Mi-a plăcut acest poem. Văd în el o stare de letargie existențială, un fel de spleen și îmi amintește întrucâtva de unul dintre poemele lui Baudelaire, care începe cu versurile : ,,Je suis comme le roi d’un pays pluvieux, Riche, mais impuissant, jeune et pourtant très vieux’’ Aș remarca, în mod deosebit: ,,pictorul orb însă știa totul / mă pipăia pe coaste... / și îmi scotea stafiile din suflet / una câte una''. Cu stimă, Petru
Andrei, parerea mea sincera e ca daca vrei sa scrii in zig-zag sa incerci rebusul, e mai distractiv si macar acolo ai o audienta calificata pe meserie. Acest poem (daca e sa ii dau jos slash-urile si alte briz-brizuri cum ar fi ghilimele) nu mi se pare prost, are dreptate Alma. Insa asa cum arata acum este aiurea rau de tot, asta ca sa nu mai vorbesc de ridicolul titlului identic cu subtitlul... ( a se citi maamaa-maamaa, glumesc desigur) este prima oara cand vad asa ceva. Dar se pare ca Murphy avea dreptate: zambeste, maine va fi mai rau! Andrei, pune mana pe plaivaz si scrie fara zorzoane cateva cuvinte din suflet. Si apoi mai vezi tu ce mai e...ca banuiesc (desi nu rezulta din bio) ca ai inca ani multi in fata sa te prinzi tu cam cum vine treaba pe lumea asta. Andu
Impresionant poem! Abia m-am intors din olanda - e un moment in care ma bucur ca sunt viu, citind asa ceva. Fara false laude. Nu mai dau penite. Considerati ca le aveti, pentru aceste versuri, pe toate. Dancus
Marga,
nu ştiu dacă aş schimba acum ceva, mulţumesc, oricum, pentru sugestii. Dacă ai recitit e de bine...:) Iar pauzele cred că-s normale, daca n-am nimic de spus...
Cristina,
a fost o surpriză grozavă să constat c-au reapărut peniţele (mulţumiri şi lui Virgil!). Eu te-am mai citit:)
Paul şi Vio, salutări!
Plăcute semne aţi lăsat aici!
Nicodem,
eu chiar din banal fac poezie.
cât despre aspectul celălalt pe care-l semnalezi, no comment...
din judeţul Olt sau
pardon
vorba autorelui din O(lt)landa
cu febrele astea vaco-galino-porcine te poţi aştepta la orice.
chiar un filosof-păstor de capre
ca Diogene în butoi
nu e de mare mirare...:)
bien venue musiu pe Hermeneia!
"ne bântuie o sete de a iubi organic, fără mortificări platonice suntem în esență femurul tomei vrem să atingem iarba cosită ca să credem boabei de strugure în spatele ușilor închise, începe o lume a noastră un palimpstest innuendo sânge, carne și naștere pântec rotund de femeie ca un scut roman buze calde o floare de lotus și gemi iar eu îți vorbesc de cuvinte vechi înțelesurile lor înfingându-se în izvoarele tale ieșite din matcă spre o altă deltă a nilului frumos luptă clopot de parcă starea aceasta ar fi un apus însângerat de țipătul cocoarelor" primul poem. "ca degetele înmuiate în henna ale rătăciților din peșteri, latinescul labia înseamnă buze cameleonicele buze ale vulcanului de carne mușchi tremurând ca sclavii în fața temutului stăpân, sufletul își duce mâna la tâmplă cu fiecare iubire regenerăm himenul inimii și descoperim printre coji modulațiile îndepărtate ale cuvântului bello belle o luptă tandru valsând în sunet de orgă" al doilea poem. în primul poem ni se face introducerea în arhaic, ca dintr-un palimsest, așa cum spui; iar al doilea poem conține însuși rostul primului. motivul pentru care a fost scris. cu aleasă prețuire!
Frumoasă poezie, imagini frumoase, singurului ei păcat sincer e finalul cu exprimarea redundantă "Dumnezeu mă strigă prin urechea mea/ de auzit dumnezei." Mă așteptam să îl auzi pe Dzeu pe acolo, căci e specializată pe auzit dumnezei, nu? Neașteptat și intreresant ar fi fost să auzi altceva sau pe altcineva sau să îl auzi pe Dzeu cu urechea de auzit orice altceva ce face sens în legatură cu numele lui. În ceea ce mă privește, iubirea mă strigă prin urechea de auzit dumnezei. Și dumnezeu mă strigă prin altă ureche, aceea de auzit norii, suspinul, moartea, singurătatea dumnezeului de cursă lungă, etc Dar ideea de a avea o ureche specializată este salutară.
matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
Sunt aproape convins că în momentul când am comentat textul, acesta era încadrat la "poezie generală". Oricum, acest fapt este neglijabil din moment ce argumentul că textul este bun pentru că e pentru copii nu ţine din mai multe perspective, cum ar fi faptul că filtrul lor cognitiv nu cred că ar face faţă la rânduri de genul " născut şi crescut în fontă dură/ caracter instabil/ viaţa mea e istorie", iar dacă ar face, cu siguranţă s-ar prăbuşi când ar da de "iubita" pentru care se şuiera un cântec trist. Spui tu că un copil nu receptează bine textele tulburi, figurile de stil şi ambiguitatea.
"Sunt ceainicul de odinioară
aruncat printre vechituri în podul stăpânului meu.
născut şi crescut în fontă dură
Încetul cu încetul m-am obişnuit
cu focul ei puternic sau îngheţul după ce clocoteam
draga mea zână încălzită cu jeratic"
Figuri de stil, ambiguitate, iar finalul numai tulbure nu e, e foarte, foarte senin:). Deci e sau nu e pentru copii? Întrebarea e retorică din moment ce, spun eu, ştim cu toţii cum sună şi cum arată o poezie pentru copii. Ori poate e pentru copii de treizeci de ani...
" dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă)." de exemplu, vezi aici:
Vio_B trebuia sa imi dau seama ca imi bat gura degeaba. comparam conceptele nu oamenii. nici nu stiu daca la tine e incapacitatea de a pricepe sau insistenta de a te face ca nu.
Adina, sunt câteva sintagme și imagini la care merită să te gândești pentru a prelucra: "de parcă aș avea ceva de-a face" - e prea "de conversație" și soft față de structura ideatică a poeziei tale "mai degrabă" - e în plus "care decât să trăiască e conștient" - formulat astfel îmbină mai multe sensuri, nu știu dacă voit ai ales așa sau e o alunecare "buze prea roșii crăpate de vânt" - cred că e banal acel crăpate de vânt și destul de nepotrivit în context "decât sufletul și inima și oamenii..." - cred că merge altceva în loc de sufletul sau în loc de inima. Remarc însă construcții precum: "corbii și cicatricile cresc tot mai mult în carne" "lygia nu are voie să rostească toate cuvintele încep să o leg și pe ea în fiecare venă îi înfig seringi cu poemele iubitului" "trebuia să facă abstracție de cimitirele sensurilor rostite în câteva minute" Desigur, întreaga atmosfera de descompunere este abia respirabilă, mă întreb dacă ai scris ascultând Leonard Kohen sau pur și simplu vezi ceva-ul acesta putred, sau hăul, sau des-ființarea. oricum, actul sublimator a reușit. Iar mesajele percutează, ca o melodie ascultată la nesfârșit. :)
inteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
Katia, nu exista nicio influenta medeeana in acest text. Singurele influente sunt ale lui Cosmin Perta si Aglaya Veteraniy. Ca stil sunt acelasi, tehnica difera. In alta ordine de idei, trec intr-o alta etapa de experiment care, in momentul de fata ma imbraca cel mai bine. Multumesc de apreciere.
Ioana, directoarea de PR a băncii respective, prezentă la eveniment, a spus că intenția lor este de a sprijini pe termen lung cultura românească.
Mulțumesc pentru semn. Cu mult drag!
Domnule Gorun, sunt onorat. Cu stimă.
Ioan, părerile criticilor sunt, desigur, importante, dar sincer, eu țin mai mult la cele ale cititorilor care, din noiembrie, vor putea citi această carte.
Toate cele bune. Mulțumesc pentru fair-play.
Un text oarecum afectat, care mimează profunzimea. Ca și celelalte texte postate. "Clepsidre fără putința răsturnării", "stivuirea lor în albul de pe tâmple/ îmbinarea gândurilor în vorbe", "o neînțeleasă limbă/ silnică și zilnică obișnuință" sunt banalități învestite cu mare (însă doar sperată) forță de impresionare. Drumul pe care v-ați înscris nu duce nicăieri.
ne-ai demonstrat inca o data, katya kelaro, cit de capabila esti sa primesti critica. nici nu ne mai mira ca nimic nu se schimba (in bine) in felul cum scrii
Nu vreau să îmi mai pierd vremea cu polemici sterile despre corectitudinea limbii române (așa o fi, "cărora") mai bine scriu alte parodii, hahaha. Deși mărturisesc c-aș vrea să mă concentrez mai mult pe proză, am o mulțime de idei în cap și doar lipsa de timp mă împiedică să le pun pe hârtie. Scriind și răspunzând la comentarii îmi mănâncă din timpul disponibil pentru creație, și mai curând aș vrea să fac ceva progrese în legătură cu calitatea textelor mele decât să fac box de idei cu alții (ca practicant vechi al artelor marțiale, prefer confruntarea "pe viu", evident, în spirit prietenesc :-)...)
Prima impresie: designul (partea de sus, vorba lui hialin) mi se pare slabă comaparativ cu Hermeneia 1.0. În rest, însă, arată... elegant, sobru dar călduros în acelaşi timp. Referitor la funcţii - n-am apucat încă să le testez pe toate; după ce o voi face, voi reveni, poate, cu alte observaţii. Deocamdată: pe Win. Xp Sp2, cu IE7, diacriticele se văd mici. Probleme la logare (de multe ori, deşi tastezi pen name-ul si parola corect, nu le recunoaşte. Apoi, o face, te loghează, dar îţi dă mesaj de eroare. Dar acest bug era şi pe versiunea anterioară.) Există un meniu, în dreapta - cel de pe "prima pagină - care, dpdv cromatic, mi se pare supraîncărcat (roşu, albastru, negru). Sper că s-a rezolvat şi problema cu "titlul" comentariului. Hermeneia 1.0 îţi ştergea comentariul dacă uitati să pui titlul. Ca o propunere, poate subiectivă: aş fi preferat ca titlurile din meniul de sus să fie vizibile şi fără să dai click în coloana formată din acele liniuţe, pentru că nu ar mai fi necesitat învăţarea pe de rost a lor, învăţare necesară economisirii timpului petrecut în căutarea rubricii dorite.Nu cunosc foarte bine procesul de reconstrucţie al unui site, de aceea tooate observaţiile mele pot părea cârcoteli. Repet: ca aspect (minus partea de sus), ca funcţii noi, ca concept (sorry de cacofonie) mi se pare foarte ok. Felicitări şi la mai mare!
am publicat un text in aceeasi zi cand tu ai publicat textul intitulat "ceva" si am facut un mic experiment. am citit textul tau de 8 ori si s-a inregistrat ca citire exact de 8 ori. mi-a trebuit cateva minute. am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data. no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna! sper sa retusezi "ceva" pe la punctele esentiale.
Onorabile,
M-ai lămurit demult că te doare-n pix ca să zic așa de opiniile mele sub textele matale.
Motivul pentru care eu câteodată mi le mai exprim nu are legătură cu matale ci cu site-ul Hermeneia și cu ceilalți membri, în afara matale.
Consider că un text, odată postat, este supus dezbaterii membrilor site-ului right? și nu doar părerii autorului care, cel puțin în cazul de față, mă jignește non-stop. Mă întreb oare de ce autori de teapa matale nu iau suspendare pentru atac la persoană? Însă mă întreb probabil de pomană ca să mai ventilez atmosfera. Eu una nu mai încerc așa ceva demult, pentru că știu ce urmează... o suspendare de o lună care durează două. De ce, deci?
Și tot nu am primit răspuns la prima întrebare... unde e comentariul meu precedent?
Margas
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulţumesc pentru îndemn. sunt lucruri în viaţă care merită continuate. pentru că, la rândul lor, dau continuitate vieţii.
pentru textul : pe unde-o mai umbla deMi-a plăcut acest poem. Văd în el o stare de letargie existențială, un fel de spleen și îmi amintește întrucâtva de unul dintre poemele lui Baudelaire, care începe cu versurile : ,,Je suis comme le roi d’un pays pluvieux, Riche, mais impuissant, jeune et pourtant très vieux’’ Aș remarca, în mod deosebit: ,,pictorul orb însă știa totul / mă pipăia pe coaste... / și îmi scotea stafiile din suflet / una câte una''. Cu stimă, Petru
pentru textul : în atelierul pictorului orb I ▒ deîmi cer iertare, voiam să sugerez schimbarea titlului. încercam cu delicateţe, încă nu am învăţat să o spun altfel.
pentru textul : fruct deAndrei, parerea mea sincera e ca daca vrei sa scrii in zig-zag sa incerci rebusul, e mai distractiv si macar acolo ai o audienta calificata pe meserie. Acest poem (daca e sa ii dau jos slash-urile si alte briz-brizuri cum ar fi ghilimele) nu mi se pare prost, are dreptate Alma. Insa asa cum arata acum este aiurea rau de tot, asta ca sa nu mai vorbesc de ridicolul titlului identic cu subtitlul... ( a se citi maamaa-maamaa, glumesc desigur) este prima oara cand vad asa ceva. Dar se pare ca Murphy avea dreptate: zambeste, maine va fi mai rau! Andrei, pune mana pe plaivaz si scrie fara zorzoane cateva cuvinte din suflet. Si apoi mai vezi tu ce mai e...ca banuiesc (desi nu rezulta din bio) ca ai inca ani multi in fata sa te prinzi tu cam cum vine treaba pe lumea asta. Andu
pentru textul : mama demulţumesc. Iată ce mult mă bucur că ne întîlnim în acest loc. Un comentariu ce mă onorează.
pentru textul : dada deLIM.
Impresionant poem! Abia m-am intors din olanda - e un moment in care ma bucur ca sunt viu, citind asa ceva. Fara false laude. Nu mai dau penite. Considerati ca le aveti, pentru aceste versuri, pe toate. Dancus
pentru textul : colivia de oțel deMarga,
nu ştiu dacă aş schimba acum ceva, mulţumesc, oricum, pentru sugestii. Dacă ai recitit e de bine...:) Iar pauzele cred că-s normale, daca n-am nimic de spus...
Cristina,
a fost o surpriză grozavă să constat c-au reapărut peniţele (mulţumiri şi lui Virgil!). Eu te-am mai citit:)
Paul şi Vio, salutări!
Plăcute semne aţi lăsat aici!
Nicodem,
pentru textul : de dimineaţă deeu chiar din banal fac poezie.
cât despre aspectul celălalt pe care-l semnalezi, no comment...
S-a omis un cuvânt în versul „a plecat fără guste din struguri” - a plecat fără să guste...
pentru textul : rafale 1 dedin judeţul Olt sau
pentru textul : Q Fever depardon
vorba autorelui din O(lt)landa
cu febrele astea vaco-galino-porcine te poţi aştepta la orice.
chiar un filosof-păstor de capre
ca Diogene în butoi
nu e de mare mirare...:)
bien venue musiu pe Hermeneia!
"ne bântuie o sete de a iubi organic, fără mortificări platonice suntem în esență femurul tomei vrem să atingem iarba cosită ca să credem boabei de strugure în spatele ușilor închise, începe o lume a noastră un palimpstest innuendo sânge, carne și naștere pântec rotund de femeie ca un scut roman buze calde o floare de lotus și gemi iar eu îți vorbesc de cuvinte vechi înțelesurile lor înfingându-se în izvoarele tale ieșite din matcă spre o altă deltă a nilului frumos luptă clopot de parcă starea aceasta ar fi un apus însângerat de țipătul cocoarelor" primul poem. "ca degetele înmuiate în henna ale rătăciților din peșteri, latinescul labia înseamnă buze cameleonicele buze ale vulcanului de carne mușchi tremurând ca sclavii în fața temutului stăpân, sufletul își duce mâna la tâmplă cu fiecare iubire regenerăm himenul inimii și descoperim printre coji modulațiile îndepărtate ale cuvântului bello belle o luptă tandru valsând în sunet de orgă" al doilea poem. în primul poem ni se face introducerea în arhaic, ca dintr-un palimsest, așa cum spui; iar al doilea poem conține însuși rostul primului. motivul pentru care a fost scris. cu aleasă prețuire!
pentru textul : vorbesc o latină ciudată dedupă virgulă se pune spațiu
pentru textul : Noaptea deFrumoasă poezie, imagini frumoase, singurului ei păcat sincer e finalul cu exprimarea redundantă "Dumnezeu mă strigă prin urechea mea/ de auzit dumnezei." Mă așteptam să îl auzi pe Dzeu pe acolo, căci e specializată pe auzit dumnezei, nu? Neașteptat și intreresant ar fi fost să auzi altceva sau pe altcineva sau să îl auzi pe Dzeu cu urechea de auzit orice altceva ce face sens în legatură cu numele lui. În ceea ce mă privește, iubirea mă strigă prin urechea de auzit dumnezei. Și dumnezeu mă strigă prin altă ureche, aceea de auzit norii, suspinul, moartea, singurătatea dumnezeului de cursă lungă, etc Dar ideea de a avea o ureche specializată este salutară.
pentru textul : Oarecum deUn poem frumos. Un strgăt parcă de iubire şi un final amnezic. Cezar
pentru textul : ~~~ dematei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deSunt aproape convins că în momentul când am comentat textul, acesta era încadrat la "poezie generală". Oricum, acest fapt este neglijabil din moment ce argumentul că textul este bun pentru că e pentru copii nu ţine din mai multe perspective, cum ar fi faptul că filtrul lor cognitiv nu cred că ar face faţă la rânduri de genul " născut şi crescut în fontă dură/ caracter instabil/ viaţa mea e istorie", iar dacă ar face, cu siguranţă s-ar prăbuşi când ar da de "iubita" pentru care se şuiera un cântec trist. Spui tu că un copil nu receptează bine textele tulburi, figurile de stil şi ambiguitatea.
"Sunt ceainicul de odinioară
aruncat printre vechituri în podul stăpânului meu.
născut şi crescut în fontă dură
Încetul cu încetul m-am obişnuit
cu focul ei puternic sau îngheţul după ce clocoteam
draga mea zână încălzită cu jeratic"
Figuri de stil, ambiguitate, iar finalul numai tulbure nu e, e foarte, foarte senin:). Deci e sau nu e pentru copii? Întrebarea e retorică din moment ce, spun eu, ştim cu toţii cum sună şi cum arată o poezie pentru copii. Ori poate e pentru copii de treizeci de ani...
" dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă)." de exemplu, vezi aici:
http://hermeneia.com/content/poezie/copilarie
Altfel, să nu ne inflamăm şi să auzim de lucruri sobre!
pentru textul : ceainicul deVio_B trebuia sa imi dau seama ca imi bat gura degeaba. comparam conceptele nu oamenii. nici nu stiu daca la tine e incapacitatea de a pricepe sau insistenta de a te face ca nu.
pentru textul : abjectivalia deAdina, sunt câteva sintagme și imagini la care merită să te gândești pentru a prelucra: "de parcă aș avea ceva de-a face" - e prea "de conversație" și soft față de structura ideatică a poeziei tale "mai degrabă" - e în plus "care decât să trăiască e conștient" - formulat astfel îmbină mai multe sensuri, nu știu dacă voit ai ales așa sau e o alunecare "buze prea roșii crăpate de vânt" - cred că e banal acel crăpate de vânt și destul de nepotrivit în context "decât sufletul și inima și oamenii..." - cred că merge altceva în loc de sufletul sau în loc de inima. Remarc însă construcții precum: "corbii și cicatricile cresc tot mai mult în carne" "lygia nu are voie să rostească toate cuvintele încep să o leg și pe ea în fiecare venă îi înfig seringi cu poemele iubitului" "trebuia să facă abstracție de cimitirele sensurilor rostite în câteva minute" Desigur, întreaga atmosfera de descompunere este abia respirabilă, mă întreb dacă ai scris ascultând Leonard Kohen sau pur și simplu vezi ceva-ul acesta putred, sau hăul, sau des-ființarea. oricum, actul sublimator a reușit. Iar mesajele percutează, ca o melodie ascultată la nesfârșit. :)
pentru textul : centrul lumei deinteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
pentru textul : crochiu I deKatia, nu exista nicio influenta medeeana in acest text. Singurele influente sunt ale lui Cosmin Perta si Aglaya Veteraniy. Ca stil sunt acelasi, tehnica difera. In alta ordine de idei, trec intr-o alta etapa de experiment care, in momentul de fata ma imbraca cel mai bine. Multumesc de apreciere.
pentru textul : alte cinci poeme de dragoste deasocieri reusite de imagini ce contrasteaza puternic. un poem experiment, ca un tablou modernist.
pentru textul : peisaj transcendent de…şi uite aşa, din prea multă dragoste (pe internet)
pentru textul : profilaxie depoeţii au murit, nedemn şi-ncet…
Trăiască poeţii..
Pirandellian la pătrat. Mă dusei să pun mâna pe o carte veche.
pentru textul : Mişu forever deIoana, directoarea de PR a băncii respective, prezentă la eveniment, a spus că intenția lor este de a sprijini pe termen lung cultura românească.
Mulțumesc pentru semn. Cu mult drag!
Domnule Gorun, sunt onorat. Cu stimă.
Ioan, părerile criticilor sunt, desigur, importante, dar sincer, eu țin mai mult la cele ale cititorilor care, din noiembrie, vor putea citi această carte.
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deToate cele bune. Mulțumesc pentru fair-play.
Un text oarecum afectat, care mimează profunzimea. Ca și celelalte texte postate. "Clepsidre fără putința răsturnării", "stivuirea lor în albul de pe tâmple/ îmbinarea gândurilor în vorbe", "o neînțeleasă limbă/ silnică și zilnică obișnuință" sunt banalități învestite cu mare (însă doar sperată) forță de impresionare. Drumul pe care v-ați înscris nu duce nicăieri.
pentru textul : omogenitate dene-ai demonstrat inca o data, katya kelaro, cit de capabila esti sa primesti critica. nici nu ne mai mira ca nimic nu se schimba (in bine) in felul cum scrii
pentru textul : solia unei stele de mare deNu vreau să îmi mai pierd vremea cu polemici sterile despre corectitudinea limbii române (așa o fi, "cărora") mai bine scriu alte parodii, hahaha. Deși mărturisesc c-aș vrea să mă concentrez mai mult pe proză, am o mulțime de idei în cap și doar lipsa de timp mă împiedică să le pun pe hârtie. Scriind și răspunzând la comentarii îmi mănâncă din timpul disponibil pentru creație, și mai curând aș vrea să fac ceva progrese în legătură cu calitatea textelor mele decât să fac box de idei cu alții (ca practicant vechi al artelor marțiale, prefer confruntarea "pe viu", evident, în spirit prietenesc :-)...)
pentru textul : Un întreg fragmentat dePrima impresie: designul (partea de sus, vorba lui hialin) mi se pare slabă comaparativ cu Hermeneia 1.0. În rest, însă, arată... elegant, sobru dar călduros în acelaşi timp. Referitor la funcţii - n-am apucat încă să le testez pe toate; după ce o voi face, voi reveni, poate, cu alte observaţii. Deocamdată: pe Win. Xp Sp2, cu IE7, diacriticele se văd mici. Probleme la logare (de multe ori, deşi tastezi pen name-ul si parola corect, nu le recunoaşte. Apoi, o face, te loghează, dar îţi dă mesaj de eroare. Dar acest bug era şi pe versiunea anterioară.) Există un meniu, în dreapta - cel de pe "prima pagină - care, dpdv cromatic, mi se pare supraîncărcat (roşu, albastru, negru). Sper că s-a rezolvat şi problema cu "titlul" comentariului. Hermeneia 1.0 îţi ştergea comentariul dacă uitati să pui titlul. Ca o propunere, poate subiectivă: aş fi preferat ca titlurile din meniul de sus să fie vizibile şi fără să dai click în coloana formată din acele liniuţe, pentru că nu ar mai fi necesitat învăţarea pe de rost a lor, învăţare necesară economisirii timpului petrecut în căutarea rubricii dorite.Nu cunosc foarte bine procesul de reconstrucţie al unui site, de aceea tooate observaţiile mele pot părea cârcoteli. Repet: ca aspect (minus partea de sus), ca funcţii noi, ca concept (sorry de cacofonie) mi se pare foarte ok. Felicitări şi la mai mare!
La mulţi ani tuturor!
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deam publicat un text in aceeasi zi cand tu ai publicat textul intitulat "ceva" si am facut un mic experiment. am citit textul tau de 8 ori si s-a inregistrat ca citire exact de 8 ori. mi-a trebuit cateva minute. am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data. no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna! sper sa retusezi "ceva" pe la punctele esentiale.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dedacă-i o ghicitoare, (poezie nu poate să fie), eu cred că a murit muza poetului şi el nu ştia. eu mă-ntreb: cui i-o fi dedicată?
pentru textul : două minute în reluare din viața poetului deOnorabile,
pentru textul : siberii suspendate deM-ai lămurit demult că te doare-n pix ca să zic așa de opiniile mele sub textele matale.
Motivul pentru care eu câteodată mi le mai exprim nu are legătură cu matale ci cu site-ul Hermeneia și cu ceilalți membri, în afara matale.
Consider că un text, odată postat, este supus dezbaterii membrilor site-ului right? și nu doar părerii autorului care, cel puțin în cazul de față, mă jignește non-stop. Mă întreb oare de ce autori de teapa matale nu iau suspendare pentru atac la persoană? Însă mă întreb probabil de pomană ca să mai ventilez atmosfera. Eu una nu mai încerc așa ceva demult, pentru că știu ce urmează... o suspendare de o lună care durează două. De ce, deci?
Și tot nu am primit răspuns la prima întrebare... unde e comentariul meu precedent?
Margas
Pagini