata care casca alene sub o streasina, eu si bunicul, atunci, demult, la bufetul din gara :) sunt un profitor. ti-am folosit versurile pentru a ma teleporta in trecutul intotdeauna luminat de un soare ca cel de dupa ploaie, un trecut in care-i reintalnesti si pe cei ce nu mai sunt...
pentru textul : întîmplare după ploaie deDeşi nu ne cunoaştem doar virtual, dar trebuie să recunoaştem că ne ştim de ceva vreme, mă aşteptam la o astfel de abirdare:
"ioane, indiferent de calitatea textului, nu dau bine ghilimele. Renunţă la ele şi chiar la unele expresii!."
Probabil era mai simplu. Şi era OK. Pentru că pur şi simplu nu am experienţă în proză. Eu aşa aş fi făcut.
pentru textul : Nopţile unui proscris deMie îmi place acest cuvânt" vâsc"-cred neflamboaiant.
pentru textul : întotdeauna a fost deÎntru apărarea mea , pot să spun că în fiecare strofă apare o ușoară inflexiune de sensuri. Dacă vrem, luăm în seamă și mesajul creștin.
Cu respect, apreciez părerea ta și te mai astept în odaia sufletului meu.
Există cuvinte prăfuite?
in ciuda oricarui cleste poemul m-a inveselit si inaripat. nu am putut modifica starea si am ramas exact cu:
"adorm fericit
poate chiar sunt o alună gustoasă"
in timp ce ascult:nachtblut/nie gefraght
pentru textul : prea scurt jurnal dee un poem de raiting, placut, pupat piata independentei si labuta pisicii, ai scarmanat sfoara cu motocei, multumesc pt purici. mai vin.
pentru textul : Mâțâli deÎncă un amănunt: văd că mi-aţi dat şi definiţia poeziei, d-nă Ştefan, aşa, şcolăreşte, tovărăşeşte... Ce să zic, sunteţi mai subtilă ca bulodozeru':). Dar nu asta voiam să punctez, ci faptul că, dacă d-voastră consideraţi că există o definiţie a poeziei, este de ajuns să-mi dau seama că, în timpul ăsta, mai bine croşetam nişte goblenuri :)
pentru textul : animalul de pradă al resemnării dehehe:) "veche" e o calitate, ca la vinuri! nu-i rau ca-ti placu, serios! multam fain de ramanere, nu de trecere, ca tu mai mult ramai decat treci:)
pentru textul : poezie veche de-acu deIdeea este interesanta, un fel de pilda orientala. Am retinut " a predica in pustiul din el ". Ialin
pentru textul : Cuvintele lui deGasesc un text care degajă un suflu nou, de prospețime.Un amestec reușit de viziuni, ironică și tragică asupra vieții. Rețin "doi tineri vorbeau tinerește, unul se întreba cum ar fi să-i facă lu’ mă’sa cadou un mormânt", "rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile", "numai trupurile iubite au nume".Mi-a plăcut foarte mult. Mă bucur că te-am citit. Cu prietenie, Cami
pentru textul : Te iubesc dus-întors detu esti un dragut Andu, multumesc de sugestii!!
pentru textul : anotimpuri cu pălării vechi deAdriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
pentru textul : Autodafé dee o proiectie intr-o perspectiva la un singur punct de fuga unde liniile de cale ferata se unesc undeva intr-un punct virtual unde au mirosul matasos al traverselor... desi titlul e atit de fascinant, ti-as putea spune ca moartea e departe de a fi inmiresmata, e doar un cumul ai infringerilor...nu inseamna ca nu imi place aceasta coloratura olfactiva ce o atribui mortii...in final, e o parte indubitabila din noi, poate partea de inceput si nu de sfirsit... finalul are ceva apoteotic: "atunci Magister ludi mi-a arătat moartea, moartea înmiresmată ridicându-se ca un dirijabil luminiscent cu blana ca fosforul lucind ca display-urile cu plasmă era înspăimântător de frumoasă și ne privea mângâia mielul ucis îi lingea blana cruntă de sânge." poate de cele mai multe ori, moartea se ridica dintre noi in acest mod, sau poate noi o ridicam la fileu... cred ca e mica eroare de redactare "se vedeau tramvaiale". tendinta mea spre perfectionism poate pare maladiva, dar intr-o redactie se numeste altfel...si aici, cred ca sintem nu numai intr-un cenaclu virtual cit si intr-o redactie virtuala.
pentru textul : moartea înmiresmată deIoana, multumesc de apreciere, pentru mine treaba e simpla: nu caut metafore, eu scriu ce traiesc, bineinteles, trecerea se face prin senzorialul meu.
pentru textul : vorbim despre noi demulţam de trecere şi cuvânt, Silviu !
pentru textul : versuri libere deHialin, mulțumesc pentru trecere. Mă bucur că ți-a plăcut totuși ceva. Așa e, punctele de vedere sunt subiective.Cât despre depărtare, depinde cum anume o vezi tu. Ce-i drept, pe mine lucrurile raționale nu m-au pasionat niciodată, deși mi-ar fi fost de un mare folos, recunosc. Despre adverbul "nefiresc", rămân la părerea mea. De ce ar fi nefiresc să pară drepte paralele niște cărări? Și depinde ce înțelegi tu prin cărări.
pentru textul : cascade derecunosc, nu am citit decat inceputul si sfarsitul (si pe sarite pe alocuri :D), insa textul de fata nu prea mi se pare sa aduce a povestire. se apropie mai degraba de sketch-urile (multe dintre ele de prost gust) care sunt difuzate destul de des la teve in ultima vreme. asa ca - fara a fi rautacios - nu stiu in ce masura ar putea fi apreciat pe un site de (mai mult sau mai putin) literatura. cu prietenie, Sorin Ift.
pentru textul : La coada televizorului dePagini