admiraţie pentru versuri, frumos colorate, muzicale. ai creat imaginea unei primăveri fascinante
consider că este mai bun subtitul, acel ''cu câ'' nu sună prea poetic, şi
''ca o muzică-n surdină-n odăile timpului'' - există asonanţă. cred că era mai nimerit ''ca o muzică-n surdină în odăile timpului'' sau oricum altfel.
este doar părerea mea.
Am salvat, fără să-mi dau seama, comentariul de două ori. Dar, cui are răbdare (şi în special autorului, căruia i-am semnalat unele neglijenţe), lectura ambelor variante i-ar putea arăta grija pentru evitarea unor repetiţii nerecomandabile (ex., verbul "a construi", în prima variantă). Trebuie să ne protejăm micul nostru blazon în fiecare împrejurare.
respirare suavă. o singură observaţie: parcă nu sună bine rima (involuntară?) din final: "abia auzim/ cum murim". compară cu "abia auzim/ cum se moare...". sau cam aşa ceva.
Ideea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
Ani, multumesc de interpretare. Personal, acest text e un text al transformarii, al maturizarii. Cana sparta reprezinta trecerea, iar mama-pasare intervine acolo unde incepe zborul de unul singur-maturizarea.
Eu n-am inteles. De ce David ar fi inteles? Era o fire romantica, era un luptator, era un strateg, era un iubitor de femei si de barbati. Dar n-ar fi inteles toate astea. daca-i spuneai ca pe-acoperis se spala o femeie si ca dumnezeu a adormit, se ocupa de treaba asta, daca i-ar fi spus sa puna de-o batalie s-ar fi ocupat si de treaba asta. Insa pelcind, de la ideea primara, ca David, regele David ar fi fost cititor ca si mine, si cind ii spuneai ca moartea nu exista ar fi facut un macel sa-ti demonstreze ca da. Poate tehnic poemul sa fie minunat, insa pentru mine, cea care habar n-am de tehnica si vreau numai sa-mi clatesc ochii si sufletul... Da cu regele David ce-ai avut? h
cred că poezia este o necesitate a noastră de a depăşi anumite stări, acel ipotetic echilibru dintre noi şi lume.
începem să scriem pentru a ne elibera de un gând obsesiv (şi cred că e ideal să fie aşa, adică să scriem doar atunci când există această necesitate) dar mai departe pentru a împărtăşi acest "gând" lumii, el trebuie să aibe o formă estetică,
căci poezia este o "artă" şi trebuie să rămânem fideli redării ei estetice... iar aici intervine infidelitatea faţă de noi înşine, pentru că oricât de "geniali" am fi, gândul nostru frumos şi curat, trăirea noastră, nu prea poate fi artă dacă nu folosim unelte de şlefuit.
body are inregistrari, pentru inveselirea neamului. am cautat si textul alinei sa ii zic vreo doua, dar, daca tot sunt aici... alina, toata aprecierea pentru tot ce faci. virtualia nu ar exista fara tine. imi place si afisul. va tin pumnii, copii!
Un poem plin de raţionamente logice, de ipoteze primare, secundare si de concluzii :)
E satiră de bună calitate, chiar usturătoare si moralizatoare pentru împricinaţi, pentru vinovaţii de avea un dram de minte :) pentru a-si urma instinctele primare în mod ,,elegant" :)).
Mi-a plăcut rima interioară ,,asta și cu nevasta" :) ( asta si cu nev-asta :) )
As renunta la ,,ce dracu’ comentezi".
Uite că am comentat :)))
Te felicit, Paul, pentru lejeritate cu care scrii si acest gen de poeme! ( încă o strângere de mănă )
mulțumesc, paul. tu chiar ești poet. eu încă nu, doar sper că voi putea. și mulțumesc pentru bravo, deși nu-s chiar copil, senzația e aproape la fel ca atunci când rezolvam ceva la tabla și proful de mate zicea bravo, daniela :)
Paul, sa nu intelegi ca am fost ironica, nu mi-as permite asta!
si eu ii datorezi multe Constantei Buzea, pe vremuri m-a incurajat sa merg inainte si m-a publicat in revista Amfiteatru.
vorbeam undeva cu Djamal de Eugen Evu, pentru ca el mi-a citit primele scrieri...
ii datorez multe, nu pentru ca voi escalada vreodata vreun pisc al literaturii, ci pentru ca am invatat multe de la el si ii sunt recunoascatoare, vorbesc de inceputuri caci bineinteles, drumul mai departe se face singur .
dar de atunci au trecut o mie de ani si poate eu mi-am insusit mai mult dorinta, placerea cuvantului scris, intr-o maniera care pe mine ma multumea, decat arta de a-l dasavarsi, recunosc asta... asa cum stiu si eu, ca nu exista perfectiune, doar perfectibilitate!
crede-ma Paul, nu mi-as permite sa-ti dau lectii de scriere, te citesc si-ti cunosc potentialul literar, mi-am permis doar un ton mai jucaus si-mi cer scuze acum ! versurile acelea evident, eu nu le-am inteles destul din vina mea, nu a ta !
credeam ca asa intelegi... nu ma crede te rog in stare de lucruri rele, te citesc, te repect si stiu ce poti !
dar vorba Constantei Buzea din versurile citate de N. Manolescu, nu m-am speriat ca nu am inteles totul de la inceput, am citit si a doua oara... si jur ca „s-a miscat leaganul” :)
Aș vrea să știu și eu, și poate și alții, cine face selecția textelor trimise la remarcate. Este o selecție făcuta computerizat, pe baza citirilor, valorii textelor, autorii, sau care este criteriul? Sau selecția o faci tu! Pentru că nu văd alți autori pe texte remarcate decât: Titarenco, Pal, Agheorghesei, Blaj, Cozan, Ioana Barac Grigore. E ca și când s-ar face reclamă unui produs. La "cele mai comentate texte" e clar, computerul face selecția. Ar trebui o mai obiectivă intervenție la "remarcate", poate opinia a doi, trei, critici literari. Uite, textul tău ultim nici nu i s-a uscat bine cerneala și e și pus la remarcate!!! Nu obiectez din invidie, (cum mă aștept să fiu pleznit), n-am nimic de câștigat, nimic de pierdut, dar se impune această întrebare.
Marga Stoicovici,
Am constatat-fără să intervin-că apar des în com tale. Ba mă cerţi (“…dar un scriitor sub-mediocru și în plus un elitist din vechea gardă a misoginilor”) ba mă lauzi (“... și mai ales pe Dvs. stimate autor respectabil, unul dintre cei mai buni de pe aici”). Acum aflu că sînt “un exemplu a ceea ce înseamnă evoluția înspre habar-n-am-ce a poeziei actuale.” De fapt cred că tu mă iubeşti dar încă nu realizezi. Eu am curajul să-ţi spun că îmi eşti dragă. Ce zici, ne încurcăm?
Precizări:
1. Nu sînt un artist grafic excelent. Hai să spunem că am urcat cîteva dealuri doar.
2. O singură poezie semnată de mine are şi grafică.
Nu am reusit sa inteleg pe deplin ce sta scris aici, desi am cateva diplome cu care nu vreau deloc sa ma laud acordate de Observatorul Astronomic din Bucuresti chiar din mana Dlui Sangeorzan in anii 80 90 pana a plecat domnia sa de acolo. Insa apreciez aceasta tentativa de astro-poem este un gen mai rar... nicodem, daca vrei sa aprofundezi pe tema asta eu te incurajez. Cunosc multi oameni care fac si muzica si poezie pe teme astronomice. Cred insa ca ar trebui sa te hotarasti asupra perspectivei... stiintifice sau religioase, parerea mea. Apoi... munca multa si succes!
ecoule
când îți vei cauta clopotul
și vei intelege
brațele măslinului rodit
cu sevele parfumate
în urma ta
vor alerga cai albi
și deasupra-ți va flutura
o pânză de vis atât de albastra
vei alinta urechea pământului
și vei turna dragostea in ea
proaspata ca primul nechez...
oh my gosh! aalizeei era sa ma inec de ris tocmai cind sa pun mina pe corabie. ai tu talentul asta de a face cea mai comica parodie la orizont. noroc de o insula pe aproape ca am reusit sa neufragiez acolo.
textul incepe prost din start (prin consemnarea jurnalistica:mai am cîteva minute de trăit) si nu se dezminte pe parcurs. ex: ceea ce a contat nu mai contează episcopii dogii chiar cardinalul (aici doar o ureche ne-inginereasca ar putea depista cacofonia) spre a inmuia gustul de zaț lingvistic, textul pune la dispozitia cititorului (-nefericitul!) si o suita distonica de clisee: carnavalul nopților albe cortul cel mare zîmbetul ei ca o floare dorul strivit între gheare cînd noaptea în brațele zilei se stinge și moare ,etc.... ritmul este unul de cavalcada, ceea ce s-ar potrivi agoniei actantului liric. dar poate nu e nevoie sa mergem atat de departe cu hermeneutica: agonia s-ar putea sa fie a vocii lirice, incapatanata in a raspunde anuntului refuzat de ziare, dar acceptat pe Herm.: "caut barbat".... prin rimele suparatoare (terminate in re), reptetitia obsedanta (caut femeie), scriitura directa si exacta (consecinta unei ireformabile formatari profesionale, poate chiar intelectuale, ar specula unii), textul de fata reprezinta un triumf exemplar al cuvintelor utilizate in contra indicatiilor poeziei. un lucru obisnuit, daca luam in calcul profilul literar al autorului.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
admiraţie pentru versuri, frumos colorate, muzicale. ai creat imaginea unei primăveri fascinante
consider că este mai bun subtitul, acel ''cu câ'' nu sună prea poetic, şi
pentru textul : Cu fiecare cuvânt de''ca o muzică-n surdină-n odăile timpului'' - există asonanţă. cred că era mai nimerit ''ca o muzică-n surdină în odăile timpului'' sau oricum altfel.
este doar părerea mea.
textul nu e prost dar forma de asezare in pagina ma tem ca face un deserviciu textului parerea mea
pentru textul : altarele deAm salvat, fără să-mi dau seama, comentariul de două ori. Dar, cui are răbdare (şi în special autorului, căruia i-am semnalat unele neglijenţe), lectura ambelor variante i-ar putea arăta grija pentru evitarea unor repetiţii nerecomandabile (ex., verbul "a construi", în prima variantă). Trebuie să ne protejăm micul nostru blazon în fiecare împrejurare.
pentru textul : Viaţa după Irina derespirare suavă. o singură observaţie: parcă nu sună bine rima (involuntară?) din final: "abia auzim/ cum murim". compară cu "abia auzim/ cum se moare...". sau cam aşa ceva.
pentru textul : dragoste deIdeea nu era să îți ceri scuze sau să regreți, ci să te gândești de ce. E un text care poate mai mult, dar doar dacă e regândit ca structură și mijloace de expresie. De aceea nici nu pot spune exact ce anume nu mi se pare ok, sau să sugerez ceva, pentru că ar însemna să ajungă la tine ceva străin, nu poezia ta. Sigur, aceasta este impresia mea, tu îl poți găsi perfect, dar... qui prodest?
pentru textul : recreația mare deAni, multumesc de interpretare. Personal, acest text e un text al transformarii, al maturizarii. Cana sparta reprezinta trecerea, iar mama-pasare intervine acolo unde incepe zborul de unul singur-maturizarea.
pentru textul : peronul nr. 2 deda, libertatea in unu si deschiderea ochilor pana mai e biletul valabil:) multam pentru comentariu, zile faine!
pentru textul : în prețul biletului decorectez: aprig observator al realitatii...
pentru textul : s p u m a î n g e r i l o r deEu n-am inteles. De ce David ar fi inteles? Era o fire romantica, era un luptator, era un strateg, era un iubitor de femei si de barbati. Dar n-ar fi inteles toate astea. daca-i spuneai ca pe-acoperis se spala o femeie si ca dumnezeu a adormit, se ocupa de treaba asta, daca i-ar fi spus sa puna de-o batalie s-ar fi ocupat si de treaba asta. Insa pelcind, de la ideea primara, ca David, regele David ar fi fost cititor ca si mine, si cind ii spuneai ca moartea nu exista ar fi facut un macel sa-ti demonstreze ca da. Poate tehnic poemul sa fie minunat, insa pentru mine, cea care habar n-am de tehnica si vreau numai sa-mi clatesc ochii si sufletul... Da cu regele David ce-ai avut? h
pentru textul : deuteronomia decred că poezia este o necesitate a noastră de a depăşi anumite stări, acel ipotetic echilibru dintre noi şi lume.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deîncepem să scriem pentru a ne elibera de un gând obsesiv (şi cred că e ideal să fie aşa, adică să scriem doar atunci când există această necesitate) dar mai departe pentru a împărtăşi acest "gând" lumii, el trebuie să aibe o formă estetică,
căci poezia este o "artă" şi trebuie să rămânem fideli redării ei estetice... iar aici intervine infidelitatea faţă de noi înşine, pentru că oricât de "geniali" am fi, gândul nostru frumos şi curat, trăirea noastră, nu prea poate fi artă dacă nu folosim unelte de şlefuit.
adina, cred ca de "lucrurile nu mai sunt la fel" nu e nevoie. mi se pare ok fara. e frumos.
pentru textul : fum deMădălina, acum „norii s-a mai răzbunat spre apus/ dar stau grămadă...” :)
(să nu se plângă ceilalți clasici că-i neglijăm.)
mulțumesc penru favoarea „favoritelor”. :)
pentru textul : ploi în decembrie deîn mod deosebit: "ca nişte brazi bărbaţi care-şi flutură /
pentru textul : pâlpâire destatornicia în umbra securii"
Stimă
body are inregistrari, pentru inveselirea neamului. am cautat si textul alinei sa ii zic vreo doua, dar, daca tot sunt aici... alina, toata aprecierea pentru tot ce faci. virtualia nu ar exista fara tine. imi place si afisul. va tin pumnii, copii!
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deUn poem plin de raţionamente logice, de ipoteze primare, secundare si de concluzii :)
pentru textul : despre cum reacționează femeile și bărbații deE satiră de bună calitate, chiar usturătoare si moralizatoare pentru împricinaţi, pentru vinovaţii de avea un dram de minte :) pentru a-si urma instinctele primare în mod ,,elegant" :)).
Mi-a plăcut rima interioară ,,asta și cu nevasta" :) ( asta si cu nev-asta :) )
As renunta la ,,ce dracu’ comentezi".
Uite că am comentat :)))
Te felicit, Paul, pentru lejeritate cu care scrii si acest gen de poeme! ( încă o strângere de mănă )
mulțumesc, paul. tu chiar ești poet. eu încă nu, doar sper că voi putea. și mulțumesc pentru bravo, deși nu-s chiar copil, senzația e aproape la fel ca atunci când rezolvam ceva la tabla și proful de mate zicea bravo, daniela :)
pentru textul : joia neagră dePaul, sa nu intelegi ca am fost ironica, nu mi-as permite asta!
pentru textul : tolănit într-o limbă străină desi eu ii datorezi multe Constantei Buzea, pe vremuri m-a incurajat sa merg inainte si m-a publicat in revista Amfiteatru.
vorbeam undeva cu Djamal de Eugen Evu, pentru ca el mi-a citit primele scrieri...
ii datorez multe, nu pentru ca voi escalada vreodata vreun pisc al literaturii, ci pentru ca am invatat multe de la el si ii sunt recunoascatoare, vorbesc de inceputuri caci bineinteles, drumul mai departe se face singur .
dar de atunci au trecut o mie de ani si poate eu mi-am insusit mai mult dorinta, placerea cuvantului scris, intr-o maniera care pe mine ma multumea, decat arta de a-l dasavarsi, recunosc asta... asa cum stiu si eu, ca nu exista perfectiune, doar perfectibilitate!
crede-ma Paul, nu mi-as permite sa-ti dau lectii de scriere, te citesc si-ti cunosc potentialul literar, mi-am permis doar un ton mai jucaus si-mi cer scuze acum ! versurile acelea evident, eu nu le-am inteles destul din vina mea, nu a ta !
credeam ca asa intelegi... nu ma crede te rog in stare de lucruri rele, te citesc, te repect si stiu ce poti !
dar vorba Constantei Buzea din versurile citate de N. Manolescu, nu m-am speriat ca nu am inteles totul de la inceput, am citit si a doua oara... si jur ca „s-a miscat leaganul” :)
Aș vrea să știu și eu, și poate și alții, cine face selecția textelor trimise la remarcate. Este o selecție făcuta computerizat, pe baza citirilor, valorii textelor, autorii, sau care este criteriul? Sau selecția o faci tu! Pentru că nu văd alți autori pe texte remarcate decât: Titarenco, Pal, Agheorghesei, Blaj, Cozan, Ioana Barac Grigore. E ca și când s-ar face reclamă unui produs. La "cele mai comentate texte" e clar, computerul face selecția. Ar trebui o mai obiectivă intervenție la "remarcate", poate opinia a doi, trei, critici literari. Uite, textul tău ultim nici nu i s-a uscat bine cerneala și e și pus la remarcate!!! Nu obiectez din invidie, (cum mă aștept să fiu pleznit), n-am nimic de câștigat, nimic de pierdut, dar se impune această întrebare.
pentru textul : Ce este Hermeneia.com? deO poezie bine scrisă. Totuşi versul,,mişc degetele în limba păsărilor'' mi se pare, oarecum, mai puţin inspirat, ori nu l-am înţeles eu.
pentru textul : iubirea între oglindă și zid deeu cred că nu am pierdut. părerile rămân subiective...:) numai bine
pentru textul : pășim zdravăn nu se alunecă deDa, candva a facut parte dinr-un proiect de jurnal, ai intuit bine. Poate va fi, pana la urma. Multumesc pentru atentie, Dana Nicolae, Dancus
pentru textul : Tacut deDomnule Titerenco, doamna Ioana Geacar va multumesc frumos sa aveti srabatori luminate cu respect , adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles deFelicitări pentru debutul în poezie! Cu plăcere, așteptăm și data lansării. Va fi tot în Iași?
pentru textul : Ionuț Caragea - Delirium Tremens - Debut Editorial deMarga Stoicovici,
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deAm constatat-fără să intervin-că apar des în com tale. Ba mă cerţi (“…dar un scriitor sub-mediocru și în plus un elitist din vechea gardă a misoginilor”) ba mă lauzi (“... și mai ales pe Dvs. stimate autor respectabil, unul dintre cei mai buni de pe aici”). Acum aflu că sînt “un exemplu a ceea ce înseamnă evoluția înspre habar-n-am-ce a poeziei actuale.” De fapt cred că tu mă iubeşti dar încă nu realizezi. Eu am curajul să-ţi spun că îmi eşti dragă. Ce zici, ne încurcăm?
Precizări:
1. Nu sînt un artist grafic excelent. Hai să spunem că am urcat cîteva dealuri doar.
2. O singură poezie semnată de mine are şi grafică.
Nu am reusit sa inteleg pe deplin ce sta scris aici, desi am cateva diplome cu care nu vreau deloc sa ma laud acordate de Observatorul Astronomic din Bucuresti chiar din mana Dlui Sangeorzan in anii 80 90 pana a plecat domnia sa de acolo. Insa apreciez aceasta tentativa de astro-poem este un gen mai rar... nicodem, daca vrei sa aprofundezi pe tema asta eu te incurajez. Cunosc multi oameni care fac si muzica si poezie pe teme astronomice. Cred insa ca ar trebui sa te hotarasti asupra perspectivei... stiintifice sau religioase, parerea mea. Apoi... munca multa si succes!
pentru textul : Când mi-au crescut aripi deecoule
pentru textul : pânză de apă decând îți vei cauta clopotul
și vei intelege
brațele măslinului rodit
cu sevele parfumate
în urma ta
vor alerga cai albi
și deasupra-ți va flutura
o pânză de vis atât de albastra
vei alinta urechea pământului
și vei turna dragostea in ea
proaspata ca primul nechez...
Emi -
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur de"e una din zilele acelea cînd mă întreb
de ce după o noapte împărțită la doi
dimineața pielea miroase a celălalt" ?
am vrut să spun. scuze.
pentru textul : The State of Hermeneia deoh my gosh! aalizeei era sa ma inec de ris tocmai cind sa pun mina pe corabie. ai tu talentul asta de a face cea mai comica parodie la orizont. noroc de o insula pe aproape ca am reusit sa neufragiez acolo.
pentru textul : m-am lăsat de fumat detextul incepe prost din start (prin consemnarea jurnalistica:mai am cîteva minute de trăit) si nu se dezminte pe parcurs. ex: ceea ce a contat nu mai contează episcopii dogii chiar cardinalul (aici doar o ureche ne-inginereasca ar putea depista cacofonia) spre a inmuia gustul de zaț lingvistic, textul pune la dispozitia cititorului (-nefericitul!) si o suita distonica de clisee: carnavalul nopților albe cortul cel mare zîmbetul ei ca o floare dorul strivit între gheare cînd noaptea în brațele zilei se stinge și moare ,etc.... ritmul este unul de cavalcada, ceea ce s-ar potrivi agoniei actantului liric. dar poate nu e nevoie sa mergem atat de departe cu hermeneutica: agonia s-ar putea sa fie a vocii lirice, incapatanata in a raspunde anuntului refuzat de ziare, dar acceptat pe Herm.: "caut barbat".... prin rimele suparatoare (terminate in re), reptetitia obsedanta (caut femeie), scriitura directa si exacta (consecinta unei ireformabile formatari profesionale, poate chiar intelectuale, ar specula unii), textul de fata reprezinta un triumf exemplar al cuvintelor utilizate in contra indicatiilor poeziei. un lucru obisnuit, daca luam in calcul profilul literar al autorului.
pentru textul : caut femeie dePagini