alma, fireste ca in orice dragoste exista o dulce-ironie față de tine insuti, față de iubit/ă si, bineinteles, față de dragoste. multumesc ptr. aprecieri si constanta atentie față de textele mele.
Sper că totul e ok cu tine omule, poemul ăsta gave me the creeps, pe bune!
În ultima vreme ai dezvoltat scrierea asta hai să-i zic compulsiv-maladiv-obsesivă, e ok dpdv literar dar eu nu cred că te prinde 100% pentru că tu ești un spirit mai flexibil și mai luminos, tu nu ești bacovia and such. Oricum, dacă asta e decizia ta și vei scrie așa în continuare, eu tot o să te citesc (deși mai greu) în așteptarea unor vremuri cu mai multă lumină.
Ave
Voi modifca îngălbenită în zdrenţuită, cred că va fi o asociere bună cu fluturii şi nu la fel de apropiată. Sunt de acord că amintiri despre viitor e un megaclişeu dar nu cred că îl voi modifica, aici nu are valoare de construcţie în sine, e ca un cuvânt prin care desemnez semnificaţia cărţii de la anticar; centrul poemului e lectura unei anumite cărţi prăfuite, ştampilate, cu anumite sensuri ce apar şi în finalul care ţi-a plăcut. Eu în general nu folosesc clişee, aici am simţit necesar. Cât despre melci - poate că e o găselniţă, dar se leagă de anatomia urechii interne şi de inaudibil, pur şi simplu am vrut să fie puţin sprinţar ca o construcţie, în raport cu fuga mea în pasul ştrengarului...vezi tu, eu am un stil puţin constructivist.
Sunt bucuroasă de trecerea ta Adrian şi de sugestii, ştiu că poeziile mele nu plac oricui şi uneori le mai modific în timp.
si pe mine ma fascineaza cultura, arta ,estetica, fara legatura cu pielea autorului. Cine are timp de scormonit in lada de zestre? Viata e scurta, believe me !
Apreciez și a doua intervenție a Flabrei. Mi se pare că ea este mai gata să devină incisvă doar în momentul în care o provoci. Am să rețin asta. Dar mi s-a părut interesant optimismul ei și privirea înspre viitor. Chiar disponibilitatea de a inova, de a inventa. Aici mă aliez cu ea. Am și eu oroare de oamenii care văd sau impun poezia ca un set rigid de reguli cărora trebuie să te supui și care sînt cunoscute cu adevărat doar de o kabală de aleși. Poate că nu am identificat pe deplin ce este poezia de vreme ce sîntem gata să o refuzăm altora. Dar aici intervine definirea poeziei și nu despre asta vorbim aici. Vorbim despre rostul poeziei. Și Flabra pare să îi vadă un viitor deși probabil e unul din lucrurile căruia i s-a cîntat de foarte multe ori prohodul. E interesantă această aparentă antipoziționare. Cailean deplînge oarecum pierderea valorilor trecutului și abandonarea metaforei ca element primordial în poezie de dragul expedientului, al facilului în versuri care lovesc brutal cu muchiile și banalul contemporan și cotidian. În același timp Flabra ne spune că nu trebuie să ne speriem pentru că asistăm la metamorfoza inerentă a poeziei, la „reinventarea” ei. Care este adevărul?
sancho, merci mult. bucuroasa tare sa te am aici cu lumina care sa imi repare aripioarele frinte. atunci cind scriam asta chiar plingeam. emil, mie nu mi se pare asa. hialin, in mare masura iti dau dreptate. sancho, da da da, tu stii cel mai bine ce zici. is de partea ta mereu, asta ca sa nu zic always. hialin, reformulam descult, nu stiu de ce text zici. in fine, multam de revenire si statornicia parerii. sanatos salut. alma, da, asa e. nu sper, asa este. ecaterina
poemul mi se pare forțat da cappo al fine ca să zic așa
câteva idei bune, imagini, însă forțate
dacă e ceva de apreciat aici
e o gândire nu prea profundă
poezia însă lipsește aproape cu desăvârșire
Domnule Virgil Titarenco, acestea fiind zise, eu ma retrag de pe acest site. Departe de mine orice scandal sau jigniri (si asa, din cat am vazut mie mi s-au retras foarte multe penite acordate textelor mele, nu stiu de ce si nu am stat sa intreb). Ramaneti cu bine.
multumesc Vasile Munteanu! e un colind frumos la geamul sufletului. "sertarele memoriei" s-a dorit catena vizuala si nu numai, intre text si trimiterea spre suprarealismul lui Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech. Sarbatori fericite oriunde ne-am afla!
mai nicodem. este vorba aceea cu de gustibus. mai ar fi una dar nu o pot spune pe aici, ca nu se face.
iar implicatiilor de mai sus nu prea le vad sensul.
eu una pun problema asa - mi-a placut textul. imi exprim parerea. am dreptul sa o fac. daca cineva nu-i de acord cu mine, e problema lui. face parte asta din frumusetea diversitatii fiintei.
tu ti-ai exprimat parerea. ok. mie nu imi pasa daca esti de acord cu mine. de ce ti-ar pasa tie de a mea sau a altor useri???
Aici a fost mai mult inspirația unui personaj dintr-un desen animat (Misuzu, personajul principal dintr-o animație japoneză, "Air TV", 2006), amestecată cu unele fragmente din imaginația copilărei mele. Un amestec de oniric cu visarea cu ochii deschiși. Pentru mine, personal, a fost un experiment inedit, să mă așez în pielea unei fetițe de 14 ani și să gândesc din perspectiva ei feminină. La unii dintre prietenii mei nu le-a prea plăcut textul, l-au considerat prea pueril, dar de fapt exact așa mi-am și propus să fie. Mulțumesc mult, dragă Marina, pentru comentariu.
un text slab, eventual bascalios dar care nu reuseste sa treaca de nivelul de glumit(z)a, care probabil in limbajul glumit(z)elor de aici e nivelul... marii pacat ca unii chiar habar nu au ce e poezia, sau (ma rog) nu le pasa de chestia asta numita poezie
ce dragut, e deja al doilea poem pe care aproape il preiei din repertoriul meu si mai bagi de la tine 3 viersuri colorati. mai mai ca as crede ca ori iti place la nebunie cum scriu, ori incepe sa fie o treaba personala. En fine, cum treaba asta nu conteaza, asa cum nu a contat niciodata, am sa ma raportez la calitatea indoielnica a textului.
"o mai ia
poate prin mehala sau poate prin alt cartier
unde ar trebui securitatea asigurată
vârsta nu va fi trecută în buletin corect
blugii frecaţi îi vor fi aliaţi în lupta cu bodyguarzii
oricum fetele celelalte vor face treişpe-paişpe
gaşcă de copii scăpaţi de acasă
nesăţioşi de imagini cu femei goale
nu e simplu îţi trebuie o cauţiune la M.A.I.
c'est la putain de merdre elle vous fait tomber dans la latrine
aşadar parcă nimic nu este mai penal
decât o tipă care-şi linge degetele
după ce le-a băgat într-un pahar
cu apă plată şi lămâie
răsărind dinspre torontal
pe calea aradului"- pentru ca doar atat este al tau, atat am sa comentez si eu. Mai pe scurt, mai pe lung, un text care se distinge prin antimetafora, prin realitatea frusta pe care o prezinta. In entitatea poeticeasca se da o lupta, o batalie pe care incearca sa o mascheze prin modul ironic in care afiseaza defectele/ durerile/ metehnele acestei lumi. M-a impresionat mai ales prin tentele putin lascive, imaginile vizuale m-au trimis direct la un... film francez in care tipa vine dintr-o familie vai vai si ajunge sa rasara de nicaieri direct pe torontal. Na, eu am incercat, dar sa stii ca textul tot prost ramane. Nu-i bai, se vor gasi care sa te premieze, au mai fost, da' eu iti zic asa, nu te lasa pacalita, mai degraba lasa-te de scris, nu de alta dar progres la tine... nema'
Avand in vedere ca cenaclul este in 2 zile, si sunt convinsa ca sunt alte 20 de lucruri care trebuiesc facute in acelasi timp, afisul este ok, mie-mi place si nu ma agaseaza fonturile in nici un fel. Mi se pare bine realizat, si va felicit pentru munca depusa! Este un efort cat se poate de admirabil! Iar afisul asta nu merita sa fie criticat, pentru ca simbolic vorbind e mult mai mult decat un fundal rosu, o imagine si fonturi. (si chiar si asa vorbind, este suficient de bine realizat). Din nou, felicitari! Si abia astept sa va cunosc. :)
ambele chei inchid si deschid. intrebarile nasc intrebari, raspunsurile sunt ptr copii. iar ei, ptr noi, care crestem. e bine ca exista chei, binele nu se lasa la vedere
Vladimir - Unele poeme le scoti gata coapte, altelor le ratezi momentul :). Si e si o betie a gandurilor. Virgil - Unde pot sa modific ceea ce am remarcat amandoi?
te rog mult, fara "doamna", nu ma prinde deloc, plus ca de multi ani m-am dezobisnuit sa fiu altceva decat "cristina". prieteneste te rog.
stii ce mi s-a parut inspaimantator?
ca ai surprins exact, dar exact sentimentul pe care l-am avut scriind poezia. si stii care a fost jena teribila? aceea ca m-am lasat la vedere. si ca o mai si spun, desi bunul simt ma indeamna sa zic mai degraba ca da, lasa, am scris pentru spectacol. credeam ca scriu mai invaluit, ca uneori mai incriptez, ca nu las sa se vada. poate ca uneori trebuie luata o pauza de adevar. evident, n-am sa spun mai mult.
am facut la un moment dat praf o tipa pentru ca stiam ca e mama si a scris o poezie despre uite ce sentiment teribil poti sa ai la moartea unui copil. clar o chestie de spectacol, total impudica, revoltatoare. desi nu-i chiar acelasi lucru, cred ca recunosc scarba.
nu, nu scriu poezie importand sentimente, it's the real thing. dar vad nerusinarea de a te lasa expus si-ti chiar multumesc de atentionare, cred ca-i o apropiere periculoasa de la care mai bine iau o pauza. singura pudoare cu care ma laud, uite, e ca macar am spus ca vorbesc despre "altceva" si m-am ferit sa-i dau un nume.
nu stiu daca ma crezi dar iti multumesc, era nevoie de scuturarea din comentariul tau.
ori sunt o mizerabila mincinoasa, nerusinata si manipulativa care a gasit spatiul poeziei (!) in care sa faca putina comedie, ori ti-am spus adevarul. si pentru ca am putut scrie poezia asta inseamna c-am depasit momentul in care mi-ar pasa ce vei crede tu si restul, si o spun cu respect atata cat se poate impaca cu indiferenta din momentul asta. niciun pic, dar niciun pic de suparare. cross my heart.
Adrian, dar dacă ai zice: "O strâng pe sor-mea de mână.
Ea, pe aia mică.
Nu se mai aude nimic.
(Ledul e încă.)" - doar ledul/
ca să ne pui puţin pe jar. ce spui? puţin să simţim răcoarea cum urcă pe şira spinării...
oricum, poemul e superb!:)
Cam la fel cu aceea cand am aflat ca ai dat pseudonimul la posta romana :)). Glumesc. O surpriza placuta. Mai rau e ca nu am apucat sa trimit cartea inapoi, dar vine si vremea ei.
Ioan, am observat că ai folosit un alt comentariu pentru aţi face publicitate. Am tăcut. Zic eu din bun simţ. Este oare prea mult să cer asta şi de la tine?
Adrian, din Moartea ddomnului Lazarescu am vazut doar secvente sporadice. Acum m-ai incitat, o sa caut filmul.
Sugestia ta e una interesanta, a trecut-o la index.
Calin, e o schimbare, intr-adevar, dar nu una cautata, constat si eu ca in ultima vreme "condeiul" meu isi schimba vocea fara sa ma consulte. Daca a iesit bine, ma bucur.
Danut, s-a sesizat accentul chiar si in vacarmul stadionului? :) grozav!
va multumesc pentru impresii si imi cer mii de scuze pentru intarzierea raspunsului.
sunteti bineveniti intotdeauna.
Da, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
alma, fireste ca in orice dragoste exista o dulce-ironie față de tine insuti, față de iubit/ă si, bineinteles, față de dragoste. multumesc ptr. aprecieri si constanta atentie față de textele mele.
pentru textul : de regăsire deAdevărat a înviat! Ai schimbat forma poemului, e mult mai bine așa. Cred că ar putea rămâne aceata forma definitivă.
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus deSper că totul e ok cu tine omule, poemul ăsta gave me the creeps, pe bune!
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral deÎn ultima vreme ai dezvoltat scrierea asta hai să-i zic compulsiv-maladiv-obsesivă, e ok dpdv literar dar eu nu cred că te prinde 100% pentru că tu ești un spirit mai flexibil și mai luminos, tu nu ești bacovia and such. Oricum, dacă asta e decizia ta și vei scrie așa în continuare, eu tot o să te citesc (deși mai greu) în așteptarea unor vremuri cu mai multă lumină.
Ave
Voi modifca îngălbenită în zdrenţuită, cred că va fi o asociere bună cu fluturii şi nu la fel de apropiată. Sunt de acord că amintiri despre viitor e un megaclişeu dar nu cred că îl voi modifica, aici nu are valoare de construcţie în sine, e ca un cuvânt prin care desemnez semnificaţia cărţii de la anticar; centrul poemului e lectura unei anumite cărţi prăfuite, ştampilate, cu anumite sensuri ce apar şi în finalul care ţi-a plăcut. Eu în general nu folosesc clişee, aici am simţit necesar. Cât despre melci - poate că e o găselniţă, dar se leagă de anatomia urechii interne şi de inaudibil, pur şi simplu am vrut să fie puţin sprinţar ca o construcţie, în raport cu fuga mea în pasul ştrengarului...vezi tu, eu am un stil puţin constructivist.
pentru textul : Viitor ştampilat deSunt bucuroasă de trecerea ta Adrian şi de sugestii, ştiu că poeziile mele nu plac oricui şi uneori le mai modific în timp.
si pe mine ma fascineaza cultura, arta ,estetica, fara legatura cu pielea autorului. Cine are timp de scormonit in lada de zestre? Viata e scurta, believe me !
pentru textul : Discutii despre Thomas Mann si fizica deamintire aşa de firesc prins, un film care odată developat pare viu, o schiţă în care apar elementele esenţiale pentru a reda o stare. mi-a plăcut.
pentru textul : crochiu VI deApreciez și a doua intervenție a Flabrei. Mi se pare că ea este mai gata să devină incisvă doar în momentul în care o provoci. Am să rețin asta. Dar mi s-a părut interesant optimismul ei și privirea înspre viitor. Chiar disponibilitatea de a inova, de a inventa. Aici mă aliez cu ea. Am și eu oroare de oamenii care văd sau impun poezia ca un set rigid de reguli cărora trebuie să te supui și care sînt cunoscute cu adevărat doar de o kabală de aleși. Poate că nu am identificat pe deplin ce este poezia de vreme ce sîntem gata să o refuzăm altora. Dar aici intervine definirea poeziei și nu despre asta vorbim aici. Vorbim despre rostul poeziei. Și Flabra pare să îi vadă un viitor deși probabil e unul din lucrurile căruia i s-a cîntat de foarte multe ori prohodul. E interesantă această aparentă antipoziționare. Cailean deplînge oarecum pierderea valorilor trecutului și abandonarea metaforei ca element primordial în poezie de dragul expedientului, al facilului în versuri care lovesc brutal cu muchiile și banalul contemporan și cotidian. În același timp Flabra ne spune că nu trebuie să ne speriem pentru că asistăm la metamorfoza inerentă a poeziei, la „reinventarea” ei. Care este adevărul?
pentru textul : Ce rost are poezia? desancho, merci mult. bucuroasa tare sa te am aici cu lumina care sa imi repare aripioarele frinte. atunci cind scriam asta chiar plingeam. emil, mie nu mi se pare asa. hialin, in mare masura iti dau dreptate. sancho, da da da, tu stii cel mai bine ce zici. is de partea ta mereu, asta ca sa nu zic always. hialin, reformulam descult, nu stiu de ce text zici. in fine, multam de revenire si statornicia parerii. sanatos salut. alma, da, asa e. nu sper, asa este. ecaterina
pentru textul : rem depoemul mi se pare forțat da cappo al fine ca să zic așa
pentru textul : femeie în costum de iepure decâteva idei bune, imagini, însă forțate
dacă e ceva de apreciat aici
e o gândire nu prea profundă
poezia însă lipsește aproape cu desăvârșire
Domnule Virgil Titarenco, acestea fiind zise, eu ma retrag de pe acest site. Departe de mine orice scandal sau jigniri (si asa, din cat am vazut mie mi s-au retras foarte multe penite acordate textelor mele, nu stiu de ce si nu am stat sa intreb). Ramaneti cu bine.
pentru textul : Intrat în cântec deLa multi ani si mult succes in continuare,
pentru textul : Șapte ani deacesta este primul site pe care am activat,
multumesc ca existati!
multumesc Vasile Munteanu! e un colind frumos la geamul sufletului. "sertarele memoriei" s-a dorit catena vizuala si nu numai, intre text si trimiterea spre suprarealismul lui Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech. Sarbatori fericite oriunde ne-am afla!
pentru textul : despre tine depoza de pe copertă aduce a delta Nilului. zic şi eu. despre titlul volumului, personal am o bănuială: fetiţa n-o fi Oxana?
Urale şi de la mine şi cât mai multe volume.
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin desi nelipsita erataaaa...:D creaza*. scuzati...
pentru textul : noaptea laiolilor I demai nicodem. este vorba aceea cu de gustibus. mai ar fi una dar nu o pot spune pe aici, ca nu se face.
iar implicatiilor de mai sus nu prea le vad sensul.
eu una pun problema asa - mi-a placut textul. imi exprim parerea. am dreptul sa o fac. daca cineva nu-i de acord cu mine, e problema lui. face parte asta din frumusetea diversitatii fiintei.
tu ti-ai exprimat parerea. ok. mie nu imi pasa daca esti de acord cu mine. de ce ti-ar pasa tie de a mea sau a altor useri???
pentru textul : Noapte bună, copii deAici a fost mai mult inspirația unui personaj dintr-un desen animat (Misuzu, personajul principal dintr-o animație japoneză, "Air TV", 2006), amestecată cu unele fragmente din imaginația copilărei mele. Un amestec de oniric cu visarea cu ochii deschiși. Pentru mine, personal, a fost un experiment inedit, să mă așez în pielea unei fetițe de 14 ani și să gândesc din perspectiva ei feminină. La unii dintre prietenii mei nu le-a prea plăcut textul, l-au considerat prea pueril, dar de fapt exact așa mi-am și propus să fie. Mulțumesc mult, dragă Marina, pentru comentariu.
pentru textul : Aripile din cer deun text slab, eventual bascalios dar care nu reuseste sa treaca de nivelul de glumit(z)a, care probabil in limbajul glumit(z)elor de aici e nivelul... marii pacat ca unii chiar habar nu au ce e poezia, sau (ma rog) nu le pasa de chestia asta numita poezie
pentru textul : blogbadil dece dragut, e deja al doilea poem pe care aproape il preiei din repertoriul meu si mai bagi de la tine 3 viersuri colorati. mai mai ca as crede ca ori iti place la nebunie cum scriu, ori incepe sa fie o treaba personala. En fine, cum treaba asta nu conteaza, asa cum nu a contat niciodata, am sa ma raportez la calitatea indoielnica a textului.
"o mai ia
poate prin mehala sau poate prin alt cartier
unde ar trebui securitatea asigurată
vârsta nu va fi trecută în buletin corect
blugii frecaţi îi vor fi aliaţi în lupta cu bodyguarzii
oricum fetele celelalte vor face treişpe-paişpe
gaşcă de copii scăpaţi de acasă
nesăţioşi de imagini cu femei goale
nu e simplu îţi trebuie o cauţiune la M.A.I.
pentru textul : Pe calea aradului nu circulă organe dec'est la putain de merdre elle vous fait tomber dans la latrine
aşadar parcă nimic nu este mai penal
decât o tipă care-şi linge degetele
după ce le-a băgat într-un pahar
cu apă plată şi lămâie
răsărind dinspre torontal
pe calea aradului"- pentru ca doar atat este al tau, atat am sa comentez si eu. Mai pe scurt, mai pe lung, un text care se distinge prin antimetafora, prin realitatea frusta pe care o prezinta. In entitatea poeticeasca se da o lupta, o batalie pe care incearca sa o mascheze prin modul ironic in care afiseaza defectele/ durerile/ metehnele acestei lumi. M-a impresionat mai ales prin tentele putin lascive, imaginile vizuale m-au trimis direct la un... film francez in care tipa vine dintr-o familie vai vai si ajunge sa rasara de nicaieri direct pe torontal. Na, eu am incercat, dar sa stii ca textul tot prost ramane. Nu-i bai, se vor gasi care sa te premieze, au mai fost, da' eu iti zic asa, nu te lasa pacalita, mai degraba lasa-te de scris, nu de alta dar progres la tine... nema'
Mulţumesc Silviu! P.s. simpatică ideea cu luzii :)
pentru textul : Antipoem deAvand in vedere ca cenaclul este in 2 zile, si sunt convinsa ca sunt alte 20 de lucruri care trebuiesc facute in acelasi timp, afisul este ok, mie-mi place si nu ma agaseaza fonturile in nici un fel. Mi se pare bine realizat, si va felicit pentru munca depusa! Este un efort cat se poate de admirabil! Iar afisul asta nu merita sa fie criticat, pentru ca simbolic vorbind e mult mai mult decat un fundal rosu, o imagine si fonturi. (si chiar si asa vorbind, este suficient de bine realizat). Din nou, felicitari! Si abia astept sa va cunosc. :)
pentru textul : Virtualia XI - anunț final deambele chei inchid si deschid. intrebarile nasc intrebari, raspunsurile sunt ptr copii. iar ei, ptr noi, care crestem. e bine ca exista chei, binele nu se lasa la vedere
pentru textul : cheile deVladimir - Unele poeme le scoti gata coapte, altelor le ratezi momentul :). Si e si o betie a gandurilor. Virgil - Unde pot sa modific ceea ce am remarcat amandoi?
pentru textul : azi e iarăși greu de trăit decristina
te rog mult, fara "doamna", nu ma prinde deloc, plus ca de multi ani m-am dezobisnuit sa fiu altceva decat "cristina". prieteneste te rog.
stii ce mi s-a parut inspaimantator?
ca ai surprins exact, dar exact sentimentul pe care l-am avut scriind poezia. si stii care a fost jena teribila? aceea ca m-am lasat la vedere. si ca o mai si spun, desi bunul simt ma indeamna sa zic mai degraba ca da, lasa, am scris pentru spectacol. credeam ca scriu mai invaluit, ca uneori mai incriptez, ca nu las sa se vada. poate ca uneori trebuie luata o pauza de adevar. evident, n-am sa spun mai mult.
am facut la un moment dat praf o tipa pentru ca stiam ca e mama si a scris o poezie despre uite ce sentiment teribil poti sa ai la moartea unui copil. clar o chestie de spectacol, total impudica, revoltatoare. desi nu-i chiar acelasi lucru, cred ca recunosc scarba.
nu, nu scriu poezie importand sentimente, it's the real thing. dar vad nerusinarea de a te lasa expus si-ti chiar multumesc de atentionare, cred ca-i o apropiere periculoasa de la care mai bine iau o pauza. singura pudoare cu care ma laud, uite, e ca macar am spus ca vorbesc despre "altceva" si m-am ferit sa-i dau un nume.
pentru textul : Un fel de scris despre altceva denu stiu daca ma crezi dar iti multumesc, era nevoie de scuturarea din comentariul tau.
ori sunt o mizerabila mincinoasa, nerusinata si manipulativa care a gasit spatiul poeziei (!) in care sa faca putina comedie, ori ti-am spus adevarul. si pentru ca am putut scrie poezia asta inseamna c-am depasit momentul in care mi-ar pasa ce vei crede tu si restul, si o spun cu respect atata cat se poate impaca cu indiferenta din momentul asta. niciun pic, dar niciun pic de suparare. cross my heart.
Adrian, dar dacă ai zice: "O strâng pe sor-mea de mână.
pentru textul : Noapte bună, copii deEa, pe aia mică.
Nu se mai aude nimic.
(Ledul e încă.)" - doar ledul/
ca să ne pui puţin pe jar. ce spui? puţin să simţim răcoarea cum urcă pe şira spinării...
oricum, poemul e superb!:)
Cam la fel cu aceea cand am aflat ca ai dat pseudonimul la posta romana :)). Glumesc. O surpriza placuta. Mai rau e ca nu am apucat sa trimit cartea inapoi, dar vine si vremea ei.
pentru textul : pridvorbe deBeaucoup de tristesse...amere : "je suis arrivée trop tard pour cette haine sauvage" et...sans espoir. La musique des vers c'est ...liquide, en vagues
pentru textul : Le temps des adieux deIoan, am observat că ai folosit un alt comentariu pentru aţi face publicitate. Am tăcut. Zic eu din bun simţ. Este oare prea mult să cer asta şi de la tine?
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deAdrian, din Moartea ddomnului Lazarescu am vazut doar secvente sporadice. Acum m-ai incitat, o sa caut filmul.
Sugestia ta e una interesanta, a trecut-o la index.
Calin, e o schimbare, intr-adevar, dar nu una cautata, constat si eu ca in ultima vreme "condeiul" meu isi schimba vocea fara sa ma consulte. Daca a iesit bine, ma bucur.
Danut, s-a sesizat accentul chiar si in vacarmul stadionului? :) grozav!
va multumesc pentru impresii si imi cer mii de scuze pentru intarzierea raspunsului.
pentru textul : pijamaua albastră a domnului Nae desunteti bineveniti intotdeauna.
Da, ai cumva dreptate asupra simplității din "îți voi da libertate..." deși nu e simplă deloc când te gândești la ciomunicarea asumatî și la firul de înțelepciune limpede. Însă nu e nimic de natura "prețiozității" în fragmentulcu Borges, Kafka, Fowles, Moyart, fiindcă toate acestea și multe altele asemenea există în fragmentele unei zile. Fiindcă de fapt aceste "notițe" sunt puncte dintr-o zi, imaginară, dar care pot fi realmente posibile. Dialogul acum e imaginar, însă întâmplările pot fi adevărate. Nu e cvasi-erudiție, câtă vreme ele există. Îmi pare rău că e perceput așa. Finalul sare în altă direcție fiindcă este deja un alt moment desprins de cele anterioare. E la "notițe" fiindcă nu e jurnal, deși conține cel puțin câteva elemente din real: cărțile, muzica, tablouri (nu le-am numit), cafeaua și rododendronul. Și, da, Mont Saint-Michel a fost real.
pentru textul : ziua cu ochii deschiși delet's not get personal on this. cred ca e "a matter of perception". Vroiai sa spun "burtă"? La urma urmei vine din latină, nu?
pentru textul : dromomanie dePagini