Hmm... am ceva texte doar in proza. Sa ma concentrez mai intai pe partea asta, zici? Ok. Incerc. Cred ca am publicat mai mult texte ca cel de mai sus pentru ca am crezut ca mi se potrivesc mai bine, pe parcurs am uitat de tehnica:)).
...aici "inascensus" are un rol de încurajare și în același timp de admirație pentru un salt enorm cu parapanta. dar să rămânem români în românia(care e a tuturor, de aia o scriu cu litere mici, e pentru mine substantiv "comun"). mă bucur că ai tresărit Andule, e semn bun:) atent, paul
Hai ca este un text fain, ingrijit cu migala. Niste imagini succesive expresive. O singura remarca, sus este in plus, luna si stalpii arata deja locatia.
stâlpii solemni
susțin ungherul nostru (sus)
aproape de bustul de plastic al lunii
In primul rind o mica obiectie: cred ca titlul "impreunarea cu patul" mi se pare putin nepotrivit in corelatie cu atmosfera textului. Dar e posibil sa fie si un joc al autorului, un joc ludic. Personal optez pt 1:6., mi se pare foarte puternica. Remarc inventivitatea din 1:13. La inceput am mustacit crezind ca e o adunatura de criza, insa totul s-a rezolvat elegant prin termenul posesiuni. O psaltire la cheie de usa metalica in adevaratul sens al cuvintului. Finalul foarte puternic, de asemenea.
Poate că suna mai bine "cărări par nefiresc drepte paralele". E o inversiune care mie nu mi se pare că sună nicicum. La fel, e doar o părere. Și eu sunt Cami (aici fără dumneavoastră). Mă bucur că mai am un cititor.
Doamna Cristina,
aşa este, majoritatea "creaţiilor" mele sunt incomode la lecturare. Ăsta e "stilul meu". Am explicaţii, dar cred că nu e cazul să le spun aici şi mai ales, cred că nu interesează pe nimeni.
"remarc aceste doua imagini, atmosfera medievala, un misticism ca salvare, o autoizolare in gradini edenice, prin care fiinta( ochii, sarma inrosita, strigatul)fac din periplul lui Ulyse un drum existential, poate himeric, poate limitat omeneste ca sens." Cu acest paragraf aţi pătruns (la fix) prin uşa ferecată în miezul poemului. Da, acolo trebuie 2 puncte. Pentru mine Femeia = Creaţie.
Vă mulţumesc mult pentru aprecierile pertinente. O noapte liniştită vă doresc.
ironia e aici ,, și cum se cântă'' ..adica de ce ...cum se canta? in conditiile in care e un text poetic? faptul ca am sters expresia in araba nu stiu ce demonstreaza pt tine dar pt mine indubitabil semnifica ... o cale de a evita discutii sterile si cu iz de praf de pusca literara... /Oricum, cred că nu se valsează pe ,,cantece pentru hisham'' , indiferent de partener. E ca și cum ai dansa Strauss arăbește./ cantece pentru Hisham e titlul unei colectii de poezie si in acelasi timp o dedicatie... daca te uiti in urma mai am texte cu subtitlu in limba araba si nu s/a scandalizat nimeni, in alta ordine de idei ai idei preconcepute si iarta/ma ca/ti spun, un unghi de vedere ingustat din punctul in care privesti lumea... valsand cu fiara e o metafora, iubirea e o fiara ...un tigru care te sfasie bland ... iar titulatura colectiei e corecta si onoranta. cu putina educatie si un arab poate valsa, nu e cazul sa deschid paranteze ex catedra, daca vei citi atent continutul textului , subtitlul si vei revedea titlul vei vedea ca totul are o logica in discurs si dedicatie, implicit numele colectiei.
sfîsietor. n-o sa disec textul, pentru ca n-are rost. nu ma pricep la cuvinte mari si nici nu cred ca are nevoie. imi place. il ador. mi-e ciuda pe el, pe cît e de trist si adevarat. poate n-am argumentat destul, dar voi da penita oricum. sînt texte in fata carora nu mai trebuie sa spui nimic
în măsura în care timpul mi-o permite, m-ar interesa. Mulţumesc, Alina, oricum, de invitaţie.
Alina, cu această veritabilă "lady" e o veselie continuă, nu se vede:) Pănă la zilele Iaşului eu mă veselesc deja pe online cu ea. Dar ştii ce-i mai trist, că fiind amândoi din Bacău, pot avea experienţa dezagreabilă mai devreme. Brr...
Marius, poate e cântecul lumii în care muzele îşi ucid "zeii", cu lovituri precise de cuţit. Şi ei ştiu asta. Mulţumesc pentru gest, te asigur că i-am înţeles semnificaţia, dar lovitura precisă de peniţă are şi ea legile ei. La fel, poate, ca să nu moară o lume de tot.
Eu am urmarit lejer stirile, cu emotia de a mai afla ce se intampla prin acele locuri .
Desi traiesc in Anglia, urmaresc diverse posturi tv din tara, fara a ma plictisi; informatia despre cenaclul Virtualia am reascultat-o si a doua oara am selectat fara probleme direct min 36, prin trasarea cursorului pe segmentul de timp.
Multumiri inca o data, Alina Manole, ganduri de pretuire pentru toti cei implicati, Doamne ajuta!
Atitudinea resemnată a lui Isus pe cruce: "privesc pământul în ochi" , amestec de tristețe, durere, resemnare, supunere. Poate mergea mai bine " sângerează ceruri ", în final. tincuta
Si eu cred ca poemul acesta ar trebuie incadrat ca experiment. E interesant ca lectura, insa la idee mai e de lucru. De exemplu la cadrare a lecturii, persoana intai plural e prea vaga, determinantii par aruncati din tramvai, "senzatia ACEASTA de echilibru" care senzatie de echilibru? Daca denumesti, trebuie sa si referi ceva, etc. Un poem scris la repezeala, parerea mea, Andu
nu stiu daca este interviu sau chestionar. iar cu privire la acele doua (ne)raspunsuri ma mai gindesc. la urma urmei poate sint raspunsuri. poate nu ca tocmai asta au vrut sa sugereze. ca exista o limita. a decentei, a spatiului privat, god knows what it is. dar poate ca ideea este ca esenta nu este sa scobim in viata nimanui si nici sa devenim mahala. ci sa (ne) intrebam. apropos, ceea ce ma dezamageste pe mine profund este tocmai faptul ca nu exista reporteri adevarati in romania. oameni care sa puna cu adevarat intrebari si sa stie sa faca ancheta. de activisti sau ideologi sint satul. problema multora este ca stiu raspunsul inainte sa puna intrebarea. poate este si mindria, orgoliul peren al romanului care nu vrea sa fie perceput ca "unul care nu stie". din confuzia lamentabila intre ignoranta si curiozitate.
aici părerile noastre sunt divergente. poemul, aşa cum o fi el de super, e încheiat. e drept că în varianta finală au mai mers ceva retuşări, dar minore.
Titlul îl consider original, subtitlul inutil în context. Ultima parte din poem mi se pare cu adevărat reușită: "îmi plăcea să fiu cu tine tu cu mine tu cu noi în inima ta mirosea puternic a brad mirosea tare ca piatra dar eram departe desculț nu mă spălasem pe față pe primul rând de dinți așa că nu ți-am mai spus nu ți-am dat bretonul la o parte"
M-am întors la acest poem chemată de ,,copilul care creşte lipit de tocul uşii”, de nefericitul lui destin şi de refuzul lui de a vorbi.
( în volumul meu de povestiri pentru copii am un text despre un copil autist…poate îl voi posta aici )
Poemul se remarcă atât prin tematică, dar mai ales prin forţa de sugestie a tropilor si a revenirii obsesive a stop-cadrului ,,copilul lipit de tocul uşii.” E foarte bine sugerată incapacitatea copilului de a înţelege, sau mai degrabă de a accepta ,,plecările în cercuri de cenuşă”, dar şi indiferenţa adulţilor sau, poate, neputinţa lor de a transforma toamna în primăvară.
Menţionez câteva versuri care mi-au smuls clipe de empatie şi de învinovăţire:
,, undeva în lumea aceasta
împărţită în înainte şi după”
,, tata a plecat într-o călătorie mare
deschisă din cartea de basme,
închisă în mintea copilului
lângă luna de mătase”
,, chipul mamei văzut sub lupă,
Dumnezeu văzut pur şi simplu.”
,, pentru el toamna e un televizor
cu sonorul dat spre încetişor”
,, undeva în lumea noastră
viu şi de atins cu mâna
un copil creşte lipit de tocul uşii”
Rimele, cred că voluntare, au menirea de a intra mai profund în lumea copilului. Consider poemul ca pe un manifest, ca un strigăt, ca un apel de a dona un pic de atenţie si de iubire în contul copiilor fără copilărie. Mulţumiri. Mi-am înnobilat sufletul.
Cu preţuire, Mariana
la "Hei, Janis" ai dat o explicatie amanuntita contextului. care este talcul apostrofarii batranei care te supara cu "nu ti-s boii acasa"? sunt plecat de 30 de ani din Romania dar nu vreau sa-mi scape nimic! "ne scrantim piciorul drept" nu prea merge. sunteti o intreaga echipa calcand pe un singur picior drept? imi scrantesc piciorul drept, "ne iese sufletul" e OK. apoi as zice spre final: Sergiu Nicolaescu mai scoate un lung-metraj ceva de primă pagină. in rest s-auzim de bine. un an nou cu pace si placute reportaje, iti doresc.
greu de redat un sentiment care te urmărește toată viața. probabil niciodată nu ești sigur că acest filon al amintirii e valorificat așa cum merită. e prea prețios, ne ”cere”, ne revedică total. de aici farmecul, emoția.
proza îmi amintește, poate și pentru că am recitit recent, dintr-un foc, Desculț, Constantina, Ce mult te-am iubit,de stilul lui Zaharia Stancu.
Desigur, există diferențe, textul lui A.A.A,, atâta cât a fost publicat până acum, nu pare atât de încrâncenat, nu are substrat social, își permite chiar să fie ironic ”Spune o poezie, ia o damigeană, stropeşte cu vin şi pleacă. Ia şi damigeana cu el”.
Aștept să văd cum evoluează personajul. Spor!
Eseul in trei parti despre Eugen Barbu se difuzeaza pe postul Radio Romania Cultural în cadrul emisiunii "Zări și etape. Orizonturi ale realismului românesc", sâmbata intre orele 16-16:30. Partea a doua și a treia vor fi difuzate pe 17, respectiv 24 octombrie. Dupa difuzare, voi posta textele pe Hermeneia. Ele se tiparesc în revista târgovișteană "Climate literare" (unde, în numărul pe septembrie, a apărut jumătate din prima parte, în numărul pe octombrie va apărea cealalta jumătate, iar în noiembrie și decembrie, părțile a doua și a treia). În felul acesta, Virgil mă va putea simpatiza pentru faptul că acord priotitate site-ului său în publicarea unui text care (totuși!) este (cel puțin prin faptul ca se difuzează pe RCC) de interes mai larg (nu zic național, ca sa nu-l supăr).
aranca, nu te mai repezi la mine. nu vreau raul nimanui. fireste ca te las pe tine sa decizi. daca te acuzam de ceva o faceam pe fata. nu am prea mari scrupule cand mi se pare ca timpul de dilata si ar trebui sa ramana contractat. am spus ca mi-a placut poemul tau (cred ca asta trebuia sa intelegi, nu?!). orice, mai putin ipocrita sa nu-ti imaginezi ca sunt. sunt extrem de directa. sper sa te convingi in timp, daca nu ai apucat inca. a fost o coincidenta, dar cu semnificatii total diferite. ma interesa parerea ta de specialist. asa cel putin am inteles... a bientot (cu circumflex si zambet lipsit de complezenta...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Hmm... am ceva texte doar in proza. Sa ma concentrez mai intai pe partea asta, zici? Ok. Incerc. Cred ca am publicat mai mult texte ca cel de mai sus pentru ca am crezut ca mi se potrivesc mai bine, pe parcurs am uitat de tehnica:)).
pentru textul : Ultima zi din martie detext ambiguu
pentru textul : Paternitatea unui gând de...aici "inascensus" are un rol de încurajare și în același timp de admirație pentru un salt enorm cu parapanta. dar să rămânem români în românia(care e a tuturor, de aia o scriu cu litere mici, e pentru mine substantiv "comun"). mă bucur că ai tresărit Andule, e semn bun:) atent, paul
pentru textul : apex deHai ca este un text fain, ingrijit cu migala. Niste imagini succesive expresive. O singura remarca, sus este in plus, luna si stalpii arata deja locatia.
stâlpii solemni
pentru textul : a început să miroasă a lavandă pe răni desusțin ungherul nostru (sus)
aproape de bustul de plastic al lunii
In primul rind o mica obiectie: cred ca titlul "impreunarea cu patul" mi se pare putin nepotrivit in corelatie cu atmosfera textului. Dar e posibil sa fie si un joc al autorului, un joc ludic. Personal optez pt 1:6., mi se pare foarte puternica. Remarc inventivitatea din 1:13. La inceput am mustacit crezind ca e o adunatura de criza, insa totul s-a rezolvat elegant prin termenul posesiuni. O psaltire la cheie de usa metalica in adevaratul sens al cuvintului. Finalul foarte puternic, de asemenea.
pentru textul : psaltirea după Lilith dePoate că suna mai bine "cărări par nefiresc drepte paralele". E o inversiune care mie nu mi se pare că sună nicicum. La fel, e doar o părere. Și eu sunt Cami (aici fără dumneavoastră). Mă bucur că mai am un cititor.
pentru textul : cascade deDoamna Cristina,
pentru textul : Ulyse deaşa este, majoritatea "creaţiilor" mele sunt incomode la lecturare. Ăsta e "stilul meu". Am explicaţii, dar cred că nu e cazul să le spun aici şi mai ales, cred că nu interesează pe nimeni.
"remarc aceste doua imagini, atmosfera medievala, un misticism ca salvare, o autoizolare in gradini edenice, prin care fiinta( ochii, sarma inrosita, strigatul)fac din periplul lui Ulyse un drum existential, poate himeric, poate limitat omeneste ca sens." Cu acest paragraf aţi pătruns (la fix) prin uşa ferecată în miezul poemului. Da, acolo trebuie 2 puncte. Pentru mine Femeia = Creaţie.
Vă mulţumesc mult pentru aprecierile pertinente. O noapte liniştită vă doresc.
ironia e aici ,, și cum se cântă'' ..adica de ce ...cum se canta? in conditiile in care e un text poetic? faptul ca am sters expresia in araba nu stiu ce demonstreaza pt tine dar pt mine indubitabil semnifica ... o cale de a evita discutii sterile si cu iz de praf de pusca literara... /Oricum, cred că nu se valsează pe ,,cantece pentru hisham'' , indiferent de partener. E ca și cum ai dansa Strauss arăbește./ cantece pentru Hisham e titlul unei colectii de poezie si in acelasi timp o dedicatie... daca te uiti in urma mai am texte cu subtitlu in limba araba si nu s/a scandalizat nimeni, in alta ordine de idei ai idei preconcepute si iarta/ma ca/ti spun, un unghi de vedere ingustat din punctul in care privesti lumea... valsand cu fiara e o metafora, iubirea e o fiara ...un tigru care te sfasie bland ... iar titulatura colectiei e corecta si onoranta. cu putina educatie si un arab poate valsa, nu e cazul sa deschid paranteze ex catedra, daca vei citi atent continutul textului , subtitlul si vei revedea titlul vei vedea ca totul are o logica in discurs si dedicatie, implicit numele colectiei.
pentru textul : valsând cu fiara desfîsietor. n-o sa disec textul, pentru ca n-are rost. nu ma pricep la cuvinte mari si nici nu cred ca are nevoie. imi place. il ador. mi-e ciuda pe el, pe cît e de trist si adevarat. poate n-am argumentat destul, dar voi da penita oricum. sînt texte in fata carora nu mai trebuie sa spui nimic
pentru textul : poetul I deîn măsura în care timpul mi-o permite, m-ar interesa. Mulţumesc, Alina, oricum, de invitaţie.
Alina, cu această veritabilă "lady" e o veselie continuă, nu se vede:) Pănă la zilele Iaşului eu mă veselesc deja pe online cu ea. Dar ştii ce-i mai trist, că fiind amândoi din Bacău, pot avea experienţa dezagreabilă mai devreme. Brr...
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deMarius, poate e cântecul lumii în care muzele îşi ucid "zeii", cu lovituri precise de cuţit. Şi ei ştiu asta. Mulţumesc pentru gest, te asigur că i-am înţeles semnificaţia, dar lovitura precisă de peniţă are şi ea legile ei. La fel, poate, ca să nu moară o lume de tot.
pentru textul : Cântec deEu am urmarit lejer stirile, cu emotia de a mai afla ce se intampla prin acele locuri .
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deDesi traiesc in Anglia, urmaresc diverse posturi tv din tara, fara a ma plictisi; informatia despre cenaclul Virtualia am reascultat-o si a doua oara am selectat fara probleme direct min 36, prin trasarea cursorului pe segmentul de timp.
Multumiri inca o data, Alina Manole, ganduri de pretuire pentru toti cei implicati, Doamne ajuta!
Atitudinea resemnată a lui Isus pe cruce: "privesc pământul în ochi" , amestec de tristețe, durere, resemnare, supunere. Poate mergea mai bine " sângerează ceruri ", în final. tincuta
pentru textul : Ceruri deLa mulţi ani Virgil şi la cât mai multă poezie
pentru textul : Dragostea ca un om invizibil. deAsta nu e chiar o apă adâncă, dar am prins ideea şi nu e rea deloc. O apă până la glezne poate fi, astfel, o apă adâncă.
pentru textul : Impreuna prin ape adanci deelian, lucian, vă mulțumesc pentru trecere și cuvinte!
pentru textul : Singurătăți și absint deyes, sir! doar ca "esenta pura" e greu de suportat, d-aia lasai nitica barba:) mare multam pentru cuvinte! spor la scris!
pentru textul : mai bine târziu deSi eu cred ca poemul acesta ar trebuie incadrat ca experiment. E interesant ca lectura, insa la idee mai e de lucru. De exemplu la cadrare a lecturii, persoana intai plural e prea vaga, determinantii par aruncati din tramvai, "senzatia ACEASTA de echilibru" care senzatie de echilibru? Daca denumesti, trebuie sa si referi ceva, etc. Un poem scris la repezeala, parerea mea, Andu
pentru textul : ars poetica I denu stiu daca este interviu sau chestionar. iar cu privire la acele doua (ne)raspunsuri ma mai gindesc. la urma urmei poate sint raspunsuri. poate nu ca tocmai asta au vrut sa sugereze. ca exista o limita. a decentei, a spatiului privat, god knows what it is. dar poate ca ideea este ca esenta nu este sa scobim in viata nimanui si nici sa devenim mahala. ci sa (ne) intrebam. apropos, ceea ce ma dezamageste pe mine profund este tocmai faptul ca nu exista reporteri adevarati in romania. oameni care sa puna cu adevarat intrebari si sa stie sa faca ancheta. de activisti sau ideologi sint satul. problema multora este ca stiu raspunsul inainte sa puna intrebarea. poate este si mindria, orgoliul peren al romanului care nu vrea sa fie perceput ca "unul care nu stie". din confuzia lamentabila intre ignoranta si curiozitate.
pentru textul : românia lui virgil t -V- deaici părerile noastre sunt divergente. poemul, aşa cum o fi el de super, e încheiat. e drept că în varianta finală au mai mers ceva retuşări, dar minore.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deVirgil, Ce pot sa mai spun...Multumesc pentru apreciere.
pentru textul : Experimental deTitlul îl consider original, subtitlul inutil în context. Ultima parte din poem mi se pare cu adevărat reușită: "îmi plăcea să fiu cu tine tu cu mine tu cu noi în inima ta mirosea puternic a brad mirosea tare ca piatra dar eram departe desculț nu mă spălasem pe față pe primul rând de dinți așa că nu ți-am mai spus nu ți-am dat bretonul la o parte"
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deM-am întors la acest poem chemată de ,,copilul care creşte lipit de tocul uşii”, de nefericitul lui destin şi de refuzul lui de a vorbi.
pentru textul : un copil lipit de tocul uşii de( în volumul meu de povestiri pentru copii am un text despre un copil autist…poate îl voi posta aici )
Poemul se remarcă atât prin tematică, dar mai ales prin forţa de sugestie a tropilor si a revenirii obsesive a stop-cadrului ,,copilul lipit de tocul uşii.” E foarte bine sugerată incapacitatea copilului de a înţelege, sau mai degrabă de a accepta ,,plecările în cercuri de cenuşă”, dar şi indiferenţa adulţilor sau, poate, neputinţa lor de a transforma toamna în primăvară.
Menţionez câteva versuri care mi-au smuls clipe de empatie şi de învinovăţire:
,, undeva în lumea aceasta
împărţită în înainte şi după”
,, tata a plecat într-o călătorie mare
deschisă din cartea de basme,
închisă în mintea copilului
lângă luna de mătase”
,, chipul mamei văzut sub lupă,
Dumnezeu văzut pur şi simplu.”
,, pentru el toamna e un televizor
cu sonorul dat spre încetişor”
,, undeva în lumea noastră
viu şi de atins cu mâna
un copil creşte lipit de tocul uşii”
Rimele, cred că voluntare, au menirea de a intra mai profund în lumea copilului. Consider poemul ca pe un manifest, ca un strigăt, ca un apel de a dona un pic de atenţie si de iubire în contul copiilor fără copilărie. Mulţumiri. Mi-am înnobilat sufletul.
Cu preţuire, Mariana
la "Hei, Janis" ai dat o explicatie amanuntita contextului. care este talcul apostrofarii batranei care te supara cu "nu ti-s boii acasa"? sunt plecat de 30 de ani din Romania dar nu vreau sa-mi scape nimic! "ne scrantim piciorul drept" nu prea merge. sunteti o intreaga echipa calcand pe un singur picior drept? imi scrantesc piciorul drept, "ne iese sufletul" e OK. apoi as zice spre final: Sergiu Nicolaescu mai scoate un lung-metraj ceva de primă pagină. in rest s-auzim de bine. un an nou cu pace si placute reportaje, iti doresc.
pentru textul : Filmări ratate degreu de redat un sentiment care te urmărește toată viața. probabil niciodată nu ești sigur că acest filon al amintirii e valorificat așa cum merită. e prea prețios, ne ”cere”, ne revedică total. de aici farmecul, emoția.
pentru textul : Leagănul roşu (fragment roman - 2 -) deproza îmi amintește, poate și pentru că am recitit recent, dintr-un foc, Desculț, Constantina, Ce mult te-am iubit,de stilul lui Zaharia Stancu.
Desigur, există diferențe, textul lui A.A.A,, atâta cât a fost publicat până acum, nu pare atât de încrâncenat, nu are substrat social, își permite chiar să fie ironic ”Spune o poezie, ia o damigeană, stropeşte cu vin şi pleacă. Ia şi damigeana cu el”.
Aștept să văd cum evoluează personajul. Spor!
Progres.
pentru textul : Batista albă la piept cu floarea vârstei deEseul in trei parti despre Eugen Barbu se difuzeaza pe postul Radio Romania Cultural în cadrul emisiunii "Zări și etape. Orizonturi ale realismului românesc", sâmbata intre orele 16-16:30. Partea a doua și a treia vor fi difuzate pe 17, respectiv 24 octombrie. Dupa difuzare, voi posta textele pe Hermeneia. Ele se tiparesc în revista târgovișteană "Climate literare" (unde, în numărul pe septembrie, a apărut jumătate din prima parte, în numărul pe octombrie va apărea cealalta jumătate, iar în noiembrie și decembrie, părțile a doua și a treia). În felul acesta, Virgil mă va putea simpatiza pentru faptul că acord priotitate site-ului său în publicarea unui text care (totuși!) este (cel puțin prin faptul ca se difuzează pe RCC) de interes mai larg (nu zic național, ca sa nu-l supăr).
pentru textul : Eugen Barbu - Tezism și literatură deexcelent, am citit textul de cîteva ori. remarc contrastele, nu neaparat cele de imagine cît mai ales cele de stare.
pentru textul : lagăre ale căror nume au fost uitate dearanca, nu te mai repezi la mine. nu vreau raul nimanui. fireste ca te las pe tine sa decizi. daca te acuzam de ceva o faceam pe fata. nu am prea mari scrupule cand mi se pare ca timpul de dilata si ar trebui sa ramana contractat. am spus ca mi-a placut poemul tau (cred ca asta trebuia sa intelegi, nu?!). orice, mai putin ipocrita sa nu-ti imaginezi ca sunt. sunt extrem de directa. sper sa te convingi in timp, daca nu ai apucat inca. a fost o coincidenta, dar cu semnificatii total diferite. ma interesa parerea ta de specialist. asa cel putin am inteles... a bientot (cu circumflex si zambet lipsit de complezenta...
pentru textul : știi, doar dimineața... deDorin, iti multumesc de citire si pentru semn. numai bine
pentru textul : Cerc dePagini