... undeva, într-o lume nescrisă, renumiți pictori printre care și Dumnezeu, ne colorează zilele. Uneori... rămân pe gânduri luni întregi, neștiind ce nuanță ar fi mai potrivită surâsului nostru. Venit în timp, pentru noi, Cineva a cunoscut și ce e lacrima. A plâns o cetate, a plâns un prieten. El e anna, El e.
Vasile M - ma bucur c-ai vazut sevaletul, culoarea e un detaliu care ma urmareste involuntar, alternanta lor pretext pentru sugerarea unor stari: tomuri de galben pentru liniste, tomuri stridente pentru ochiul mort ce se crede viu, albul pentru femeia libera pe toate fetele memoriei:) mai mult timp trece, mai opace culorile … multumirile mele sincere, sa ai parte de sarbatori in armonie!
E fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
Virgile te inseli cu privire la scopul interventiilor mele pe acest text. Departe de mine sa deschid un razboi interconfesional. Numai ca eu percep acest text ca fiind scris din varful limbii, cu emfaza, in spirit proletcultist, ca un manifest comunist si vrand nevrand imi aduci aminte de o perioada in care aveam sufletul plin de ura, atunci cand bunicul meu murea in inchisoarea de la Aiud, fiind arestat pentru ca a alungat cu pusca de la el din curte niste baieti din aceia cu sapca care propovaduiau societatea multilateral dezvoltata si egalitatea oamenilor. Eu si familia mea am trecut peste toate acestea desi le-am trait si am putut sa iert si sa ma impac cu mine insumi si cu ceilalti. Cat despre cealalta parte, cea religioasa, suntem liberi ca fiecare sa credem in ceea ce vrem. Din partea mea poti sa fii si musulman ca acest fapt nu constituie un criteriu dupa care relationez cu oamenii. Te rog sa iei cuvintele mele asa cum se si vor sa fie percepute. O opinie personala pe care o poti respecta sau nu, parere cu care poti fi de acord sau nu.
Nicoleta, ti-am spus si mai prin vara cand ti-am dat o penita pe textul acela ca te voi citi, si asa fac, sa stii. Insa deocamdata nu am ceva special de spus, decat ca apreciez incercarea ta de a da o forma aparte textelor, acel "ceva"... Insa te incurajez sa experimentezi cu mai mult curaj si sa eviti cararile batatorite... nu ti se potrivesc, parerea mea. Uite, in textul de fata "pahar cu lumina" + explicatia "copilul e paharul" "pasari ii ies dintre coaste" sunt locuri destul de comune. As vrea sa-ti spun o gluma care, cred eu, merge cu poemul de fata mai bine decat orice explicatie de ce una sau alta ar trebuie sa fie asa sau altfel. Se facea ca era iarna grea si Mos Craciun avusese o zi teribil de grea, ii murisera 3 reni, ramasese impotmolit in zapada ore in sir, cand ii apare un inger cu un brad in mana si-l intreaba "Mos Craciun, ce trebuie sa fac cu bradul asta?" Se zice ca de atunci bradul de Craciun are un inger infipt in varf... Mai citim, Andu
D-le Dinu, tre' să recunoaşteţi că am avut de ce să râd. Acum nu mai râd. Maneaua/maneliştii şi "fără număr, fără număr" sunt ca secera şi ciocanul, Tom şi Jerry, cafeaua şi ţigara, prostul si fudulia, femeia şi oglinda :) etc. De nedespărţit. De aceea, oricât de bine s-ar potrivi un titlul de genul pe un anume text, nu l-aş pune nici beat. S-a făcut mişto de d-voastră, v-aţi prins mai târziu, asta e.
Nu sunt eu balaurul. Ştergeţi subtitlul!
Cred că amândoi am făcut o confuzie, domnule Virgil. Cred în continuare că linkuri spre siteuri tip bibliotecă, cum sunt multe pe internet, (poate nu cel pe care l-am dat eu e cel mai bun), pot fi postate la anumite texte dacă e necesar. Dar eu mi-am dat seama abia acum că un text celebru al lui Caragiale, adică "Triumful talentului" nu este necesar de dat ca link, fiindcă oamenii îl pot oricând reciti într-o bibliotecă sau pe net, sau l-au citit deja. Adică linkul scade din valoarea micului meu text care îl interpretează pe Caragiale, în cazul că textul meu are vreo valoare. Totuşi, în cazul unui eseu referinţele ştiu că sunt necesare la subsol. Totuşi în cazul unei interpretări a unui text mai puţin cunoscut, linkul cred că e necesar. Când legile sau regulamentele sunt confuze sau nu se aplică în toate cazurile, e mai greu să ghiceşti ce e mai bine. Fiindcă textul meu e fără pretenţie de exegeză, şi reprezintă doar note de lectură, am hotărât să renunţ la linkul spre textul lui Caragiale, oricum prea cunoscut şi uşor de găsit de către cei care vor să îl citească.
Mi-a plăcut foarte mult timbrul vocii, cum s-a pliat pe poem. Ţi-a ieşit foarte "trist şi cu efect", adică foarte bine scena în care actorul interpretează asta: "brațele tale labirint știu sa țină piept inimii/știu să țină inima la piept/
sînt gata./am pus creionul jos/și termometrul și hîrtia și apa."
Şi, aici, ar trebui să te opreşti, Corina. Trebuie să laşi spectatorul, cititorul în poem, chiar dacă urechea, să zicem, că se mai ţine într-o zdreanţă de carne ca în filmele lui Tarantino, tu mă laşi acolo, uimită, siderată dar mă laşi acolo. Ies eu dacă vreau. Râd.
Frumos ai mai introdus şi acest vers, această zicere rotundă, frumosă, cu greutate: "Tu, ştii, cine sunt? - frumos pronunţată, cu timpi cu tot...
În general, nouă, nu ne prea iese cu recitatul propriilor poeme, dar ţie ţi-a reuşit. Ai transmis perfect emoţia.
Corect :) De aceea am întrebat dacă se potriveşte ca sens. E tare frumos cuvântul ,,jertfă"! Ar mai fi sinonimul ,,prinos"...Nu se supără nimeni, nu? :)
Cu drag, Mariana.
Adriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
Am, totuși, o întrebare. De ce credeți că poezia trebuie neapărat să fie mai lungă? Eu am sentiment aparte pentru ceva așa mai scurt. Majoritatea poeziilor mele sunt scurte; dacă le lungesc mi se pare că se diluează, ... sau, la fel de bine, poate să fie și o scădere a mea, să nu pot susține ideea... Hm!
bine, mai, las sa fiu eu jalnica si tu sa ai dreptate. dar iaca n-ai. indiferent ce ar fi facut Laurentiu, tu, ca un bun manager, aveai obligatia [chiar] sa ii asiguri tot confortul pe site-ul tau. norocul tau e ca el e prea pasnic, altfel, zau, ai fi ramas pe aici tu cu tine insuti sa va comentati reciproc :)).
Ioane, onorat... și ținem legătura că eu nu mai plec din țara asta dacă n-am făcut-o la vremea mea acu am rămas pe aici cu colegii mei de țară de mai sus. Dar știi ce mă ține în formă? Mă gândesc așa, când mi-e mai greu, daca Emil Boc a reușit să ajungă prim-ministrul României, atunci chiar și eu am o șansă să devin cineva în țara asta! Oricine poate conduce țara asta! Asta da democrație nu fasoane ca la americani!
Andu
Primele cinci versuri sunt banale, iar ultimele trei salvează poemul cu o metaforă superbă. Aș încerca un alt verb pentru amfora din versul 5 pentru că ne-ai atenționt din titlu că e vorba de un desen și ai accentuat acest aspect în primul vers.
desi (sa zicem) ca indraznesc sa spun ca inteleg textul, imi place enorm doar partea a doua. chiar ma intriga contrastul dintre cele doua parti. ma refer la contrastul stilistic. este oare intentionat?
tata l-ar fi pocnit, pentru o năzbâtie - fără virgulă
normale dealtfel
în acelaş cimitir sătesc.
Locul de odihnă veşnică, nu era nici pe Aleea Scriitorilor.. - fără virgulă...
iar "pogonul ăla", nu prea e la preţ acum
etc.
Corectați, altfel lectura e aceeași: tihnită; și ca idee chiar plăcută.
de cele mai multe ori femeia are nevoie, simplu, de dragoste. poate de aceea isi cauta la nesfirsit umbra, dublura, ca pe o extensie, un sistem periferic vital... "cînd îi găsește se face un fel de tăcere ca atunci cînd plouă și e prea tîrziu să mai pleci undeva te cuibărești într-un colț de pat cu o cană de vin albastru violet fierbinte în mînă citești pe ascuns ultimele pagini ale unui roman fluviu și adormi" Cherchez la femme.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dragut acest semn amical ,stimata ioana...
pentru textul : m-am construit pe o coloană infinită de... undeva, într-o lume nescrisă, renumiți pictori printre care și Dumnezeu, ne colorează zilele. Uneori... rămân pe gânduri luni întregi, neștiind ce nuanță ar fi mai potrivită surâsului nostru. Venit în timp, pentru noi, Cineva a cunoscut și ce e lacrima. A plâns o cetate, a plâns un prieten. El e anna, El e.
pentru textul : pictând o lacrimă depoemul poarta o stare lasciva ce il tintuieste in valoare.
pentru textul : greața de dimineață deda, merci buna ideea, am schimbat
pentru textul : forbidden love deE de inteles.. Am bifat aiurea...
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deVasile M - ma bucur c-ai vazut sevaletul, culoarea e un detaliu care ma urmareste involuntar, alternanta lor pretext pentru sugerarea unor stari: tomuri de galben pentru liniste, tomuri stridente pentru ochiul mort ce se crede viu, albul pentru femeia libera pe toate fetele memoriei:) mai mult timp trece, mai opace culorile … multumirile mele sincere, sa ai parte de sarbatori in armonie!
pentru textul : cel mai frumos idol nu există deionut,
m-ai facut sa rad si n-am baut inca cafeaua.
imi place cum pui problema. s-ar putea sa devin fanul tau.
pentru textul : Hi! deE fascinantă această saga a satului, a oamenilor cândva cunoscuți, întâlniți. Nu numai calitatea de narator o evidențiez în textul prezentat dar și memoria intactă a detaliilor ca într-o pictură naivă de Petru Mihuț ("Marșul nuntașilor" din Hălmagiu de ex.) sau de Valeria Tofan ( "Obiceiuri din Moldova"). Remarcabilă este și forma structurală a prozei pe care o dezvolți. Ai un condei autentic pentru care nu pot decât să te felicit!
pentru textul : Idilă rurală și Alzheimer deVirgile te inseli cu privire la scopul interventiilor mele pe acest text. Departe de mine sa deschid un razboi interconfesional. Numai ca eu percep acest text ca fiind scris din varful limbii, cu emfaza, in spirit proletcultist, ca un manifest comunist si vrand nevrand imi aduci aminte de o perioada in care aveam sufletul plin de ura, atunci cand bunicul meu murea in inchisoarea de la Aiud, fiind arestat pentru ca a alungat cu pusca de la el din curte niste baieti din aceia cu sapca care propovaduiau societatea multilateral dezvoltata si egalitatea oamenilor. Eu si familia mea am trecut peste toate acestea desi le-am trait si am putut sa iert si sa ma impac cu mine insumi si cu ceilalti. Cat despre cealalta parte, cea religioasa, suntem liberi ca fiecare sa credem in ceea ce vrem. Din partea mea poti sa fii si musulman ca acest fapt nu constituie un criteriu dupa care relationez cu oamenii. Te rog sa iei cuvintele mele asa cum se si vor sa fie percepute. O opinie personala pe care o poti respecta sau nu, parere cu care poti fi de acord sau nu.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deNicoleta, ti-am spus si mai prin vara cand ti-am dat o penita pe textul acela ca te voi citi, si asa fac, sa stii. Insa deocamdata nu am ceva special de spus, decat ca apreciez incercarea ta de a da o forma aparte textelor, acel "ceva"... Insa te incurajez sa experimentezi cu mai mult curaj si sa eviti cararile batatorite... nu ti se potrivesc, parerea mea. Uite, in textul de fata "pahar cu lumina" + explicatia "copilul e paharul" "pasari ii ies dintre coaste" sunt locuri destul de comune. As vrea sa-ti spun o gluma care, cred eu, merge cu poemul de fata mai bine decat orice explicatie de ce una sau alta ar trebuie sa fie asa sau altfel. Se facea ca era iarna grea si Mos Craciun avusese o zi teribil de grea, ii murisera 3 reni, ramasese impotmolit in zapada ore in sir, cand ii apare un inger cu un brad in mana si-l intreaba "Mos Craciun, ce trebuie sa fac cu bradul asta?" Se zice ca de atunci bradul de Craciun are un inger infipt in varf... Mai citim, Andu
pentru textul : miniatură deD-le Dinu, tre' să recunoaşteţi că am avut de ce să râd. Acum nu mai râd. Maneaua/maneliştii şi "fără număr, fără număr" sunt ca secera şi ciocanul, Tom şi Jerry, cafeaua şi ţigara, prostul si fudulia, femeia şi oglinda :) etc. De nedespărţit. De aceea, oricât de bine s-ar potrivi un titlul de genul pe un anume text, nu l-aş pune nici beat. S-a făcut mişto de d-voastră, v-aţi prins mai târziu, asta e.
pentru textul : videoconferință cu îngeri deNu sunt eu balaurul. Ştergeţi subtitlul!
mulțumesc pentru aprecieri, oana. mă bucură cuvintele tale. numai bine, Daniela
pentru textul : magazinul cu piane deCred că amândoi am făcut o confuzie, domnule Virgil. Cred în continuare că linkuri spre siteuri tip bibliotecă, cum sunt multe pe internet, (poate nu cel pe care l-am dat eu e cel mai bun), pot fi postate la anumite texte dacă e necesar. Dar eu mi-am dat seama abia acum că un text celebru al lui Caragiale, adică "Triumful talentului" nu este necesar de dat ca link, fiindcă oamenii îl pot oricând reciti într-o bibliotecă sau pe net, sau l-au citit deja. Adică linkul scade din valoarea micului meu text care îl interpretează pe Caragiale, în cazul că textul meu are vreo valoare. Totuşi, în cazul unui eseu referinţele ştiu că sunt necesare la subsol. Totuşi în cazul unei interpretări a unui text mai puţin cunoscut, linkul cred că e necesar. Când legile sau regulamentele sunt confuze sau nu se aplică în toate cazurile, e mai greu să ghiceşti ce e mai bine. Fiindcă textul meu e fără pretenţie de exegeză, şi reprezintă doar note de lectură, am hotărât să renunţ la linkul spre textul lui Caragiale, oricum prea cunoscut şi uşor de găsit de către cei care vor să îl citească.
pentru textul : Scurt pe doi deMi-a plăcut foarte mult timbrul vocii, cum s-a pliat pe poem. Ţi-a ieşit foarte "trist şi cu efect", adică foarte bine scena în care actorul interpretează asta: "brațele tale labirint știu sa țină piept inimii/știu să țină inima la piept/
sînt gata./am pus creionul jos/și termometrul și hîrtia și apa."
Şi, aici, ar trebui să te opreşti, Corina. Trebuie să laşi spectatorul, cititorul în poem, chiar dacă urechea, să zicem, că se mai ţine într-o zdreanţă de carne ca în filmele lui Tarantino, tu mă laşi acolo, uimită, siderată dar mă laşi acolo. Ies eu dacă vreau. Râd.
Frumos ai mai introdus şi acest vers, această zicere rotundă, frumosă, cu greutate: "Tu, ştii, cine sunt? - frumos pronunţată, cu timpi cu tot...
În general, nouă, nu ne prea iese cu recitatul propriilor poeme, dar ţie ţi-a reuşit. Ai transmis perfect emoţia.
pentru textul : Carpe Diem deDa, finalul e problema aici, adorm si labirint. Poti sa il elimini de tot. In rest, e frumos, mi-a placut.
pentru textul : infinite flash 2 deAr trebui corectat şi încadrat la "experiment".
pentru textul : deviațiiart deдякую за статтю. це дуже сумно
pentru textul : Renașterea împușcata deCorect :) De aceea am întrebat dacă se potriveşte ca sens. E tare frumos cuvântul ,,jertfă"! Ar mai fi sinonimul ,,prinos"...Nu se supără nimeni, nu? :)
pentru textul : Copacul (Psalm) deCu drag, Mariana.
multzam Gorune, mergem mai departe
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deAdriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
pentru textul : Autodafé deInteresantă abordare a proverbelor.
pentru textul : din cartea proverbelor deCorect este „totuna” și „alb-negrul”.
Am, totuși, o întrebare. De ce credeți că poezia trebuie neapărat să fie mai lungă? Eu am sentiment aparte pentru ceva așa mai scurt. Majoritatea poeziilor mele sunt scurte; dacă le lungesc mi se pare că se diluează, ... sau, la fel de bine, poate să fie și o scădere a mea, să nu pot susține ideea... Hm!
pentru textul : Colecționarul de ape debine, mai, las sa fiu eu jalnica si tu sa ai dreptate. dar iaca n-ai. indiferent ce ar fi facut Laurentiu, tu, ca un bun manager, aveai obligatia [chiar] sa ii asiguri tot confortul pe site-ul tau. norocul tau e ca el e prea pasnic, altfel, zau, ai fi ramas pe aici tu cu tine insuti sa va comentati reciproc :)).
pentru textul : Viraj mult prea strâns deIoane, onorat... și ținem legătura că eu nu mai plec din țara asta dacă n-am făcut-o la vremea mea acu am rămas pe aici cu colegii mei de țară de mai sus. Dar știi ce mă ține în formă? Mă gândesc așa, când mi-e mai greu, daca Emil Boc a reușit să ajungă prim-ministrul României, atunci chiar și eu am o șansă să devin cineva în țara asta! Oricine poate conduce țara asta! Asta da democrație nu fasoane ca la americani!
pentru textul : prima doamnă deAndu
Primele cinci versuri sunt banale, iar ultimele trei salvează poemul cu o metaforă superbă. Aș încerca un alt verb pentru amfora din versul 5 pentru că ne-ai atenționt din titlu că e vorba de un desen și ai accentuat acest aspect în primul vers.
pentru textul : Desen demultam de trecere si citire Calin.
pentru textul : Poveste cu zei dedesi (sa zicem) ca indraznesc sa spun ca inteleg textul, imi place enorm doar partea a doua. chiar ma intriga contrastul dintre cele doua parti. ma refer la contrastul stilistic. este oare intentionat?
pentru textul : Retroactiv detata l-ar fi pocnit, pentru o năzbâtie - fără virgulă
normale dealtfel
în acelaş cimitir sătesc.
Locul de odihnă veşnică, nu era nici pe Aleea Scriitorilor.. - fără virgulă...
iar "pogonul ăla", nu prea e la preţ acum
etc.
Corectați, altfel lectura e aceeași: tihnită; și ca idee chiar plăcută.
pentru textul : anonimul deTe superi daca nu-mi place poezia? Sunt sigur ca nu.
Vad aici un text neconcludent.
pentru textul : fotografia de lângă icoană dede cele mai multe ori femeia are nevoie, simplu, de dragoste. poate de aceea isi cauta la nesfirsit umbra, dublura, ca pe o extensie, un sistem periferic vital... "cînd îi găsește se face un fel de tăcere ca atunci cînd plouă și e prea tîrziu să mai pleci undeva te cuibărești într-un colț de pat cu o cană de vin albastru violet fierbinte în mînă citești pe ascuns ultimele pagini ale unui roman fluviu și adormi" Cherchez la femme.
pentru textul : uneori femeia dePagini