Multumesc pentru atentie, Dana Nicolae. Parerile tale conteaza. Voi vedea cum se ce va iesi pana la capat, inca nu face parte din vreun proiect de carte. Sa ai pace, Dancus
Care este adevarata menire a artei?
implinire? da, insa ce inseamna oare?
o cale. arta poarta in sine puterea de a misca, de a scoate din inertie, din amorteala, din tensiuni, din lipsa tensiunilor, din urat, din frumos, din confuzii, din autosuficiente...te cobori pana unde e punctul vulnerabil si te ridici pe o cale din idei, dirijand sentimente, emotii. de aceea un artist nu-si permite sa nu fie dezinvolt chiar daca uneori bunele intentii nu sunt bine intelese, important e acel efect pe care te bazezi.
poti sa deschizi si alte cai prin arta, eu am subliniat ceea ce ma intereseaza pe mine. ce zici?
doi canibali, tata si fiu stateau in copaci si vanau. La un moment dat, apare un cavaler in armura. Tatal canibal spune catre fiu: azi vom manca conserve... Cam asa sta treaba si cu manifestul asta. Fiecare isi cauta un loc in istoria literaturii, fiecare vrea un titlu, o bonificatie... Ca e fracturism, ca e boierism, ca e x, y sau z, sunt doar definitii pompoase menite sa capteze etentie, sa sigure un spatiu imaginar protectiv celor care se simt pe langa literatura. Se incearca de la o vreme schimbarea la fata a literaturii underground prin etichetarea ei drept noul val, noul curent, etc, etc. Se face o mare confuzie, siteurile internet sunt doar ateliere literare si nu isi vor depasi conditia niciodata. Aici toata lumea are ceva de invatat si nu ar trebuie sa se impuna nimanui si nimic.
Un text de penita. Imi trezeste imaginea unui pom cu radacini puternic infipte in pamant, al carui varf se adanceste in cer, depasind "conul de lumina". In plus, prozodia simpla (dar, evident, nu simplista)face si mai pregnant mesajul unei interioritati care se exteriorizeaza, inflorind.
george, si mie mi ar fi placut sa facem schimb de carti. dar, daca vrei, iti trimit cartea mea prin posta. contacteaza ma te rog pe email sau messenger.
Interesantă imagine, plină de determinisme pe ea. Mie mi s-a părut că mai degrabă rochia e gălbuie. Și un semn pentru Bianca, întru amintirea vremurilor când eram în aceeași echipă.
Tu ai momente cand scrii genial, dar ce ma enerveaza teribil sunt greselile de ortografie. Daca ajungi la Virtualia anul asta, lasa-mi email, sa stabilim detalii de organizare.
diafan, delicat/ tandru. cu siguranţă şi din cauza vocabularului şi a imaginilor realizate în acest text.
un discurs plăcut.
"sunt flacăra pregătită de-o nuntă într-un chibrit
de parcă ai fi trăit"- şi nu este unicul fragment de reliefat!
răspunsul meu nu poate fi decît „de gustibus...”. evident nu ne potrivim la gusturi cu privire la metafore. avem imaginații diferite. sînt convins că nu există nici un autor care să scrie un text care să rezoneze cu toți cititorii. unii rămîn pe dinafară. riscurile îndeletnicirii...
Hai că m-am descurcat! Mulţumesc Virgil pentru sfat. M-a ajutat foarte mult. Acum este altceva. Mi s-a luat parcă ceva de pe ochi. Era tare stresant cu migrarea titlului din dreapta în stânga. Arată perfect aşa!
Nu este problema, Vlad. Te salut, bunule prieten. Poate ca daca domnul Hutopila ar incerca sa inteleaga literatura la o scara mai larga... sa zicem universala, atunci statutul de cel mai bun poet al unei comunitati l-ar dezavantaja clar. Insa este fireasca si umana dorinta sa, avand o singura problema. Ca sa fii bun ca poet, nu trebuie sa fortezi oamenii sa te citeasca. Lasa-i pe ei sa te descopere, sa aiba revelatia celui mai frumos miracol...
Îmi place eufonia versurilor, frământarea valurilor pe care o ascunde acest poem ...sonor. Inedite imagini: "iernile reginei de sticlă ghemuite pe țărmuri" și "cum freamătă prin adâncuri epave-mpletite-n"
Virgile, mersi că scriseși ceva la subsol dar eu nu înțelesei ce vruseși să zici ioc, să mă tai bucăți și să mă dai la rațe. Deci rămân așa... una, ori eu m-am prostit, două ori tu te-ai tâmpit.
Singura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
textul incepe bine dar la un moment dat aluneca din nou spre vechile apucaturi retoric epatante si care nu mai comunica nimic poetic. pacat, pentru ca incepuse chiar bine. sfatul meu de doi lei vechi: poezia nu e a spune ci a sugera pax
"netulburarea apelor" scrisă în trei părți. sunt poate trei stări; prima stare este o pierdere, o zi de luni, a doua parte este doar "o umbră grea", a treia este "o corabie imensă", un fel de călătorie "ca o pogorîre de îngeri"... am răstălmăcit un pic versurile tale, ca și cum aș fi avut în față o ghicitoare. ghici cine (ne)tulbură apele? nu știu să răspund, poate că de cele mai multe ori sunt altfel de răspunsuri... m-am oprit la timpul 2, acolo am găsit un posibil răspuns... "răstignirea lemnelor pe umerii mei". aparent am crezut că lemnele sunt ușoare... dar... "este doar o umbră grea"... strofa a 2-a este preferata mea. acolo este o pâine caldă... pâinea acestui poem. Madim
vazusem poemul de acum doua zile, dar am asteptat ca situl sa reintre in normal.
ingenios jocul de cuvinte din care ia nastere ideea... de fapt, cred ca e invers, cuvantul e o consecinta a ideii, a starii.
pana la ultimile doua strofe, poemul e unul exemplar - cel putin in ce ma priveste - prin limpezime si directete. finalul e mai conciliant, dar banuiesc ca aceasta a fost intentia autoarei,
pe care o salut si ma bucur sa o revad. :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Multumesc pentru atentie, Dana Nicolae. Parerile tale conteaza. Voi vedea cum se ce va iesi pana la capat, inca nu face parte din vreun proiect de carte. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Te iubesc, puscaria mea! deCare este adevarata menire a artei?
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deimplinire? da, insa ce inseamna oare?
o cale. arta poarta in sine puterea de a misca, de a scoate din inertie, din amorteala, din tensiuni, din lipsa tensiunilor, din urat, din frumos, din confuzii, din autosuficiente...te cobori pana unde e punctul vulnerabil si te ridici pe o cale din idei, dirijand sentimente, emotii. de aceea un artist nu-si permite sa nu fie dezinvolt chiar daca uneori bunele intentii nu sunt bine intelese, important e acel efect pe care te bazezi.
poti sa deschizi si alte cai prin arta, eu am subliniat ceea ce ma intereseaza pe mine. ce zici?
multumesc, navigare,
pentru textul : adolescentină dese pare ca ne-am pierdut prin hatisul Hermeneii cu melancolii clasice... deh...
doi canibali, tata si fiu stateau in copaci si vanau. La un moment dat, apare un cavaler in armura. Tatal canibal spune catre fiu: azi vom manca conserve... Cam asa sta treaba si cu manifestul asta. Fiecare isi cauta un loc in istoria literaturii, fiecare vrea un titlu, o bonificatie... Ca e fracturism, ca e boierism, ca e x, y sau z, sunt doar definitii pompoase menite sa capteze etentie, sa sigure un spatiu imaginar protectiv celor care se simt pe langa literatura. Se incearca de la o vreme schimbarea la fata a literaturii underground prin etichetarea ei drept noul val, noul curent, etc, etc. Se face o mare confuzie, siteurile internet sunt doar ateliere literare si nu isi vor depasi conditia niciodata. Aici toata lumea are ceva de invatat si nu ar trebuie sa se impuna nimanui si nimic.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deUn text de penita. Imi trezeste imaginea unui pom cu radacini puternic infipte in pamant, al carui varf se adanceste in cer, depasind "conul de lumina". In plus, prozodia simpla (dar, evident, nu simplista)face si mai pregnant mesajul unei interioritati care se exteriorizeaza, inflorind.
pentru textul : copacul dinăuntru degeorge, si mie mi ar fi placut sa facem schimb de carti. dar, daca vrei, iti trimit cartea mea prin posta. contacteaza ma te rog pe email sau messenger.
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deInteresantă imagine, plină de determinisme pe ea. Mie mi s-a părut că mai degrabă rochia e gălbuie. Și un semn pentru Bianca, întru amintirea vremurilor când eram în aceeași echipă.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 3 defaptul ca m-a lasat fara cuvinte, nu inseamna ca trebuie sa-i dai alta forma, ci pur si simplu ca orice as spune... ar fi in plus.
pentru textul : from blade runners deDin cdnd in cand banalul mai naste si (oarece) poezie. E prea putin (oarece). Astept mult mai mult. Ca in alte texte ale tale.
pentru textul : probă de țesut flori denu știu ce să zic... mă lasi fără cuvinte...
pentru textul : dragoste la periferie deMa faci sa ma tem c-as putea sa mi-o iau in cap (chestia cu "mare povestitor") ... Glumesc ... Merci pentru vorbele frumoase... I.B. Giurgesteanu
pentru textul : Înghețați deTu ai momente cand scrii genial, dar ce ma enerveaza teribil sunt greselile de ortografie. Daca ajungi la Virtualia anul asta, lasa-mi email, sa stabilim detalii de organizare.
pentru textul : Elegie cu pui de brad dediafan, delicat/ tandru. cu siguranţă şi din cauza vocabularului şi a imaginilor realizate în acest text.
pentru textul : stele negre stele galbene deun discurs plăcut.
"sunt flacăra pregătită de-o nuntă într-un chibrit
de parcă ai fi trăit"- şi nu este unicul fragment de reliefat!
de comentariu.apreciez intotdeauna un sfat obiectiv. si am sa ma gindesc la ceea ce ai spus.
pentru textul : şi dacă îmblânzesc mortul...?? derara
future is analogue. text destul de bun. dar parca e facut din mai multe. eu m-as fi oprit dupa primele 4 strofe.
pentru textul : kodak film deca un stilou de cuvinte (??). dacă te-ai fi oprit aici:
"Şi ea vine,
vine la timp, când şobolanului tocmai i-au dat aripile", nu ar fi bine?
nu ştiu, zic şi eu. bun.
pentru textul : p.s dear fi fost de preferat s-o - ar fi fost de prefrat s-o faceți atâț - atât psotați - postați Scuze!
pentru textul : Săptămâna Creației derăspunsul meu nu poate fi decît „de gustibus...”. evident nu ne potrivim la gusturi cu privire la metafore. avem imaginații diferite. sînt convins că nu există nici un autor care să scrie un text care să rezoneze cu toți cititorii. unii rămîn pe dinafară. riscurile îndeletnicirii...
pentru textul : dimineață cu pace și chitară deHai că m-am descurcat! Mulţumesc Virgil pentru sfat. M-a ajutat foarte mult. Acum este altceva. Mi s-a luat parcă ceva de pe ochi. Era tare stresant cu migrarea titlului din dreapta în stânga. Arată perfect aşa!
pentru textul : hermeneia 3.0-b deok, atunci imi cer scuze. desi continui sa am reszerve fata de rime de genul faust-august sau angelic-pastelic.
pentru textul : decembre detoamnele au ramas sa migreze amar la nesfirsit. va multumesc pentru semne.
pentru textul : de-a valma-i toamna... deNu este problema, Vlad. Te salut, bunule prieten. Poate ca daca domnul Hutopila ar incerca sa inteleaga literatura la o scara mai larga... sa zicem universala, atunci statutul de cel mai bun poet al unei comunitati l-ar dezavantaja clar. Insa este fireasca si umana dorinta sa, avand o singura problema. Ca sa fii bun ca poet, nu trebuie sa fortezi oamenii sa te citeasca. Lasa-i pe ei sa te descopere, sa aiba revelatia celui mai frumos miracol...
pentru textul : Canibalism liric depentru rabdare. Cele bune!
pentru textul : Concursul Anual de Debut al Editurii ZIP, secţiunea Poezie deÎmi place eufonia versurilor, frământarea valurilor pe care o ascunde acest poem ...sonor. Inedite imagini: "iernile reginei de sticlă ghemuite pe țărmuri" și "cum freamătă prin adâncuri epave-mpletite-n"
pentru textul : va fi fost să pleci deNu supără. Din contră mă face să-l mai şlefuiesc.
pentru textul : frica de moarte deMulţumesc.
La mulţi ani!
Virgile, mersi că scriseși ceva la subsol dar eu nu înțelesei ce vruseși să zici ioc, să mă tai bucăți și să mă dai la rațe. Deci rămân așa... una, ori eu m-am prostit, două ori tu te-ai tâmpit.
pentru textul : death by numbers deSingura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
pentru textul : Memento detextul incepe bine dar la un moment dat aluneca din nou spre vechile apucaturi retoric epatante si care nu mai comunica nimic poetic. pacat, pentru ca incepuse chiar bine. sfatul meu de doi lei vechi: poezia nu e a spune ci a sugera pax
pentru textul : de dragoste și gândaci de Colorado de"netulburarea apelor" scrisă în trei părți. sunt poate trei stări; prima stare este o pierdere, o zi de luni, a doua parte este doar "o umbră grea", a treia este "o corabie imensă", un fel de călătorie "ca o pogorîre de îngeri"... am răstălmăcit un pic versurile tale, ca și cum aș fi avut în față o ghicitoare. ghici cine (ne)tulbură apele? nu știu să răspund, poate că de cele mai multe ori sunt altfel de răspunsuri... m-am oprit la timpul 2, acolo am găsit un posibil răspuns... "răstignirea lemnelor pe umerii mei". aparent am crezut că lemnele sunt ușoare... dar... "este doar o umbră grea"... strofa a 2-a este preferata mea. acolo este o pâine caldă... pâinea acestui poem. Madim
pentru textul : netulburarea apelor devazusem poemul de acum doua zile, dar am asteptat ca situl sa reintre in normal.
pentru textul : Cuvinte inventate deingenios jocul de cuvinte din care ia nastere ideea... de fapt, cred ca e invers, cuvantul e o consecinta a ideii, a starii.
pana la ultimile doua strofe, poemul e unul exemplar - cel putin in ce ma priveste - prin limpezime si directete. finalul e mai conciliant, dar banuiesc ca aceasta a fost intentia autoarei,
pe care o salut si ma bucur sa o revad. :)
Pagini