dacă apa rece de dimineață e forțată atunci și revigorarea viselor e forțată. aici e cheia poemului de fapt: a fi realist în dragoste, fără avioane verzi pe pereți...:) penița ta e o surpriză plăcută de altfel nici n-am mai avut onoarea bucuros să te cunosc Ioana! a: și sărbători line, cu pace!
Imi place in mod deosebit finalul pe care il vad ca pe un talisman in care se regasesc toate Lucrurile, precum si Timpul, in toate Sensurile. La multi ani! Frumos poem, in stilul tau, personal. Pe cand un volum?
Multumesc de trecere si comenatriu ! Legat de abundenat truismelor... cam asta e baza textului, nu are o "poveste", o conexiune, un fir logic. Coerenta lui (daca se poate vorbi de asa ceva) este de alta natura. Legat de ghilotina... as fi vrut mai degraba sa redau modul inadecvat (din nou... daca exista asa ceva) de a sfarsi. Perdeaua... imi imaginam o lama continua, un fel de parte superioara plina... de-aici deriva alte idei. Ialin
Mie imi place aproape tot poemul, spre final sunt unele fortari, se descrie prea mult o stare si nu prea agreez gerunziul in poezie. Poemul este "excelent" pana la "uneori odihnindu-ma". Se intra minunat cu "am privit la copii"... si nu stiu ce anume ma face sa aproprii prima strofa de minunatele versete psalmice sau ecleziastice. E o parere pur subiectiva si care tine de emotia traita la lectura. O singura obiectie: "as fi vrut" mai putini de "as fi vrut" Pentru sinceritatea, sensibilitatea si mesajul spiritual al acestui poem ofer un mic simbol de lumina - o penita galbena! Deasemenea, si pentru introspectie.
Alina, ce as putea sa mai spun eu... Observ aceasta tendinta (regionala mi se pare) de a-ti ridica poalele in cap. Te asigur insa ca nu voi fi victima unor astfel de chestii primitive asa cum nu am fost nici in cazul lui Vladimir. Spre deosebire de tine eu tin la confidentialitatea in care functioneaza consiliul hermeneia. Nu este o societate secreta sau vreun club conspirativ, este doar vorba despre decenta discretiei. Sint convins acum, si ma tem ca sint convinsi acum si cititorii Hermeneia cam cit de demna de incredere esti tu in aceasta privinta. Nu ma intelege gresit, este posibil ca tu sa spui adevarul, dupa cum este posibil sa nu, dar singura, iti repet singura care are de pierdut din chestia aceasta esti tu. Ca om. Dar este posibil ca pe tine sa nu te mai intereseze chestia asta, adica cit valoreaza confidentialitatea Alinei Manole. Iti spun sincer, e ok pentru mine. In ce priveste insa ceea ce spui tu acolo pot doar preciza ca nu este decit partial corect si bineinteles ca ar dura la nesfirsit sa ne hartuim pe chestia asta, lucru care pe mine nu ma intereseaza absolut de loc. Sint dispus sa ii las pe membrii hermeneia sa creada ce vor, eu precizind doar ca nu ai fost exclusa din grupul de editori pentru ca nu esti de acord cu conducerea hermeneia. Consiliul hermeneia e departe de a fi o armonie perfecta. Comportamentul tau de acum insa imi confirma inca o data ca am procedat corect si ca oameni care reactioneaza ca tine si nu au decenta confidentialitatii nu au ce cauta printre cei ce decid soarta si bunul mers al Hermeneia.
o sa iti raspund aici. nu-ti port resentimente, esti ceea ce esti, o creatura umana cu varii sentimente. pacat ca ura si invidia te macina, un om de inteligenta ta ar putea fi de mai mult ajutor celorlalti. ciudat este ca rolul tau cel mai important, drept pt care iti multumesc, era sa-mi confirmi ca locul meu nu este aici. la un moment dat vei realiza tot ce ti-am zis. succes in viata si sa fii sanatos. si tu si familia ta.
Hanny, să îl lăsăm pe Michel să fie tatăl copiilor, eu doar îmi închipui că nu mai sunt om, ci orgă, cânt Bach la șase seara și oamenii intră în tihnă pentru o slujbă. Știi, mi-ai amintit de un alt sculptor: Rodin, "Cap de copil"... Frumos, e sculptorul pe care eu cel puțin îl admir cel mai mult. Și Michel încă scrie poeme despre păsările roșii... orice aș picta eu pentru oameni. De-aș scrie într-o zi măcar pe sfert din cum scrie el, aș deveni măiastră. Așa, sunt doar o încercare de a fi. Nici măcar orgă. O închipuire. Atât. Mulțumesc că ai văzut și alabastrul la locul său.
Este deja 1 iunie în România. La &%^#&^~$@^^%$(^$@%!#&&^$^$(&*!!~! și La mulți ani! :)) Cât despre text, "turistul" nu se potrivește cu celelalte cuvinte.
ce nevoi ai sa simti dumneata in viitor te priveste. Hermeneia nu are un staff platit care sa stea 24/7 (sau macar 8/7) si sa faca munca de secretariat. Daca cineva ar sta sa scrie email-uri pentru toatea "greselile jenante" sau pentru toate abaterile de la regulament, etc probabil ar fi mai bine sa inchidem Hermeneia. Dupa cum stii nu avem nici macar un moderator care sa se ocupe de astfel de abateri "administrative" si deci facem politie interioara voluntara si folosim orice mijloc pentru a corecta. Mi se pare jenant, repet jenant, ca cineva care are pretentia ca scrie literatura sa faca astfel de greseli. Mai ales in profil. Si sa nu foloseasca diacritice acolo in mod consecvent. Asa cum am spus, tradeaza lipsa de respect fata de cei ce citesc. A semnala asta nu este o ofensa, este o observatie. Eu zic sa o lasam cu sensibilitatile astea simandicoase si daca tot vrem sa fim exigenti, atunci sa fim exigenti cu noi insine.
Virgil, cum am spus, poemul este un hybrid intre Mary Poppins si Hamlet, deci specia Sci-fi...degetul mare stergind buzele are acolo un sens definitiv, doar atingerea ar fi fost insuficienta aici si am vrut ca gestul sa nu fie speculat, aici publicul poate observa cu ochii larg deschisi cum impactul tacerii ne ridica la urmatorul nivel prin intensitatea momentului precedent, o purificare daca vrei a mea/ a noastra si a labradorilor nostri:)
Nu ştiu cum, dar te faci de râs în continuare prin atitudinea ta, după ce ai demonstrat că nu ai cunoştinţe gramaticale de bază.
Comentariul este penibil şi recunoşti că este negativ datorită răspunsurilor mele. Deşi în primă instanţă ai pomenit de "armonia poemului”.
Este aberant.
alma, am ales "cutia de nisip" dintr-un motiv ....previzibil: prelucrarea lui ulterioara. textul este o resuscitare. cred ca merită a doua sansa. multumesc pentru lectura si comentariu
sună desosebit fără acele cuvinte, în plus, aş zice să găseşti un alt titlu. să eviţi repetiţia finalului în titlu (fiindcă finalul chiar acesta trebuie să fie).
felicitari, Laurentiu! ma bucur pentru tine, pentru toti castigatorii si recunosc ca ma unge pe suflet cand cdei care au bani multi si fac bani multi isi mai spala, din cand in cand, pacatele sustinand arta si cultura!
un text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
Alma, este ceea ce va urma. Aici e intersectia peregrinilor, orasul este parcurs invers, pina in centrul zero al umbrelor, pe strazi imi astern pletele pentru... Stiu ca ai simtit. Multumesc. Mai departe dau viu viului.
1. Aş delimita strofele. Este necesară scindarea poeziei.
Uite:
E o altă noapte
în care vă-ntorc spatele
și cu foșnet de mânecă pe hârtie
scot la lumină cuvintele.
împletesc din ele frânghie
și trec pe partea cealaltă visele
mi le joc în picioare - fă să dispară gerunziul
până dincolo de fața nevăzută a lunii; (adică de pink floyd, în regulă până aici)
sub mine – conul de umbră – cât lumea de larg,
prinde rădăcini deasupra unei prăpăstii; pe buza ei,
în tăcere, mă respiră din nou prin toți porii singurătatea.
2. Aş scoate "în tăcere" pentru că există "singurătatea".
Mi-a plăcut, să ştii. Ai scris altfel aici, te-ai detaşat de latura personală. Poeziile personale sunt cele mai grele poezii de scris, după părerea mea. Aparent simple şi sincere, ele pot cădea în extrema cealaltă, într-o secundă, dacă nu stăpâneşti bine arta cuvântului, adică poate deveni o poezie avorton.
Cine a urmarit evolutia autorului (si eu am facut-o, in limita posibilitatilor mele) de la texte lungite excesiv pana spre unele concise care nu povestesc, ci sugereaza, nu o sa fie prea mirat citind aceasta poezie. Acord din inima penita. Si astept, cu incredere, ce va urma.
„E greu de încadrat percepţia unanimă asupra conceptului”- e greu de încadrat o percepție unanimă...
„Însă, după cum fiecare om nu poate citi aceeaşi carte de două ori, pentru că se schimbă şi automat o vede cu alţi ochi, la fel se aplică şi la întrebarea ta.” –un om poate citi aceași carte de două ori și firește o percepe altfel. Dar nu că nu o poate citi de două ori pentru că o vede altfel.
„La fel se aplică și la întrebarea ta”(??)
„Când eşti într-o lume în care durata ta de viaţă este după cum o ştim, pentru a accede la o viaţă veşnică”- crezi că e corect? – eu mi-am imaginat construcția așa- cînd ești într-o lume în care menirea ta (preocuparea etc) este aceea de a accede...
dincolo de idee mă refer la abordarea corectă a construcției.
„Prin aceasta nu fac dintr-o distincţie un punct de referinţă ci doar afirm, aserţios ,desigur, că a putut surprinde mulţi şi inteligenţi oameni.”
Surprinde mulți și inteligenți oameni
Despre mixtură:
a te holba/ un pic de literatură/lucruri vechi și noi din traistă/-transmodernismul/endorfine/aserțios
dar asta poate să dea farmec unui interviu și să definească o o personalitate (fals) controversată.
Emilian, da, scrii cum trăiești, proza ta e subiectivă, un fel de realitate înregistrată, sau de jurnal continuu. La început, percepțiile copilului se transferă în mintea adultului narator foarte simplu, fără naivități, frumos: "fetița lebădă adoarme. deasupra ei o tricicletă în formă de rață ca un arhanghel gâtuit de emoție." Observarea realului cinematografic, notațiile, trăirile personale sau experiențele altora asumate de personajul narator au consistență, credibilitate.Penultima secvență îmi pare desprinsă din Goya : "să-mi smulg o mână îmi smulg o mână o rumenesc la brichetă. mănânc gesturile ei mă satură."
si uitasem sa spun ca ma va urmari multa vreme imaginea acelor vrabii care isi rup oasele de realitate.
"un peisaj atât de real încât
şi vrăbiile îşi rup oasele
dacă încearcă
să zboare
dincolo"
multumesc ion pascal vlad pentru comentariu, aplecarea peste text si efortul rescrierii. chiar le-am citit pe amindoua una dupa alta ca sa simt. diferenta. sau diferentele. recunosc ca exista lucruri in textul meu care trebuiesc cizelate. de acord si cu acel vers pe care il voi taia. e fascinant sa vezi "cum" (in intelesul functional si nu in intelesul de "că") citesc altii.
Nu prea pricep cum poate merita textul acesta doua penite de aur. Pe Hermeneia. Si asta nu ca as avea eu ceva cu stilul acesta, desi nu naste nici un fel de fior in mine. Dar problema e alta. Problema este mediocritatea poeziei din el. Daca poti gasi poezie. Prin anumite locuri am gasit ceva inclinatii maneliste. Dar hai sa fim seriosi. Eu sint destul de tolerant si intotdeauna am zis ca oricine merita o sansa daca depune ceva efort. Dar hai sa nu bagatelizam penitele pe Hermeneia. Nu de altceva dar voi fi nevoit sa recomand editorilor sa evalueze pe anumiti membri. Nu cred ca scriem sau comentam pe Hermeneia ca sa ne simtim bine. Ci ca sa scriem mai bine. Nu ca sa incurajam mediocritatea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dacă apa rece de dimineață e forțată atunci și revigorarea viselor e forțată. aici e cheia poemului de fapt: a fi realist în dragoste, fără avioane verzi pe pereți...:) penița ta e o surpriză plăcută de altfel nici n-am mai avut onoarea bucuros să te cunosc Ioana! a: și sărbători line, cu pace!
pentru textul : Lonely people can`t jump deImi place in mod deosebit finalul pe care il vad ca pe un talisman in care se regasesc toate Lucrurile, precum si Timpul, in toate Sensurile. La multi ani! Frumos poem, in stilul tau, personal. Pe cand un volum?
pentru textul : 33 deMultumesc de trecere si comenatriu ! Legat de abundenat truismelor... cam asta e baza textului, nu are o "poveste", o conexiune, un fir logic. Coerenta lui (daca se poate vorbi de asa ceva) este de alta natura. Legat de ghilotina... as fi vrut mai degraba sa redau modul inadecvat (din nou... daca exista asa ceva) de a sfarsi. Perdeaua... imi imaginam o lama continua, un fel de parte superioara plina... de-aici deriva alte idei. Ialin
pentru textul : Poemul... deMie imi place aproape tot poemul, spre final sunt unele fortari, se descrie prea mult o stare si nu prea agreez gerunziul in poezie. Poemul este "excelent" pana la "uneori odihnindu-ma". Se intra minunat cu "am privit la copii"... si nu stiu ce anume ma face sa aproprii prima strofa de minunatele versete psalmice sau ecleziastice. E o parere pur subiectiva si care tine de emotia traita la lectura. O singura obiectie: "as fi vrut" mai putini de "as fi vrut" Pentru sinceritatea, sensibilitatea si mesajul spiritual al acestui poem ofer un mic simbol de lumina - o penita galbena! Deasemenea, si pentru introspectie.
pentru textul : futility I deAlina, ce as putea sa mai spun eu... Observ aceasta tendinta (regionala mi se pare) de a-ti ridica poalele in cap. Te asigur insa ca nu voi fi victima unor astfel de chestii primitive asa cum nu am fost nici in cazul lui Vladimir. Spre deosebire de tine eu tin la confidentialitatea in care functioneaza consiliul hermeneia. Nu este o societate secreta sau vreun club conspirativ, este doar vorba despre decenta discretiei. Sint convins acum, si ma tem ca sint convinsi acum si cititorii Hermeneia cam cit de demna de incredere esti tu in aceasta privinta. Nu ma intelege gresit, este posibil ca tu sa spui adevarul, dupa cum este posibil sa nu, dar singura, iti repet singura care are de pierdut din chestia aceasta esti tu. Ca om. Dar este posibil ca pe tine sa nu te mai intereseze chestia asta, adica cit valoreaza confidentialitatea Alinei Manole. Iti spun sincer, e ok pentru mine. In ce priveste insa ceea ce spui tu acolo pot doar preciza ca nu este decit partial corect si bineinteles ca ar dura la nesfirsit sa ne hartuim pe chestia asta, lucru care pe mine nu ma intereseaza absolut de loc. Sint dispus sa ii las pe membrii hermeneia sa creada ce vor, eu precizind doar ca nu ai fost exclusa din grupul de editori pentru ca nu esti de acord cu conducerea hermeneia. Consiliul hermeneia e departe de a fi o armonie perfecta. Comportamentul tau de acum insa imi confirma inca o data ca am procedat corect si ca oameni care reactioneaza ca tine si nu au decenta confidentialitatii nu au ce cauta printre cei ce decid soarta si bunul mers al Hermeneia.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deo sa iti raspund aici. nu-ti port resentimente, esti ceea ce esti, o creatura umana cu varii sentimente. pacat ca ura si invidia te macina, un om de inteligenta ta ar putea fi de mai mult ajutor celorlalti. ciudat este ca rolul tau cel mai important, drept pt care iti multumesc, era sa-mi confirmi ca locul meu nu este aici. la un moment dat vei realiza tot ce ti-am zis. succes in viata si sa fii sanatos. si tu si familia ta.
pentru textul : cacofonia sentimentelor deÎți mulțumesc și ție, Vladimir, cartea se va gasi în librăriile în care Vinea e prezentă Eu am vazut-o doar la Cărturești....
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deHanny, să îl lăsăm pe Michel să fie tatăl copiilor, eu doar îmi închipui că nu mai sunt om, ci orgă, cânt Bach la șase seara și oamenii intră în tihnă pentru o slujbă. Știi, mi-ai amintit de un alt sculptor: Rodin, "Cap de copil"... Frumos, e sculptorul pe care eu cel puțin îl admir cel mai mult. Și Michel încă scrie poeme despre păsările roșii... orice aș picta eu pentru oameni. De-aș scrie într-o zi măcar pe sfert din cum scrie el, aș deveni măiastră. Așa, sunt doar o încercare de a fi. Nici măcar orgă. O închipuire. Atât. Mulțumesc că ai văzut și alabastrul la locul său.
pentru textul : Michel deEste deja 1 iunie în România. La &%^#&^~$@^^%$(^$@%!#&&^$^$(&*!!~! și La mulți ani! :)) Cât despre text, "turistul" nu se potrivește cu celelalte cuvinte.
pentru textul : &%^$&$! dece nevoi ai sa simti dumneata in viitor te priveste. Hermeneia nu are un staff platit care sa stea 24/7 (sau macar 8/7) si sa faca munca de secretariat. Daca cineva ar sta sa scrie email-uri pentru toatea "greselile jenante" sau pentru toate abaterile de la regulament, etc probabil ar fi mai bine sa inchidem Hermeneia. Dupa cum stii nu avem nici macar un moderator care sa se ocupe de astfel de abateri "administrative" si deci facem politie interioara voluntara si folosim orice mijloc pentru a corecta. Mi se pare jenant, repet jenant, ca cineva care are pretentia ca scrie literatura sa faca astfel de greseli. Mai ales in profil. Si sa nu foloseasca diacritice acolo in mod consecvent. Asa cum am spus, tradeaza lipsa de respect fata de cei ce citesc. A semnala asta nu este o ofensa, este o observatie. Eu zic sa o lasam cu sensibilitatile astea simandicoase si daca tot vrem sa fim exigenti, atunci sa fim exigenti cu noi insine.
pentru textul : Poveste de iubire deAndu, stop being a drama queen!:)
Virgil, cum am spus, poemul este un hybrid intre Mary Poppins si Hamlet, deci specia Sci-fi...degetul mare stergind buzele are acolo un sens definitiv, doar atingerea ar fi fost insuficienta aici si am vrut ca gestul sa nu fie speculat, aici publicul poate observa cu ochii larg deschisi cum impactul tacerii ne ridica la urmatorul nivel prin intensitatea momentului precedent, o purificare daca vrei a mea/ a noastra si a labradorilor nostri:)
Trin
pentru textul : Supercalifragilisticexpialidocious dex
eu zic sa fiti obiectivi in ce priveste analiza textelor propuse. e pacat sa va dati singuri cu ciocanul peste degete.
pentru textul : REM deNu ştiu cum, dar te faci de râs în continuare prin atitudinea ta, după ce ai demonstrat că nu ai cunoştinţe gramaticale de bază.
Comentariul este penibil şi recunoşti că este negativ datorită răspunsurilor mele. Deşi în primă instanţă ai pomenit de "armonia poemului”.
Este aberant.
Mă opresc aici. Nu mă pot pune cu tine.
Cu stimă
pentru textul : stampe în cer dealma, am ales "cutia de nisip" dintr-un motiv ....previzibil: prelucrarea lui ulterioara. textul este o resuscitare. cred ca merită a doua sansa. multumesc pentru lectura si comentariu
pentru textul : Concert de muzică de Paște desună desosebit fără acele cuvinte, în plus, aş zice să găseşti un alt titlu. să eviţi repetiţia finalului în titlu (fiindcă finalul chiar acesta trebuie să fie).
pentru textul : Întoarcerea toamnei deMulțumesc, Marina, mă voi gândi cum le-aș putea schimba.
pentru textul : cascade dela sah si poezie am aceeasi sper nu vesnica problema: finalurile:) Thx de semn si sfaturi!
pentru textul : de-a omul defelicitari, Laurentiu! ma bucur pentru tine, pentru toti castigatorii si recunosc ca ma unge pe suflet cand cdei care au bani multi si fac bani multi isi mai spala, din cand in cand, pacatele sustinand arta si cultura!
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deun text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
pentru textul : jasmine dealma am corectat, multumesc , cum vezi tot , Argus.
pentru textul : Viața ca un corb cu aripi frânte deAlma, este ceea ce va urma. Aici e intersectia peregrinilor, orasul este parcurs invers, pina in centrul zero al umbrelor, pe strazi imi astern pletele pentru... Stiu ca ai simtit. Multumesc. Mai departe dau viu viului.
pentru textul : downtown de1. Aş delimita strofele. Este necesară scindarea poeziei.
Uite:
E o altă noapte
în care vă-ntorc spatele
și cu foșnet de mânecă pe hârtie
scot la lumină cuvintele.
împletesc din ele frânghie
și trec pe partea cealaltă visele
mi le joc în picioare - fă să dispară gerunziul
până dincolo de fața nevăzută a lunii; (adică de pink floyd, în regulă până aici)
sub mine – conul de umbră – cât lumea de larg,
prinde rădăcini deasupra unei prăpăstii; pe buza ei,
în tăcere, mă respiră din nou prin toți porii singurătatea.
2. Aş scoate "în tăcere" pentru că există "singurătatea".
Mi-a plăcut, să ştii. Ai scris altfel aici, te-ai detaşat de latura personală. Poeziile personale sunt cele mai grele poezii de scris, după părerea mea. Aparent simple şi sincere, ele pot cădea în extrema cealaltă, într-o secundă, dacă nu stăpâneşti bine arta cuvântului, adică poate deveni o poezie avorton.
pentru textul : Conul de umbră deCine a urmarit evolutia autorului (si eu am facut-o, in limita posibilitatilor mele) de la texte lungite excesiv pana spre unele concise care nu povestesc, ci sugereaza, nu o sa fie prea mirat citind aceasta poezie. Acord din inima penita. Si astept, cu incredere, ce va urma.
pentru textul : Umbra. deAmen!
pentru textul : E.T. - [DC] de„E greu de încadrat percepţia unanimă asupra conceptului”- e greu de încadrat o percepție unanimă...
„Însă, după cum fiecare om nu poate citi aceeaşi carte de două ori, pentru că se schimbă şi automat o vede cu alţi ochi, la fel se aplică şi la întrebarea ta.” –un om poate citi aceași carte de două ori și firește o percepe altfel. Dar nu că nu o poate citi de două ori pentru că o vede altfel.
„La fel se aplică și la întrebarea ta”(??)
„Când eşti într-o lume în care durata ta de viaţă este după cum o ştim, pentru a accede la o viaţă veşnică”- crezi că e corect? – eu mi-am imaginat construcția așa- cînd ești într-o lume în care menirea ta (preocuparea etc) este aceea de a accede...
dincolo de idee mă refer la abordarea corectă a construcției.
„Prin aceasta nu fac dintr-o distincţie un punct de referinţă ci doar afirm, aserţios ,desigur, că a putut surprinde mulţi şi inteligenţi oameni.”
Surprinde mulți și inteligenți oameni
Despre mixtură:
pentru textul : fals interviu despre menirea artei dea te holba/ un pic de literatură/lucruri vechi și noi din traistă/-transmodernismul/endorfine/aserțios
dar asta poate să dea farmec unui interviu și să definească o o personalitate (fals) controversată.
super ! :)
pentru textul : Spoiler deEmilian, da, scrii cum trăiești, proza ta e subiectivă, un fel de realitate înregistrată, sau de jurnal continuu. La început, percepțiile copilului se transferă în mintea adultului narator foarte simplu, fără naivități, frumos: "fetița lebădă adoarme. deasupra ei o tricicletă în formă de rață ca un arhanghel gâtuit de emoție." Observarea realului cinematografic, notațiile, trăirile personale sau experiențele altora asumate de personajul narator au consistență, credibilitate.Penultima secvență îmi pare desprinsă din Goya : "să-mi smulg o mână îmi smulg o mână o rumenesc la brichetă. mănânc gesturile ei mă satură."
pentru textul : timișoara-iași(fără loc rezervat) desi uitasem sa spun ca ma va urmari multa vreme imaginea acelor vrabii care isi rup oasele de realitate.
"un peisaj atât de real încât
şi vrăbiile îşi rup oasele
dacă încearcă
să zboare
dincolo"
superb.
pentru textul : Scrisori din emisfera boreală demultumesc ion pascal vlad pentru comentariu, aplecarea peste text si efortul rescrierii. chiar le-am citit pe amindoua una dupa alta ca sa simt. diferenta. sau diferentele. recunosc ca exista lucruri in textul meu care trebuiesc cizelate. de acord si cu acel vers pe care il voi taia. e fascinant sa vezi "cum" (in intelesul functional si nu in intelesul de "că") citesc altii.
pentru textul : mă gîndesc la perfecțiunea singurătății deNu prea pricep cum poate merita textul acesta doua penite de aur. Pe Hermeneia. Si asta nu ca as avea eu ceva cu stilul acesta, desi nu naste nici un fel de fior in mine. Dar problema e alta. Problema este mediocritatea poeziei din el. Daca poti gasi poezie. Prin anumite locuri am gasit ceva inclinatii maneliste. Dar hai sa fim seriosi. Eu sint destul de tolerant si intotdeauna am zis ca oricine merita o sansa daca depune ceva efort. Dar hai sa nu bagatelizam penitele pe Hermeneia. Nu de altceva dar voi fi nevoit sa recomand editorilor sa evalueze pe anumiti membri. Nu cred ca scriem sau comentam pe Hermeneia ca sa ne simtim bine. Ci ca sa scriem mai bine. Nu ca sa incurajam mediocritatea.
pentru textul : Ghiocelul și vântul dePagini