Virgil, OK, fac orice e necesar, nu am intentionat in vreun fel sa scriu ceva "rasist". Insa te rog sa-mi explici de ce exprimarea din strofa a doua e rasista, pentru ca nu inteleg, ti-o spun cu toata sinceritatea. Doar faptul ca denumesc "arabii". Daca in poezie scriem simplu "evreii" asta inseamna rasism? Nu inteleg, multumesc, Bobadil. P.S. Aspectele "dizgratioase" ale textului sunt in acord cu starea mea actuala de spirit, rog sa-mi foe iertat. Voi scrie si mai putin "dizgratios" :-)... sper!
Eu as inlocui acolo "decat in lumina sangelui" bucurestenismul enervant "decat" (de unde l-ai adoptat Virgile ca doar tu nu traiesti aici printre cocalari ca mine?) cu mai poeticul "doar" care constat ca are o tendinta de disparitie subita din limba romana si ce pacat. In rest un poem de forta care isi merita aprecierile. I-as fi dat si eu una aurie pentru "pretul mai sigur decat nodul unui streang" - vezi, aici merge "decat", acolo nu - dar mi-a luat-o cineva inainte si nu trebuie sa ne repetam in penite. Felicitari pentru acest text, Andu
superb, finalul și întregul, dar mai ales finalul este memorabil:
n-am unde să plec.
mă las înghiţită de viaţă.
în acest întuneric
voi fi greu de găsit
un poem la care rezonez. impecabil în idee:) și figurile de stil alese. se simte o durere împăcată, capitularea ei în fața viitorului. și cel mai mult îmi place că se desprinde de lirica feminină doar cât trebuie. frumos!
așa cum bine știți (probabil) HTML nu "știe" pea bine cum să "mînuiască" așa numitele "spații albe" (în cazul acesta spațiul generat de tasta TAB) (vezi pentru aceasta și http://webdesign.about.com/od/intermediatetutorials/qt/tiphtmltab.htm) De aceea sugerez folosirea "non-breaking space" care în HCODE este generat de tagul SPACE încadrat de paranteze pătrate (bineînțeles repetat de cîte ori este nevoie)
Da, ai prins bine firul, nu am vrut să spun mai mult decât am spus, ci să vezi cum văd ce nu se vede. În plus, parcă ți-am mai lăsat un comentariu pe o proză. Is'n it? Și nu găsesc firul înapoi. :)
Nu știu cum să interpretez primele versuri din strofa a doua, sunt un pic confuză în privința subiectului, nu știu dacă e 'ei - oamenii' sau 'ea - poeta': afla de la ei ce gândeau, cum dormeau,
ce visau atunci când
se mai întâmpla să viseze,
sau afla de la ei ce gândea ea, cum dormea ea,
ce visa ea atunci când
se mai întâmpla să viseze,
Cred că e a doua variantă. Foarte frumos finalul, înălțător. A queen king cobra.
yester, dragul meu, nu pot da azi toate penitele...lumea ma va crede prea generoasa. si nu sint. cit despre Mos Craciun, e mai receptiv la poezii, sint sigura! odata un copil drag mie inventase o poezie, pe care o spune dupa fiecare pozna: "Mos Craciun, Mos Craciun/sint cuminte si sint bun"...si o lua de la capat.:)
imi amintesc privirea interogativa a doamnei Baetica, profa mea de romana din liceu, cand a rostit fix aceeasi intrebare retorica la ce-i dusesem eu de citit. mi-am amintit si atat, este doar o coincidenta. te-am citit si te citesc in ultima vreme, de cate ori am ocazia. se simte la tine in poeme ceva ce abia azi am reusit sa-mi clarifric: o oboseala a sentimentului, o dramatica si neputincioasa cautare a ferestrei intr-un cub ermetic inchis.
ar fi interesant de citit un astfel de poem al tau, cu un astfel de titlu.
Ela, Luv, vă mulțumesc, voi ține cont de cuvintele voastre, acolo unde e lumină va fi și mai multă, acolo unde praful se așterne pe scările de griuri voi îndrepta. Cine știe când se va termina cartea. Poate chiar Poezia este "epilogul" (fie voia ta, Ela) meu în viața aceasta. Poezia care vine mereu de dincolo de conștient. Crăciun fericit, în lumina vegherii Domnului!
un Virgil Titarenco de acum doi ani, aproape necunoscut astfel, pe site-ul sau. Salut aceasta initiativa de a posta poezii (de altadata)! si pentru poezia in sine, felicitari!
nici nu stiu daca e poezie, Ioana. eu nu prea scriu poezie.e un fel de a scrie unele lucruri care sînt aproape reale aranca, daca ai fi citit mai multe texte scrise de mine si altădată ai fi descoperit că eu nu port cămașă lirică. de nici un fel. pe de altă parte virușii (îmi pare rău ca nu știi pentru că aici există una din cheile textului) nu se tratează, nici repede și nici nu depinde de pacienți. infecțiile virale nu se tratează. pur și simplu. în esența lor sînt conflicte celulare în care învinge sistemul cel mai rezistent mai imun. dar nu există medicamente antivirale. pentru nici un fel de virus. la fericire nu mă pricep.
Se observă că tu controlezi textul, şi nu invers. Şi exerciţiul se observă. Şi cenzura ideilor şi a imaginii.
Unitatea doi se lipeşte la nivel ideatic cu prima prin prisma unei nostalgiei care se vrea repetată. Altfel, nu prea.
Am câteva observaţii, dar ţi le voi lăsa doar dacă vrei...
e că am scris rândurile de mai sus în câteva minute. mă bucură gândul că ceea ce a ieșit place.
îți mulțumesc pentru remarci. probabil că voi mai face mici modificări.
"curtea de apel se înalță din spatele tribunalului ca o boală de piele" bolile de piele nu se înalță, se întind. "te uiți și tu la tine de la vârful pantofilor până la ultimul fir de păr" eventual într-o oglindă, altfel nu văd cum.
Nu prea-mi place începutul aforistic, sentenţios, chiar dacă pare subiectiv, deci nu are pretenţia adevărului. Nu-mi plac la nivel aritstic, nu neapărat la nivel ideatic.
În contrast însă, finalul e dezarmant de reuşit.
Aş mai spune vorbe, dar ar fi flori de tei pe după nuc, cred.
cam trista soarta are pe hermeneia acest text (dupa primul care a fost pus pe pagina principala si care, sa fiu sincer, este sub cel de fata) este pe cale sa paraseasca prima pagina cu 10-12 afisari si niciun comm. Pai ma intreb fratilor, cum asa? Eu unul marturisesc ca am citit textul asta de cinci ori pana acum (de trei ori pe Hermeneia si de doua ori pe agonia - acolo sunt si niste comentarii aiurea, e drept asta nu e mare consolare) si cred ca e un text cu adevarat bun scris de Emil. Aici el reuseste sa transmita pentru cine are urechi sa auda, tot ce a simtit, vazut, gandit... este un fel de metempsihoza textul asta pentru ca (mie cel putin) imi creeaza un deja-vu dentimental la fiecare doua-trei randuri. ce sa zic, in cinci lecturi cu lupa bobadilica "on" am cautat si nod in papura, clar, nu? si uite ca n-am gasit. pasajul cu nazistii mi-a mai amintit si de duios anastasia trecea chestie la care sunt sensibil, normal :-) dar nu cred ca asta mi-a afectat obiectivitatea. O penita bobadilica pentru acest text, care, dupa cum spuneam altadata, e unul din trei. Asta e chiar unul din cinci-sase, sa fim cinstiti, dar ce mai conteaza numaratorile astea stupide? Placut mult, Andu
pare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un text simplu, fara pretentii care transmite un gind care atinge pe fiecare din cind in cind
pentru textul : Scrisoare către un prieten deVirgil, OK, fac orice e necesar, nu am intentionat in vreun fel sa scriu ceva "rasist". Insa te rog sa-mi explici de ce exprimarea din strofa a doua e rasista, pentru ca nu inteleg, ti-o spun cu toata sinceritatea. Doar faptul ca denumesc "arabii". Daca in poezie scriem simplu "evreii" asta inseamna rasism? Nu inteleg, multumesc, Bobadil. P.S. Aspectele "dizgratioase" ale textului sunt in acord cu starea mea actuala de spirit, rog sa-mi foe iertat. Voi scrie si mai putin "dizgratios" :-)... sper!
pentru textul : gheișe depărerea mea este că singurul lucru care merită apreciat la acest text este ultimul vers. dacă tot textul ar fi fost așa... ar fi fost altceva.
pentru textul : Prea mult nisip din vorbe deşarte demulțumesc amîndurora. am modificat în versul acela cu „rece”. corectă observația.
pentru textul : ca și cum ai hrăni un mort cu bucăți de moarte deCristina, Matei, Liviu-Ioan,
Mulţumesc pentru aprecieri.
tincuţa
pentru textul : Anotimpul păpuşilor deEu as inlocui acolo "decat in lumina sangelui" bucurestenismul enervant "decat" (de unde l-ai adoptat Virgile ca doar tu nu traiesti aici printre cocalari ca mine?) cu mai poeticul "doar" care constat ca are o tendinta de disparitie subita din limba romana si ce pacat. In rest un poem de forta care isi merita aprecierile. I-as fi dat si eu una aurie pentru "pretul mai sigur decat nodul unui streang" - vezi, aici merge "decat", acolo nu - dar mi-a luat-o cineva inainte si nu trebuie sa ne repetam in penite. Felicitari pentru acest text, Andu
pentru textul : tăcerea hienei desuperb, finalul și întregul, dar mai ales finalul este memorabil:
n-am unde să plec.
mă las înghiţită de viaţă.
în acest întuneric
voi fi greu de găsit
un poem la care rezonez. impecabil în idee:) și figurile de stil alese. se simte o durere împăcată, capitularea ei în fața viitorului. și cel mai mult îmi place că se desprinde de lirica feminină doar cât trebuie. frumos!
pentru textul : ascunzişul din urmă demulțumesc pentru observații
pentru textul : visul soldaților de plumb deașa cum bine știți (probabil) HTML nu "știe" pea bine cum să "mînuiască" așa numitele "spații albe" (în cazul acesta spațiul generat de tasta TAB) (vezi pentru aceasta și http://webdesign.about.com/od/intermediatetutorials/qt/tiphtmltab.htm) De aceea sugerez folosirea "non-breaking space" care în HCODE este generat de tagul SPACE încadrat de paranteze pătrate (bineînțeles repetat de cîte ori este nevoie)
pentru textul : Despre pom deDa, ai prins bine firul, nu am vrut să spun mai mult decât am spus, ci să vezi cum văd ce nu se vede. În plus, parcă ți-am mai lăsat un comentariu pe o proză. Is'n it? Și nu găsesc firul înapoi. :)
pentru textul : Păpușari deNu știu cum să interpretez primele versuri din strofa a doua, sunt un pic confuză în privința subiectului, nu știu dacă e 'ei - oamenii' sau 'ea - poeta':
pentru textul : …ca pe tine însuţi deafla de la ei ce gândeau, cum dormeau,
ce visau atunci când
se mai întâmpla să viseze,
sau
afla de la ei ce gândea ea, cum dormea ea,
ce visa ea atunci când
se mai întâmpla să viseze,
Cred că e a doua variantă. Foarte frumos finalul, înălțător. A queen king cobra.
Chiar e mişto!
pentru textul : Defrişare deyester, dragul meu, nu pot da azi toate penitele...lumea ma va crede prea generoasa. si nu sint. cit despre Mos Craciun, e mai receptiv la poezii, sint sigura! odata un copil drag mie inventase o poezie, pe care o spune dupa fiecare pozna: "Mos Craciun, Mos Craciun/sint cuminte si sint bun"...si o lua de la capat.:)
pentru textul : Vifor cubist pe notele unui Colind deimi amintesc privirea interogativa a doamnei Baetica, profa mea de romana din liceu, cand a rostit fix aceeasi intrebare retorica la ce-i dusesem eu de citit. mi-am amintit si atat, este doar o coincidenta. te-am citit si te citesc in ultima vreme, de cate ori am ocazia. se simte la tine in poeme ceva ce abia azi am reusit sa-mi clarifric: o oboseala a sentimentului, o dramatica si neputincioasa cautare a ferestrei intr-un cub ermetic inchis.
pentru textul : un cavaler pentru milady dear fi interesant de citit un astfel de poem al tau, cu un astfel de titlu.
destul de subțire
pentru textul : Printre ultimele petale deEla, Luv, vă mulțumesc, voi ține cont de cuvintele voastre, acolo unde e lumină va fi și mai multă, acolo unde praful se așterne pe scările de griuri voi îndrepta. Cine știe când se va termina cartea. Poate chiar Poezia este "epilogul" (fie voia ta, Ela) meu în viața aceasta. Poezia care vine mereu de dincolo de conștient. Crăciun fericit, în lumina vegherii Domnului!
pentru textul : a love song for bobby long deun Virgil Titarenco de acum doi ani, aproape necunoscut astfel, pe site-ul sau. Salut aceasta initiativa de a posta poezii (de altadata)! si pentru poezia in sine, felicitari!
pentru textul : Eva și Diavolul ▒ denici nu stiu daca e poezie, Ioana. eu nu prea scriu poezie.e un fel de a scrie unele lucruri care sînt aproape reale aranca, daca ai fi citit mai multe texte scrise de mine si altădată ai fi descoperit că eu nu port cămașă lirică. de nici un fel. pe de altă parte virușii (îmi pare rău ca nu știi pentru că aici există una din cheile textului) nu se tratează, nici repede și nici nu depinde de pacienți. infecțiile virale nu se tratează. pur și simplu. în esența lor sînt conflicte celulare în care învinge sistemul cel mai rezistent mai imun. dar nu există medicamente antivirale. pentru nici un fel de virus. la fericire nu mă pricep.
pentru textul : aveam amîndoi febră și era martie deDaca as fi putut sa nu-l scriu. Dar a trebuit. Ca un catharsis. Ca si precedentul "Noul Adam (Avatar II)". Bine ca am scapat de ele.
pentru textul : O crimă perfectă – intertext (Kafka, Borges, Bauddillard, Deleuze şi…subsemnatul) deactaeon, ai spus și ce am gândit eu. aleg ce e bun și las ce e ironic. îmi permit. amical, yester
pentru textul : Kore deIn opina mea asa nu.
pentru textul : Într-un târziu deSe observă că tu controlezi textul, şi nu invers. Şi exerciţiul se observă. Şi cenzura ideilor şi a imaginii.
pentru textul : carnețelul albastru pe care scrie Diary deUnitatea doi se lipeşte la nivel ideatic cu prima prin prisma unei nostalgiei care se vrea repetată. Altfel, nu prea.
Am câteva observaţii, dar ţi le voi lăsa doar dacă vrei...
e că am scris rândurile de mai sus în câteva minute. mă bucură gândul că ceea ce a ieșit place.
pentru textul : dezmierdare deîți mulțumesc pentru remarci. probabil că voi mai face mici modificări.
erata la penultimul meu comentariu: exploatarea lor* scuze.
pentru textul : Un stomac de balaur decorect! il modific si il iau in serios. mare multam!
pentru textul : să de"curtea de apel se înalță din spatele tribunalului ca o boală de piele" bolile de piele nu se înalță, se întind. "te uiți și tu la tine de la vârful pantofilor până la ultimul fir de păr" eventual într-o oglindă, altfel nu văd cum.
pentru textul : în fond e totul lavabil deNu prea-mi place începutul aforistic, sentenţios, chiar dacă pare subiectiv, deci nu are pretenţia adevărului. Nu-mi plac la nivel aritstic, nu neapărat la nivel ideatic.
În contrast însă, finalul e dezarmant de reuşit.
Aş mai spune vorbe, dar ar fi flori de tei pe după nuc, cred.
pentru textul : the terminal demultumesc, Viorel
dar aici e vorba de o alta...Doamna.
pentru textul : ultima oglindă decam trista soarta are pe hermeneia acest text (dupa primul care a fost pus pe pagina principala si care, sa fiu sincer, este sub cel de fata) este pe cale sa paraseasca prima pagina cu 10-12 afisari si niciun comm. Pai ma intreb fratilor, cum asa? Eu unul marturisesc ca am citit textul asta de cinci ori pana acum (de trei ori pe Hermeneia si de doua ori pe agonia - acolo sunt si niste comentarii aiurea, e drept asta nu e mare consolare) si cred ca e un text cu adevarat bun scris de Emil. Aici el reuseste sa transmita pentru cine are urechi sa auda, tot ce a simtit, vazut, gandit... este un fel de metempsihoza textul asta pentru ca (mie cel putin) imi creeaza un deja-vu dentimental la fiecare doua-trei randuri. ce sa zic, in cinci lecturi cu lupa bobadilica "on" am cautat si nod in papura, clar, nu? si uite ca n-am gasit. pasajul cu nazistii mi-a mai amintit si de duios anastasia trecea chestie la care sunt sensibil, normal :-) dar nu cred ca asta mi-a afectat obiectivitatea. O penita bobadilica pentru acest text, care, dupa cum spuneam altadata, e unul din trei. Asta e chiar unul din cinci-sase, sa fim cinstiti, dar ce mai conteaza numaratorile astea stupide? Placut mult, Andu
pentru textul : story of a city depare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
pentru textul : p.s dePagini