Scrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
pentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
Fotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
efectiv nu pricep ratiunea si nici scopul interventiei lui Alina aici. pur si simplu, nu pricep. poate o fi o limita la mine, tot ce se poate. nu vad insa ce legatura are comentariul ei cu textul de mai sus.
Vă rugăm să confirmați participarea la cenaclu prin email până duminică, 10 decembrie, ora 12 prânz, pentru cei care nu au confirmat încă, întrucât la ora 14 volumul de cenaclu va intra în tipografie. Vă mulțumim pentru înțelegere. Vă așteptăm! Organizatorii ([email protected])
Jur că ăsta e primul concurs de orice fel pe care îl cunosc în care premiul întâi nu se acordă
Pentru restul e ca și cum ai alerga dar ai ieși maxim pe locul doi.
PS pentru Consiliu
Scuze dar câtă vreme se păstrează sistemul actual, eu mă voi semna în titlul comentariului, nu e contra Regulamentului
Chestiile astea tin de Ministerul Culturii. Acolo se fac si se desfac sfori... Asa cum spui, un festival la Braila nu poate monopoliza totul. Dar pentru ca sa schimbi ceva trebuie sa stii din timp, si sa faci presiune prin revistele de cultura, prin articole tintite. Or, nu intereseaza pe nimeni, nu-i asa?
de multe ori miza unui text tine de gradul de manipulare al realitatii. dar aici si amendamentul ca nu se traieste in lumea reala. insa, cand planurile se intrepatrund (lumea si visul, visul si lumea) si constientizez asta, atunci imi place mai mult sa vad ca autorul, constient de el insusi si lumea sa, precizeaza ac raport si ac influenta reciproca. asa cum se intampla aici. atunci oamenii pulseaza, iar resortul o fi dinauntru, si acela, de unde?
Ideea este foarte interesanta. Un punct de vedere diferit. Cred totusi ca ai ratat finalul. Mesajul s-a diluat, ultimele doua replici nu se ridica sub nicio forma la nivelul textului. Mai lucreaza-l acolo. Ialin
îmi place foarte mult cum începe acest text. mijlocul îl văd ca pe un macaz care duce receptorul către o deraiere... mi se pare cam alambicat finalul. altfel, te admir pentru prospețime și de ce nu ?pentru curaj.
1. multumesc gazdei ca ne cere parerea; 2.din ce am citit salut ideea unei rubrici de link-uri pe cat posibil reciproce catre alte reviste. asta presupune identificarea lor si agremenetele respective de reciprocitate. probabil va fi din ce in ce mai usor pe masura ce situl capata personalitate. imi permit un exemplu: in sectiunea "atelier" a portalului liternet.ro (pentru care lucrez, ma socotesc dator sa precizez) exista o rubrica activa odata pe luna unde se poate citi numarul curent din "agora on line", revista poetului dan iancu. preocuparile mele sunt mai putin pe linie de arhitectura paginii de baza (ceea ce numiti la fel de corect prima pagina), cat de structura a sitului insusi. n-o sa insist indeajuns pentru un spatiu rezervat efectiv opiniilor interesate asupra evolutiei structurii sitului. eu, de pilda, nici nu realizasem ca info s-ar referi la asa ceva deocamdata imi rezerv opiniiile personale in acest sens deoarece am fost consultati despre pagina de baza. as sugera o imbunatatire a rubricilor insele. am mai raspuns unei intrebari - pertinente -, asupra faptului ca un anumit text al meu nu are format de eseu clasic. unde sa-l fi postat? ori cred ca e utila in primul rand armonizarea intentiilor anuntate (creativitate etc, eu as ocoli termeni asa uzati, dar nu asta e problema, as accentua pe experiment literar, tendinta e de a se subtia granitele rigide intre genuri) cu structura. deocamdata aceasta corelare nu exista. ma mai gandesc la sugestii asupra rubricatiei in sensul asta deocamdata atat. rim
gongu, este foarte neinspirat să postezi atîtea texte într-o zi. cu siguranță vor trece neobservate. vo fi nevoit de asemenea să îți restricționez numărul de texte pe care îl poți posta într-o zi.
Excelent text si totodata o polemica de nota zece in versurile "fumatul ucide terorismul ucide SIDA ucide totuși au mai rămas 6 miliarde ce se întâmplă" care arata simplu si eficient nivelul de demagogie in care am ajuns sa traim. In alta ordine de idei, ma dezamageste acest Consiliu Hermeneia care mi se pare desprins din filmele sf cu alieni si care suspenda conturi pe aici intr-o veselie. Intr-un fel aproape incredibil, Hermeneia a ajuns (si nu inteleg cum) la acest capitol (sanctionarea membrilor sai) sa intreaca in stupiditate chiar pe marea agonia.ro, care era pana acum un etalon al stupiditatii pastrat la institutul de unitati de masura de la goeteborg la capitolul "unitatea de masura a stupiditatii umane". Acest etalon este facut din titaniu 21+ si masoara 1.45365m adica lungimea exacta a prostiei umane, dupa ultimele studii publicate de national geographic. Desigur exista voci care spun ca stupiditatea europeana este mai lunga pe cand cea americana este mai groasa, dar aceste voci au fost repede catalogate de oamenii de stiinta ca fiind speculative si s-a revenit la etalonul stabilit de agonia.ro, adica 1,45365m pentru stupiditatea umana. Este cazul ca acesta sa fie ajustat cu corectia logaritmica introdusa de hermeneia.com, adica (1,3)fi/5*ln(3/pi) care ne duce la o valoare mai exacta de 1,453653987112987. O contributie remarcabila adusa poeziei de catre Consiliul Hermeneia, pe care nu pot decat sa o salut cu o plecaciune plecacioasa. Tineti-o asa fratilor daca tot nu aveti ceva mai bun de facut. Andu
1/ Laurentiu, nu pot sa fiu mai explicit, din pacate sunt la limita puterii mele de explicitare in cazul de fata. 2/ Sa nu-ti faci griji pentru mine, te rog. 3/ Daca vrei, nu te mai comentez, eu ziceam ca fac o fapta buna. Mi-e mult mai usor sa tac, nu-s muiere. Andu
am o mica rezerva fata de strofa 4 dar in rest eu zic ca merita o penita de aur, mai ales pentru ceea ce eu as numi "efectul de palimpsest" cu ocazia asta te anunt si ca s-a hotarit sa ti se ofere categoria de autor hermeneia. mult succes...
evident problema se pune cu privire la cine este subiectul, tu sau eu, si la ce fel de diateza este vorba acolo. pentru ca eu cred ca este una sa spui "eu/tu să nu mai fi purtat" si este cu totul alta sa spui "tu să nu mai fii purtat". datorita formei poetice si a acceptarii aspectului eliptic in limba română este destul de greu insa din context a determina asta.
faptul ca alma a devenit dintr-odata asa de activa cu comentatul si criticatul ma bucura. pentru ca asta e semn ca va incepe sa scrie. si atunci sa te tii. sa vezi atunci dueluri de comentarii. totul e spre bine
Mda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
"Mult mai înalt" se numeste si a aparut pe Hermeneia in septembrie, dar am inteles ca acesta nu este un impediment. să ne ascundem în spatele casei noastre cineva semănase un cimitir avea cruci scuturate vișini iarbă aspră bujori și o biserică unde se mai rugau doar liliecii uneori trecea Dumnezeu pe acolo să culeagă sunătoare și fragi să ne ascundem spunea Danu poate-l vedem trebuie să fie înalt mai înalt decât tata vântul îmi croșeta dantele din păpădii pe rochia scurtă eram desculță aveam genunchii umezi ca mușuroaiele de furnici părul mi-l împletise bunica murmurând același cântec niciodată până la capăt, cât semeni cu maică-ta, zicea, ai ochii ei, eu mă uitam pe furiș la femeia aceea frumoasă din poza alb-negru dacă ești cuminte mergem duminică la bâlci spunea bunicul sunt scrâncioburi și vată de zahăr pe băț tremuram în iarba înaltă ai mei începuseră să mă strige Adina Adina, ecoul se strecura foșnitor printre crengi printre cruci îi răspundea inima locului izbindu-se de colțul seninului dacă nu or să tacă, or să-l sperie pe Dumnezeu, îmi spuneam, Danu îmi arăta un graur își lustruia penele sus pe clopotnița dăramată vezi a venit ți-am spus eu că-i mai înalt decât tata.
nu stiu daca solutia "după cum i-era felul" este corecta ca transcriere.
despre text; are desigur unele stîngăcii, dar ce este interesant este că totuși se simte un stil personal, un stil aparte. are un fel de tragism existențial, sec. mă face să mă gîndesc la de sica sau visconti. un anumit existențialsm ardelenesc.care te lasă cu un gol în inimă. nu în suflet, în inimă. interesant. părerea mea este că dacă autorul ar avea ambiția să își șlefuiască scriitura și să caute formule elegante (chiar laconice daca e nevoie) în locul stîngăciilor școlărești, are șanse să adune o culegere de amintiri care ar avea cititori. sau poate e subiectivismul meu ca unul care mi-am petrecut prea multe vacanțe de vară pe malul Mureșului în Ardeal.
dar nu vad de ce asteptati si alte "eminescuiri". ori cele care au facut "corp comun cu textul dvs." nu sunt indeajuns? sau considerati ca va veni cineva cu un servet, sa va stearga pantofii pe care au ramas urme de "stupire"? in cazul asta, ma dau deoparte repede, sa fac loc amatorilor.
frumoasa ultima strofa, intr-adevar...dar cred ca zece are semnificatii mult mai adanci si, de ce nu?, mult mai demne de a fi exploatate liric, decat cele la care te-i referit la inceputul textului. P.S: nu-s de-acord cu ideea din strofa a doua! :) dar, fireste, asta tine de convingerile mele, nu de valoarea versurilor.
ai dreptate Dorina, măcar și pentru simplul fapt că literatura (cultura în general) ca și religia nu pot (și nu vor putea) fi niciodată instituționalizate. Asta este o idee, pe care cu regret trebuie să o numesc europeană, care este în esența ei moartă din fașă. A crea și a crede sînt rezultate ale unor alegeri intime, interioare foarte personale, sau sînt deloc. O instituție este o carapace a unui gîndac mort demult.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
... îmi place umorul, nene! Iankeshi penița! (Pentru savurabila prospețime! Dar cine sunt eu?!)
pentru textul : Nippon kouhii deScrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
pentru textul : Bufonul deiti multumesc pt semn, aprecierea ta ma bucura.
cu stima
pentru textul : Mut de"întro"? într-o = prep. + art. sau + num. (DEX)
pentru textul : Stare I depentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
pentru textul : Povestiri de aci din bătătura Măriei lu Codin deFotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri deefectiv nu pricep ratiunea si nici scopul interventiei lui Alina aici. pur si simplu, nu pricep. poate o fi o limita la mine, tot ce se poate. nu vad insa ce legatura are comentariul ei cu textul de mai sus.
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile debobadil, nu mai folosi cuvinte pe care nu le înțelegi. mai ales în limba engleză.
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deVă rugăm să confirmați participarea la cenaclu prin email până duminică, 10 decembrie, ora 12 prânz, pentru cei care nu au confirmat încă, întrucât la ora 14 volumul de cenaclu va intra în tipografie. Vă mulțumim pentru înțelegere. Vă așteptăm! Organizatorii ([email protected])
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deJur că ăsta e primul concurs de orice fel pe care îl cunosc în care premiul întâi nu se acordă
pentru textul : Premiile Concursului de Poezie „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2014 dePentru restul e ca și cum ai alerga dar ai ieși maxim pe locul doi.
PS pentru Consiliu
Scuze dar câtă vreme se păstrează sistemul actual, eu mă voi semna în titlul comentariului, nu e contra Regulamentului
Chestiile astea tin de Ministerul Culturii. Acolo se fac si se desfac sfori... Asa cum spui, un festival la Braila nu poate monopoliza totul. Dar pentru ca sa schimbi ceva trebuie sa stii din timp, si sa faci presiune prin revistele de cultura, prin articole tintite. Or, nu intereseaza pe nimeni, nu-i asa?
pentru textul : la curtea regelui sosit-au păsări de metal dede multe ori miza unui text tine de gradul de manipulare al realitatii. dar aici si amendamentul ca nu se traieste in lumea reala. insa, cand planurile se intrepatrund (lumea si visul, visul si lumea) si constientizez asta, atunci imi place mai mult sa vad ca autorul, constient de el insusi si lumea sa, precizeaza ac raport si ac influenta reciproca. asa cum se intampla aici. atunci oamenii pulseaza, iar resortul o fi dinauntru, si acela, de unde?
pentru textul : Iarna de dincolo de marginile orașului deIdeea este foarte interesanta. Un punct de vedere diferit. Cred totusi ca ai ratat finalul. Mesajul s-a diluat, ultimele doua replici nu se ridica sub nicio forma la nivelul textului. Mai lucreaza-l acolo. Ialin
pentru textul : scrisoare despre cum ar fi deîmi place foarte mult cum începe acest text. mijlocul îl văd ca pe un macaz care duce receptorul către o deraiere... mi se pare cam alambicat finalul. altfel, te admir pentru prospețime și de ce nu ?pentru curaj.
pentru textul : Viol consimțit de1. multumesc gazdei ca ne cere parerea; 2.din ce am citit salut ideea unei rubrici de link-uri pe cat posibil reciproce catre alte reviste. asta presupune identificarea lor si agremenetele respective de reciprocitate. probabil va fi din ce in ce mai usor pe masura ce situl capata personalitate. imi permit un exemplu: in sectiunea "atelier" a portalului liternet.ro (pentru care lucrez, ma socotesc dator sa precizez) exista o rubrica activa odata pe luna unde se poate citi numarul curent din "agora on line", revista poetului dan iancu. preocuparile mele sunt mai putin pe linie de arhitectura paginii de baza (ceea ce numiti la fel de corect prima pagina), cat de structura a sitului insusi. n-o sa insist indeajuns pentru un spatiu rezervat efectiv opiniilor interesate asupra evolutiei structurii sitului. eu, de pilda, nici nu realizasem ca info s-ar referi la asa ceva deocamdata imi rezerv opiniiile personale in acest sens deoarece am fost consultati despre pagina de baza. as sugera o imbunatatire a rubricilor insele. am mai raspuns unei intrebari - pertinente -, asupra faptului ca un anumit text al meu nu are format de eseu clasic. unde sa-l fi postat? ori cred ca e utila in primul rand armonizarea intentiilor anuntate (creativitate etc, eu as ocoli termeni asa uzati, dar nu asta e problema, as accentua pe experiment literar, tendinta e de a se subtia granitele rigide intre genuri) cu structura. deocamdata aceasta corelare nu exista. ma mai gandesc la sugestii asupra rubricatiei in sensul asta deocamdata atat. rim
pentru textul : prima pagină degongu, este foarte neinspirat să postezi atîtea texte într-o zi. cu siguranță vor trece neobservate. vo fi nevoit de asemenea să îți restricționez numărul de texte pe care îl poți posta într-o zi.
pentru textul : sonet bacovian deExcelent text si totodata o polemica de nota zece in versurile "fumatul ucide terorismul ucide SIDA ucide totuși au mai rămas 6 miliarde ce se întâmplă" care arata simplu si eficient nivelul de demagogie in care am ajuns sa traim. In alta ordine de idei, ma dezamageste acest Consiliu Hermeneia care mi se pare desprins din filmele sf cu alieni si care suspenda conturi pe aici intr-o veselie. Intr-un fel aproape incredibil, Hermeneia a ajuns (si nu inteleg cum) la acest capitol (sanctionarea membrilor sai) sa intreaca in stupiditate chiar pe marea agonia.ro, care era pana acum un etalon al stupiditatii pastrat la institutul de unitati de masura de la goeteborg la capitolul "unitatea de masura a stupiditatii umane". Acest etalon este facut din titaniu 21+ si masoara 1.45365m adica lungimea exacta a prostiei umane, dupa ultimele studii publicate de national geographic. Desigur exista voci care spun ca stupiditatea europeana este mai lunga pe cand cea americana este mai groasa, dar aceste voci au fost repede catalogate de oamenii de stiinta ca fiind speculative si s-a revenit la etalonul stabilit de agonia.ro, adica 1,45365m pentru stupiditatea umana. Este cazul ca acesta sa fie ajustat cu corectia logaritmica introdusa de hermeneia.com, adica (1,3)fi/5*ln(3/pi) care ne duce la o valoare mai exacta de 1,453653987112987. O contributie remarcabila adusa poeziei de catre Consiliul Hermeneia, pe care nu pot decat sa o salut cu o plecaciune plecacioasa. Tineti-o asa fratilor daca tot nu aveti ceva mai bun de facut. Andu
pentru textul : Pixeli deimi placu imaginea florilor aruncate pe campii ca niste basmale. si finalul, ca idee
pentru textul : pe ale primăverii cărări de1/ Laurentiu, nu pot sa fiu mai explicit, din pacate sunt la limita puterii mele de explicitare in cazul de fata. 2/ Sa nu-ti faci griji pentru mine, te rog. 3/ Daca vrei, nu te mai comentez, eu ziceam ca fac o fapta buna. Mi-e mult mai usor sa tac, nu-s muiere. Andu
pentru textul : Pandora deam o mica rezerva fata de strofa 4 dar in rest eu zic ca merita o penita de aur, mai ales pentru ceea ce eu as numi "efectul de palimpsest" cu ocazia asta te anunt si ca s-a hotarit sa ti se ofere categoria de autor hermeneia. mult succes...
pentru textul : Cum să spui că ești măr? deAm modificat... acum cred ca m-am apropiat mai mult de clipa traita.
pentru textul : ... debineinteles Ela, niciodata vineri...ai inteles.
pentru textul : niciodată vineri deevident problema se pune cu privire la cine este subiectul, tu sau eu, si la ce fel de diateza este vorba acolo. pentru ca eu cred ca este una sa spui "eu/tu să nu mai fi purtat" si este cu totul alta sa spui "tu să nu mai fii purtat". datorita formei poetice si a acceptarii aspectului eliptic in limba română este destul de greu insa din context a determina asta.
pentru textul : în medalionul din piept defaptul ca alma a devenit dintr-odata asa de activa cu comentatul si criticatul ma bucura. pentru ca asta e semn ca va incepe sa scrie. si atunci sa te tii. sa vezi atunci dueluri de comentarii. totul e spre bine
pentru textul : năvod deMda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com de"Mult mai înalt" se numeste si a aparut pe Hermeneia in septembrie, dar am inteles ca acesta nu este un impediment. să ne ascundem în spatele casei noastre cineva semănase un cimitir avea cruci scuturate vișini iarbă aspră bujori și o biserică unde se mai rugau doar liliecii uneori trecea Dumnezeu pe acolo să culeagă sunătoare și fragi să ne ascundem spunea Danu poate-l vedem trebuie să fie înalt mai înalt decât tata vântul îmi croșeta dantele din păpădii pe rochia scurtă eram desculță aveam genunchii umezi ca mușuroaiele de furnici părul mi-l împletise bunica murmurând același cântec niciodată până la capăt, cât semeni cu maică-ta, zicea, ai ochii ei, eu mă uitam pe furiș la femeia aceea frumoasă din poza alb-negru dacă ești cuminte mergem duminică la bâlci spunea bunicul sunt scrâncioburi și vată de zahăr pe băț tremuram în iarba înaltă ai mei începuseră să mă strige Adina Adina, ecoul se strecura foșnitor printre crengi printre cruci îi răspundea inima locului izbindu-se de colțul seninului dacă nu or să tacă, or să-l sperie pe Dumnezeu, îmi spuneam, Danu îmi arăta un graur își lustruia penele sus pe clopotnița dăramată vezi a venit ți-am spus eu că-i mai înalt decât tata.
pentru textul : Dumnezeu denu stiu daca solutia "după cum i-era felul" este corecta ca transcriere.
pentru textul : Barajul dedespre text; are desigur unele stîngăcii, dar ce este interesant este că totuși se simte un stil personal, un stil aparte. are un fel de tragism existențial, sec. mă face să mă gîndesc la de sica sau visconti. un anumit existențialsm ardelenesc.care te lasă cu un gol în inimă. nu în suflet, în inimă. interesant. părerea mea este că dacă autorul ar avea ambiția să își șlefuiască scriitura și să caute formule elegante (chiar laconice daca e nevoie) în locul stîngăciilor școlărești, are șanse să adune o culegere de amintiri care ar avea cititori. sau poate e subiectivismul meu ca unul care mi-am petrecut prea multe vacanțe de vară pe malul Mureșului în Ardeal.
dar nu vad de ce asteptati si alte "eminescuiri". ori cele care au facut "corp comun cu textul dvs." nu sunt indeajuns? sau considerati ca va veni cineva cu un servet, sa va stearga pantofii pe care au ramas urme de "stupire"? in cazul asta, ma dau deoparte repede, sa fac loc amatorilor.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece defrumoasa ultima strofa, intr-adevar...dar cred ca zece are semnificatii mult mai adanci si, de ce nu?, mult mai demne de a fi exploatate liric, decat cele la care te-i referit la inceputul textului. P.S: nu-s de-acord cu ideea din strofa a doua! :) dar, fireste, asta tine de convingerile mele, nu de valoarea versurilor.
pentru textul : Superstiție deai dreptate Dorina, măcar și pentru simplul fapt că literatura (cultura în general) ca și religia nu pot (și nu vor putea) fi niciodată instituționalizate. Asta este o idee, pe care cu regret trebuie să o numesc europeană, care este în esența ei moartă din fașă. A crea și a crede sînt rezultate ale unor alegeri intime, interioare foarte personale, sau sînt deloc. O instituție este o carapace a unui gîndac mort demult.
pentru textul : interviu dePagini