să revezi te rog poemele din seria yerba mate ale lui virgil titarenco
apoi să tragi ce conculzie vrei tu dar recomandarea mea e să scrii cum scriai tu înainte că poemele astea de stare apatică nu-ți ies și știi de ce? pentru că tu ești un poet mai degrabă grobian.
desigur omul cât trăiește încearcă
Ileana Lucia Floran, acest anunt are acceptul lui Titarenco? Pentru ca a mai fost disparut si iar l-ai postat. Regulamentul prevede: "16.6. să nu conțină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituție, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepție va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Totodată nu vor putea publica la secțiunea Info decît directorul Hermeneia și moderatorul șef al site-ului. Oricine dorește să posteze un text în această secțiune va trebui să obțină aprobarea directorului Hermeneia sau, în lipsa acestuia, a moderatorului șef. "
A.A.A. Acest text este afront de apreciere adus femeii.
Nu cred ca dvs, spalati, calcati, faceti mancare,faceti piata cand veniti de la serviciu.Poate nu santeti casatorit, in cazul acesta iesiti din acest sablon. Textul acesta reprezinta femeile care fac acest lucru grotesc, inuman, eu le inteleg, le sustin si respect.
Multam!
Adrian, să-ţi dea Dumnezeu multă sănătate! Te felicit! Eşti printre puţinii autori pe care îi citesc cu drag şi-i respect. Meriţi.
O felicit şi pe Raluca Sandor.
simt talent aici și nu mă sfiesc să o spun! poate trei personaje în unul, așa aș citi eu. oricum te voi mai plictisi cu comentariile mele, asta o știi deja. ai o vârstă frumosă când imaginația sau experiența pot spune ceva. insistă doar, mădă!
Primăverile sînt bucurii care nu se repetă, sînt unice precum aburul fiecărei flori de pe ram, de aceea eternitatea fură din cînd în cînd cîte o picătură și o păstrează într-un cristal, mulțumesc Sapphire.
ipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
Ai dreptate cu iarna aceea insa nu am gasit altceva care sa sugereze raceala... vroiam sa exprim starea aceea de instrainare a omului care nu mai unde sa isi puna capul. Multam de feed-back Dorine. Lasa-ma de data aceasta sa inteleg adevarul nu prin corespondenta cu faptele ori prin recurs la principiile coerentei ci mai mult de o maniera utilitarista :)
...că de data asta Profetul a mers la limita exigenței cu acest text.
Nu că nu ar avea dreptate, mai mult, comentariul lui poate fi luat drept exemplu la acest capitol, dar tot cred că a apăsat un pic prea mult pe accelerația criticii negative. Într-adevăr, textul nu sugerează cum trebuie, însă nu e un text rău, are idee, e curat iar câteva ajustări minore l-ar putea transforma într-un text bun.
Numărând oile (asta mi-a plăcut și m-a atins), desigur nu are legătură cu textul,
Andu
că toți avem în noi treceri de persoane care nu lasă decât un "zgomot sec" în urmă. trist și frumos poemul. pentru cei obișnuiți să poarte și pietrele - o eliberare. benefice modificările. atâta cât îmi dau eu seama.
un text scurt, dar profund în semnificații, ca toate celelalte :) parcul părăsit mă duce din nou cu gândul la un sentiment de tristețe, dar un alt tramvai se poate și întoarce, nu? finalul, însă, aduce un echilibru prin strada care se pierdea în zâmbetul ei... deși pornea dintr-un colț, mi se pare că aici lași loc de o deschidere :)
Ioana,
eu am această idee -portrete de autor h -de vreo doi ani însă am avut reţineri pentru că:
- am luat în calcul reacţiile împricinaţilor;
- dată fiind structura site-ului am considerat că e corect să nu-l încarc cu prea multe elemente grafice;
- sursele –imaginile autorilor adică- nu se încadrează întotdeauna în scenele gîndite de mine. mă refer la rezoluţia pozelor şi atitudinea personajelor.
dar se pare că se doreşte. uite începem cu tine dar nu cu poza din profilul de membru h din motivele menţionate mai sus.
Marga,
aşa sînt artiştii cu o personalitate complexă ba ştiu tot ba nu ştiu nimic. eu fiind genial am rămas la nu ştiu nimic şi îmi ajunge şi ce nu am. mulţumesc doamnă muză.
Silvia,
vrei o poză cu mazăre? de ce mă ispiteşti?
aalizeei, frumos cadou mi-ai facut. multumesc insa umbrela mea e pt zbor, pt inundatii, pt dans. e si o colivie deschisa, un cer, de sus in jos, o coborare, apoi o reluare a drumului. in plus, toate vizualele mele sunt fara imagine. poate ai vazut "crucile". uite un pont: more game, no more drama
Mulțumesc Ioana. Am primit un set de fotografii cadou de acest Crăciun de la soția celebrului fotograf Nicolae Sandulesco cel care l-a fotografiat pe Brâncuși și opera lui. Sper să vorbesc despre domnia-sa mai mult, cu altă ocazie. Această fotografie îmi amintește de copilărie poate pentru că undeva jos dreapta în colț este o fetiță care seamănă cu mine la patru ani. Nu pot localiza fotografia dar putea fi și undeva prin București. Despre aspectele autobiografice și planurile temporale intersectate cu citate sau expresii multilingve e altă poveste.
Marina Nicolaev, Am facut o promisiune și o să mă țin de cuvânt. Volumul va apărea, probabil, în vară. Până atunci ne mai "auzim". Toate cele bune, Mircea Florin Șandru
Ce stil! Felicitări, ești un autor de urmărit. Seamănă foarte bine, ca apex al rostirii și forță expresivă creată din doar câteva perechi de cuvinte (”orelor fructe”, ”dureros scuturate”, ”seminţele secunde”, ”chipului vis de alături”, cu André Ughetto. Un poet francez contemporan, de factură aparte, care îmi place foarte-foarte mult.
Nu e prea cunoscut, motiv pentru care voi transcrie aici câteva poezii de-ale lui, pentru plăcerea reamintirii și a asocierii pe care mi-a pricinuit-o textul tău, poezii pe care mi le-am notat pe undeva. Poate îți plac și ție și poate chiar te regăsești (menționez că nu mai rețin cui aparține traducerea):
Atunci
”Lupii ninsorii
cu încetineală alunecă
spre fructele pârguite
ale luminii noastre,
deja frigul
își aduce palorile,
agresorii
au gura amară.”
Recoltă
”Îți voi uda singurătatea
cu semințe sfinte
și voi întinde o plasă
ca să te protejeze de păsări.
Sângele ar putea să înflorească de trei ori
înainte de trecerea toamnei.”
Frumos nu? Am să te citesc mai atent și poate mai revin. Mă bucur că am descoperit această ”noapte”.
Comunicarea este un factor extrem de important mai ales în cadrul unei comunități spirituale, și-i mulțumim dlui. Virgil Titarenco pentru faptul că își face timpul necesar a aborda într-un mod personal, apropiat, această chestiune. De asemenea îi mulțumim pentru efortul dînsului de a ne oferi o găzduire de excepție. Bunul simț, decența, eleganța și curățenia stilului sînt elemente care fac din acest site literar o oază într-un deșert - o lume de nisip care a coborît foarte mult ștacheta față de ceea ce ar trebui să reprezinte arta, literatura în mod special. În acest context, al comunicării, aș dori să-i adresez Almei cîteva cuvinte. Aș vrea să-i spun că prietenia, una dintre cele mai mari valori ale omului social nu a murit, sîntem mulți care o iubim, îi simțim foarte mult lipsa și o dorim înapoi. Tuturor sărbători fericite, fie ca lumina Învierii să ne unească sufletele! Cu sinceritate, Naan Lea
andule romanul Parfum e scris de Patrick Suskind. filmul, desi l-am iubit, n-am priceput nici pana azi cine joaca sau cine regizeaza. iar poema de mai sus imi pare jalnica. stop joc.
am senzatia ca am mai citit textul acesta undeva. e un text interesant, reusit de straniu dar pe unele locuri poate prea straniu si vag agramat. finalul insa este remarcabil
Alina, mulţumesc mult pentru observaţie. am corectat.
autobuzul este văzut ca locul modern al "predicii" poetice. un loc public, o agora în mişcare, grăbită foarte...
Neinteresant... comentariul. Basca faptul ca nu apreciez in mod deosebit oamenii care lipesc etichete... ca sa nu mai zic de respectul fata de autor, de regulament etc Ce zici ddm mai schimbam si noi ceva in materie de comentarii?
Adevărul e că mă așteptam să "mi-o servești". Partea bună e că sunt de acord cu tine în mare măsură. Iar partea care mă bucură cel mai mult, e că ai dovedit un lucru de care n-am prea avut parte până acum: foarte puțini de aici se apleacă cu o așa atentă citire asupra poeziei mele. Probabil pentru că e scurtă și le scapă mereu printre degete. Ție nu ți-a scăpat. Mă îmbăt cu gândul că am căștigat în sfârșit un cititor. O să fiu și eu mai atent la poezia ta. Promit.
Profetule, ai si tu dreptate cu ratiunea asta... Doar ca Lucia e lucioasa, deja, de la atata frecare cu - dupa cum ziceai - diletantismul si, mai ales, de la atatia ani de critica din scoala si de la altii de maniere si de la atatia altii de. De aceea, nu facea decat sa dea niste chei de lectura, ca sa nu o/se mai frece si altii. De are dreptate, fireste. De-asta imi place mie de americani, cand iti trimt scrisorica acasa, de-aia cu fereastra la nume si numele batut la imprimanta electronica, cum ca sa te prezinti sa iti dai cu opinia de ce s-a aruncat batranelul ala in fata cadillacului si si-a fracturat aratatorul, pe care altfel, il tinea la tampa, gandind. Stii ca ei sunt obsedatii de gandirea in juriu: mai multe minti dau un verdict mai... aproape de adevar, nu? Ce ti-e si cu adevarul, conceptele si judecatorii astia... nu-si asuma neam sa ii dea batranelului aluia o disciplinara de o luna cu stransul frunzelor din orange, cu restul de degete, fara ca juriul ala chibzuitor de care vorbeam sa-si dea cu parerea. Nu-si asuma si pace! Astfel, batranelul ramane fara cei 10 mii de dolari pe care ii ceruse cadillacului, ca sa nu depuna plangere. Si asta pentru ca masina e masina, geamurile fumurii, iar la volan era soferul negru al bogatanului, care sofer tocmai isi luase lumea in cap in caruta stapanului, ca sa scape de sclavie. Cam atat despre sentinte. Chei de lectura, dupa cum ziceam. Ca sa nu repetam experientele diletantismului, dupa cum ziceai si tu... Nu?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
să revezi te rog poemele din seria yerba mate ale lui virgil titarenco
pentru textul : văd cireși de smoală deapoi să tragi ce conculzie vrei tu dar recomandarea mea e să scrii cum scriai tu înainte că poemele astea de stare apatică nu-ți ies și știi de ce? pentru că tu ești un poet mai degrabă grobian.
desigur omul cât trăiește încearcă
Ileana Lucia Floran, acest anunt are acceptul lui Titarenco? Pentru ca a mai fost disparut si iar l-ai postat. Regulamentul prevede: "16.6. să nu conțină elemente de reclamă sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website, instituție, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de excepție va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Totodată nu vor putea publica la secțiunea Info decît directorul Hermeneia și moderatorul șef al site-ului. Oricine dorește să posteze un text în această secțiune va trebui să obțină aprobarea directorului Hermeneia sau, în lipsa acestuia, a moderatorului șef. "
pentru textul : Concurs literar deun popor inimos, în final. inimos si atît
pentru textul : Popor supus, valet la curtea lumii deA.A.A. Acest text este afront de apreciere adus femeii.
pentru textul : Femeile şi mărţişorul deNu cred ca dvs, spalati, calcati, faceti mancare,faceti piata cand veniti de la serviciu.Poate nu santeti casatorit, in cazul acesta iesiti din acest sablon. Textul acesta reprezinta femeile care fac acest lucru grotesc, inuman, eu le inteleg, le sustin si respect.
Multam!
Adrian, să-ţi dea Dumnezeu multă sănătate! Te felicit! Eşti printre puţinii autori pe care îi citesc cu drag şi-i respect. Meriţi.
O felicit şi pe Raluca Sandor.
Bravo!
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 desimt talent aici și nu mă sfiesc să o spun! poate trei personaje în unul, așa aș citi eu. oricum te voi mai plictisi cu comentariile mele, asta o știi deja. ai o vârstă frumosă când imaginația sau experiența pot spune ceva. insistă doar, mădă!
pentru textul : Between the bars dePrimăverile sînt bucurii care nu se repetă, sînt unice precum aburul fiecărei flori de pe ram, de aceea eternitatea fură din cînd în cînd cîte o picătură și o păstrează într-un cristal, mulțumesc Sapphire.
pentru textul : Irepetabilă primăvara deipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
pentru textul : cuvintele sînt deAi dreptate cu iarna aceea insa nu am gasit altceva care sa sugereze raceala... vroiam sa exprim starea aceea de instrainare a omului care nu mai unde sa isi puna capul. Multam de feed-back Dorine. Lasa-ma de data aceasta sa inteleg adevarul nu prin corespondenta cu faptele ori prin recurs la principiile coerentei ci mai mult de o maniera utilitarista :)
pentru textul : mensura de...că de data asta Profetul a mers la limita exigenței cu acest text.
pentru textul : rechinul din oceanul singurătăţii deNu că nu ar avea dreptate, mai mult, comentariul lui poate fi luat drept exemplu la acest capitol, dar tot cred că a apăsat un pic prea mult pe accelerația criticii negative. Într-adevăr, textul nu sugerează cum trebuie, însă nu e un text rău, are idee, e curat iar câteva ajustări minore l-ar putea transforma într-un text bun.
Numărând oile (asta mi-a plăcut și m-a atins), desigur nu are legătură cu textul,
Andu
că toți avem în noi treceri de persoane care nu lasă decât un "zgomot sec" în urmă. trist și frumos poemul. pentru cei obișnuiți să poarte și pietrele - o eliberare. benefice modificările. atâta cât îmi dau eu seama.
pentru textul : oameni și pietre deun text scurt, dar profund în semnificații, ca toate celelalte :) parcul părăsit mă duce din nou cu gândul la un sentiment de tristețe, dar un alt tramvai se poate și întoarce, nu? finalul, însă, aduce un echilibru prin strada care se pierdea în zâmbetul ei... deși pornea dintr-un colț, mi se pare că aici lași loc de o deschidere :)
pentru textul : Orașul deAdrian,
dacă tai “aproape” fac cinste.
Virgil,
mulţumesc pentru îndemn/ofertă.
Cristina,
mai avem.
Ioana,
eu am această idee -portrete de autor h -de vreo doi ani însă am avut reţineri pentru că:
- am luat în calcul reacţiile împricinaţilor;
- dată fiind structura site-ului am considerat că e corect să nu-l încarc cu prea multe elemente grafice;
- sursele –imaginile autorilor adică- nu se încadrează întotdeauna în scenele gîndite de mine. mă refer la rezoluţia pozelor şi atitudinea personajelor.
dar se pare că se doreşte. uite începem cu tine dar nu cu poza din profilul de membru h din motivele menţionate mai sus.
Marga,
aşa sînt artiştii cu o personalitate complexă ba ştiu tot ba nu ştiu nimic. eu fiind genial am rămas la nu ştiu nimic şi îmi ajunge şi ce nu am. mulţumesc doamnă muză.
Silvia,
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete devrei o poză cu mazăre? de ce mă ispiteşti?
aalizeei, frumos cadou mi-ai facut. multumesc insa umbrela mea e pt zbor, pt inundatii, pt dans. e si o colivie deschisa, un cer, de sus in jos, o coborare, apoi o reluare a drumului. in plus, toate vizualele mele sunt fara imagine. poate ai vazut "crucile". uite un pont: more game, no more drama
pentru textul : linia deMulțumesc Ioana. Am primit un set de fotografii cadou de acest Crăciun de la soția celebrului fotograf Nicolae Sandulesco cel care l-a fotografiat pe Brâncuși și opera lui. Sper să vorbesc despre domnia-sa mai mult, cu altă ocazie. Această fotografie îmi amintește de copilărie poate pentru că undeva jos dreapta în colț este o fetiță care seamănă cu mine la patru ani. Nu pot localiza fotografia dar putea fi și undeva prin București. Despre aspectele autobiografice și planurile temporale intersectate cu citate sau expresii multilingve e altă poveste.
pentru textul : despre altă călătorie II deMarina Nicolaev, Am facut o promisiune și o să mă țin de cuvânt. Volumul va apărea, probabil, în vară. Până atunci ne mai "auzim". Toate cele bune, Mircea Florin Șandru
pentru textul : zece, o sută, o mie de megatone deCe stil! Felicitări, ești un autor de urmărit. Seamănă foarte bine, ca apex al rostirii și forță expresivă creată din doar câteva perechi de cuvinte (”orelor fructe”, ”dureros scuturate”, ”seminţele secunde”, ”chipului vis de alături”, cu André Ughetto. Un poet francez contemporan, de factură aparte, care îmi place foarte-foarte mult.
Nu e prea cunoscut, motiv pentru care voi transcrie aici câteva poezii de-ale lui, pentru plăcerea reamintirii și a asocierii pe care mi-a pricinuit-o textul tău, poezii pe care mi le-am notat pe undeva. Poate îți plac și ție și poate chiar te regăsești (menționez că nu mai rețin cui aparține traducerea):
Atunci
”Lupii ninsorii
cu încetineală alunecă
spre fructele pârguite
ale luminii noastre,
deja frigul
își aduce palorile,
agresorii
au gura amară.”
Recoltă
”Îți voi uda singurătatea
cu semințe sfinte
și voi întinde o plasă
ca să te protejeze de păsări.
Sângele ar putea să înflorească de trei ori
înainte de trecerea toamnei.”
Frumos nu? Am să te citesc mai atent și poate mai revin. Mă bucur că am descoperit această ”noapte”.
pentru textul : noapte deComunicarea este un factor extrem de important mai ales în cadrul unei comunități spirituale, și-i mulțumim dlui. Virgil Titarenco pentru faptul că își face timpul necesar a aborda într-un mod personal, apropiat, această chestiune. De asemenea îi mulțumim pentru efortul dînsului de a ne oferi o găzduire de excepție. Bunul simț, decența, eleganța și curățenia stilului sînt elemente care fac din acest site literar o oază într-un deșert - o lume de nisip care a coborît foarte mult ștacheta față de ceea ce ar trebui să reprezinte arta, literatura în mod special. În acest context, al comunicării, aș dori să-i adresez Almei cîteva cuvinte. Aș vrea să-i spun că prietenia, una dintre cele mai mari valori ale omului social nu a murit, sîntem mulți care o iubim, îi simțim foarte mult lipsa și o dorim înapoi. Tuturor sărbători fericite, fie ca lumina Învierii să ne unească sufletele! Cu sinceritate, Naan Lea
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile deandule romanul Parfum e scris de Patrick Suskind. filmul, desi l-am iubit, n-am priceput nici pana azi cine joaca sau cine regizeaza. iar poema de mai sus imi pare jalnica. stop joc.
pentru textul : Esență de Marie despre deosebire, mie imi place partea descriptiva, construieste o atmosfera; este un text cu potential, sigur trebuie sa-l mai recitesc.
pentru textul : construct deMulțumesc, Aranca. Un poem suficient. Rămas bun și ție.
pentru textul : Bilet în ușă deam senzatia ca am mai citit textul acesta undeva. e un text interesant, reusit de straniu dar pe unele locuri poate prea straniu si vag agramat. finalul insa este remarcabil
pentru textul : perdu destii culmea... melcul să plece de acasa...
pentru textul : spring time cassandra deiar primăvara mereu vine peste mine cu tăvălugul!
Alina, mulţumesc mult pentru observaţie. am corectat.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deautobuzul este văzut ca locul modern al "predicii" poetice. un loc public, o agora în mişcare, grăbită foarte...
multumesc de aprecieri. Pana capat raspunsuri pentru Virgil recomand muzica folk in interpretarea Adrienei : http://www.radio3net.ro/artisti.php?cx=details&id=10#p_player164 Auditie placuta ! Adrian
pentru textul : Adriana Ausch - Inainte de Concert deNeinteresant... comentariul. Basca faptul ca nu apreciez in mod deosebit oamenii care lipesc etichete... ca sa nu mai zic de respectul fata de autor, de regulament etc Ce zici ddm mai schimbam si noi ceva in materie de comentarii?
pentru textul : incizie demersi frumos pentru semn. în cap l-am văzut mai lung, dar atât am fost stare să scriu. mă bucur totuși că l-ai citit
pentru textul : soulmates decu plăcere.
as sterge strofa 2.
de ce "steauă"?
si revezi incadrarea textului,
pentru textul : seară dedaca e cu traducere...
Adevărul e că mă așteptam să "mi-o servești". Partea bună e că sunt de acord cu tine în mare măsură. Iar partea care mă bucură cel mai mult, e că ai dovedit un lucru de care n-am prea avut parte până acum: foarte puțini de aici se apleacă cu o așa atentă citire asupra poeziei mele. Probabil pentru că e scurtă și le scapă mereu printre degete. Ție nu ți-a scăpat. Mă îmbăt cu gândul că am căștigat în sfârșit un cititor. O să fiu și eu mai atent la poezia ta. Promit.
pentru textul : Desen deProfetule, ai si tu dreptate cu ratiunea asta... Doar ca Lucia e lucioasa, deja, de la atata frecare cu - dupa cum ziceai - diletantismul si, mai ales, de la atatia ani de critica din scoala si de la altii de maniere si de la atatia altii de. De aceea, nu facea decat sa dea niste chei de lectura, ca sa nu o/se mai frece si altii. De are dreptate, fireste. De-asta imi place mie de americani, cand iti trimt scrisorica acasa, de-aia cu fereastra la nume si numele batut la imprimanta electronica, cum ca sa te prezinti sa iti dai cu opinia de ce s-a aruncat batranelul ala in fata cadillacului si si-a fracturat aratatorul, pe care altfel, il tinea la tampa, gandind. Stii ca ei sunt obsedatii de gandirea in juriu: mai multe minti dau un verdict mai... aproape de adevar, nu? Ce ti-e si cu adevarul, conceptele si judecatorii astia... nu-si asuma neam sa ii dea batranelului aluia o disciplinara de o luna cu stransul frunzelor din orange, cu restul de degete, fara ca juriul ala chibzuitor de care vorbeam sa-si dea cu parerea. Nu-si asuma si pace! Astfel, batranelul ramane fara cei 10 mii de dolari pe care ii ceruse cadillacului, ca sa nu depuna plangere. Si asta pentru ca masina e masina, geamurile fumurii, iar la volan era soferul negru al bogatanului, care sofer tocmai isi luase lumea in cap in caruta stapanului, ca sa scape de sclavie. Cam atat despre sentinte. Chei de lectura, dupa cum ziceam. Ca sa nu repetam experientele diletantismului, dupa cum ziceai si tu... Nu?
pentru textul : Miel la Proțap dePagini