va rog sa nu mai puneti numele sub text si sa va familiarizati cum modul in care apare textul in pagina.
In rest as putea spune ca este un text bun. contururi ferme si "muscatoare". voi mai urmari. mai putin finalul manelist "iubirea mea inima mea"
Nu știu de ce ciclul cesta de texte “urâții” m-a dus cu gândul un site pe care l-am găsit pe internet, p#l@fashion.. Acolo este propus un manifest (de fapt sunt mai multe) în toată regula demn de luat în seamă . Mă rog, deci textele mi-au plăcut probabil privit din perspectiva celor scrise mai sus. Aș putea să îți promit că pot dezvolta la cerere, dar îmi lipsește cu desavârșire diploma de critic autorizat și avizat. În plus sunt și novice pe aici și nu îmi permit încă să mă înscriu la examenele respective
Mii de scuze, o completare necesară: adică s-a ocupat de sonoritățile numelor, de trendy, de fâl fâl și cantabilitate, ce sună și cum sună și de aia ce zic eu că era mai important, nu.
un dimanche ensoleillé et fastidieux dans une petite ville au bord de la mer? intéréssant, mais, je ne sais pas... c'est quelque chose qui met une distance entre moi et ce poème... un homme se sentirait différent qu'une femme, là, peut-être
"Probabil că nuînţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
Le-am dat elevilor să citească și să interpreteze poemul. Nu i-am influențat deloc. Am fost surprinsă de varietatea răspunsurilor lor.
Din păcate, deocamdată, nu dispun de timpul necesar pentru a transcrie câteva răspunsuri. Poate peste câteva zile.
Ioana, sigur că nu ne ascundem după deget :-) Dacă sunt doar nuanțe, și eu cred și sper că nu le voi mai găsi în comentariile tale. Asta presupune, desigur, două chestii, iar eu o asum de pe acum pe cea care mă privește. Și mă voi opri aici, nu-mi place să fac mult caz acolo unde nu-i.
<<pasul in plus care este reprezentat de arta in general, si poezie in cazul de fata, este cel prin care reusesti sa transmiti sau sa generezi si in mintea celui ce citeste ceva asemanator. parerea mea.>> Total de acord!!! Sper să ajung să transmit acel CEVA!
Mulțumesc, Paul!
Faptul că „ai rămas un pic pierdut în monitor”, pentru un scriitor de haiku e un feedback excelent, fiindcă acesta e rolul haiku-ul, de a face un decupaj de imagine, o asociere, o înrămare, iar cititorul să fie „pierdut” în contemplare, în căutare de sensuri, în a continua poemul în sine luat ca de un val lin.
Da, ai observat bine, cuvintele „uzate” pot fi „reciclate” în contexte potrivite, iar în haiku ele au oarecum alt statut. Și ca să divulg un pic din actul creației, inițial, în loc de acel vers, aveam imaginea unei perdele albe, dese, printre ale cărei falduri intra lumina și se făceau ceva umbre în dreptul cutelor. Am rămas la forma aceasta pentru a da posibilitatea unor interpretări multiple.
Mulțumesc pentru că întotdeauna ai citit haiku-urile mele cu mare atenție, cu interes și cu ochi critic. Asta nu poate decât să mă ajute foarte mult :)
nuta, dupa atata vreme te gasesc si iti spun cam ceea ce a spus virgil. ca sa te poti cunsoate pe tine trebuie sa cunoscti lumea si ca sa cunosti lumea sa te cunosti pe tine, un cerc vicios ce actioneaza asupra noastra deodata. as dori sa vad la tine propria perspectiva asupra lucrurilor din jur, leaga-te de sentimentele pe care ti le ofera lumea si tu ei. ionella
Mi se pare că acest peroratio sau dialogus nu se mai termină niciodată, pare a fi o buclă ce se repetă (și mereu dă aceeași eroare) și nu știu dacă această înșiruire de accesări ale subconștientului (poate și colectiv) prezentată poetic într-un stil cumva altfel ar putea aduce ceva nou. Despre "infecția extraterestră" parcă ai mai scris / ai mai spus? (De fapt, tot poemul îmi pare cunoscut, parcă l-am mai citit cândva, scris de tine.) Am înțeles ideea: "printr-o mutație întîmplătoare / a unei gene recesive / sub acțiunea fenotipică", dar e incorectă prezentată... "genetic". Finalul nu vine salvator pentru poezie.
Florin, în ansamblu, îmi place poezia ta, felul în care folosești cuvinte pasionale, torni tensiune, sentiment în vârtej de cuvinte, ritmul da-nu, al vieții-morții și-al iubirii. În detalii nu mai intru, textul pare destul de "scuturat".
"Ca de obicei"? asta-i grav...:) Domnule Manolescu, și eu l-aș fi scris "altfel"...în alt context. Da, a crede este a iubi...și invers, funcția verbelor este comutativă. O vreme (?). Mulțumesc de vizită . P.S. Aș avea câte ceva de spus despre "morală", dar timpul mă strânge rău. Poate după sărbători, când își va lua gheara de pe mine.
imaginea are tot ce-i trebuie ca sa ramai suspendat cateva clipe, sa casti ochii mari si sa evadezi din cotidian/realitate in lumea aia ideala. joaca asta a ta cu arta digitala e strasnica
paul, mulțumesc că te-ai oprit la acest text. nu te cred răzbunător. știu că „nerăspunse” probabil nu sună românește dar eu sînt gata să o propun ca o licență pentru că îmi place cum sună. greșesc?
în ce privește „rugăciuni îngrămădite” știu că sună poate neplăcut dar oare nu sînt chiar așa?
" Descoperisem o oază de dragoste pe marginea drumului european nuştiucarenumăr, în anticamera toaletei publice." - explicaţia aceasta nu-şi are rostul. Cred eu că cititorul are plăcerea de-a descoperi singur miza textului şi s-ar putea simţi lezat dpdv intelectual când autorul i-o oferă pe tavă. Zic şi eu.
(aveţi idei de proză interesante, bune. Ar mai fi de lucrat la "cum" le spuneţi).
de ce nu pot sa citesc textul acesta decat in diagonala? daca o iau pas cu pas fug cuvintele ba in dreapta, ba in stanga, de nu mai pot sa ma adun si nici virgulele nu mai stiu cum sa le pun.
mă amuzi sebi. dacă tu îți imaginezi că nu știu ce înseamnă expresia „nebun după (sau pentru) hristos”. în rest îmi dau seama că îți dorești oameni care să citească ce scrii și să te aplaude. cei ce nu o fac sînt infatuați. thanks but no, thanks.
Nu-mi place să-mi apăr textele, doar mă întreb cum de a fost publicat un text atât de slab în revista România literară, și iar mă întreb cum a reușit să obțin cu textul acesta premiul literar «Simfoniiile primăverii» la concursul de poezie din Vișeu de Sus, un premiu care consta și într-o sumă de bani destul de mărișoară, ce o fi fost în capul juriului format din scriitori renumiți ai USR.
Desigur și dumneavoastră sunteți un nume în lit. Dar dacă mai mulți scriitori au avut altă părere despre acest text vă rog respectuos să-l scoateți din șantier (cuvântul sună a epocă de aur) sau dacă nu ștergeți-mi contul de Hermeneia.
Este evident că cd-ul și "un suc sănătos de fructe băut pe nerăsuflate" nu au ce căuta în poezie, pentru că transformă ce ai vrut tu să fie poezie într-un fragment de proză / jurnal. Însă e frumos finalul, prin versul "caii sălbatici să uite de câmpuri".
...luție. Cam așa am citit poezia. Anunța lucruri interesante, corpul textului era departe de stilul autoarei, deci devenea tot mai clar că Poesis aștepta pe undeva, la un moment dat m-am chiar gândit că dom' Nae ar putea fi un motan și totul să fie doar o joacă. Dar n-a fost. Am înaintat spre deznodământul care trebuia să spună încă ceva, iar acolo poeta s-a pronunțat.
E o poezie a tensiunii apropierii de efectul final, care izbutește tocmai prin prelungirea așteptării și prin neînșelarea acesteia.
Conjuncţii "să" şi "că". Am înţeles, oricum observasem, dar aşa am simţit eu textul, ca pe o litanie cu un anumit ritm, cu accentuarea rugii, temerilor, momentului de revelaţie prin verbe ca atare la conjunctiv...poate îl voi mai şlefui, dar mă tem că adăugarea încă a unei strofe (la mijloc) ar dilua ideea, iar la sfârşit nu merge.
Vă mulțumesc pentru răbdare și încurarajare. Cat despre "persoana care nu este bărbată" aici recunosc deschis ca încă nu pot să arunc toate cele douăzeci de cuțite încadrând trupul partenerei. (încă îmi e frică de o eroare fatală).
"cred că dacă aș sta imobilă pe raft aș avea mai mult timp să fiu homo sapiens sapiens. " titlul, anura sapiens sapiens, e un colaj de denumiri, caci Anura sunt denumite broscutele, iar sapiens sapiens-ei bine, cred ca stiti cu totii de unde provine. ma gandeam ca este descifrabil... mi-ati putea sugera o posibila reformulare/cizelare a poeziei? claritatea si finetea se dezvolta prin critici si sugestii :)
iti multumesc pt semn, probabil ai dreptate legat de titlul acestui poem, initial l-am intitulat GHILGAMESH, apoi tentat de ideea scoaterea unui volum de deliruri am inceput sa dau acest titlu ultimelor mele poeme care sunt scrise cum imi spunea cinva intr-o stare de semi-transa adica un delir usor controlat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
iti multumesc pentru sugestii
pentru textul : vineri deva rog sa nu mai puneti numele sub text si sa va familiarizati cum modul in care apare textul in pagina.
pentru textul : oda femeii siderurge deIn rest as putea spune ca este un text bun. contururi ferme si "muscatoare". voi mai urmari. mai putin finalul manelist "iubirea mea inima mea"
Paul, d-le Manolescu, vă mulţumesc pentru trecere şi semne!
pentru textul : Andante deNu știu de ce ciclul cesta de texte “urâții” m-a dus cu gândul un site pe care l-am găsit pe internet, p#l@fashion.. Acolo este propus un manifest (de fapt sunt mai multe) în toată regula demn de luat în seamă . Mă rog, deci textele mi-au plăcut probabil privit din perspectiva celor scrise mai sus. Aș putea să îți promit că pot dezvolta la cerere, dar îmi lipsește cu desavârșire diploma de critic autorizat și avizat. În plus sunt și novice pe aici și nu îmi permit încă să mă înscriu la examenele respective
pentru textul : urâții deMii de scuze, o completare necesară: adică s-a ocupat de sonoritățile numelor, de trendy, de fâl fâl și cantabilitate, ce sună și cum sună și de aia ce zic eu că era mai important, nu.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deun dimanche ensoleillé et fastidieux dans une petite ville au bord de la mer? intéréssant, mais, je ne sais pas... c'est quelque chose qui met une distance entre moi et ce poème... un homme se sentirait différent qu'une femme, là, peut-être
pentru textul : La Méditerranée deAritmii:
"Probabil că nu înţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
pentru textul : viaţa deLe-am dat elevilor să citească și să interpreteze poemul. Nu i-am influențat deloc. Am fost surprinsă de varietatea răspunsurilor lor.
pentru textul : ceainicul deDin păcate, deocamdată, nu dispun de timpul necesar pentru a transcrie câteva răspunsuri. Poate peste câteva zile.
Ioana, sigur că nu ne ascundem după deget :-) Dacă sunt doar nuanțe, și eu cred și sper că nu le voi mai găsi în comentariile tale. Asta presupune, desigur, două chestii, iar eu o asum de pe acum pe cea care mă privește. Și mă voi opri aici, nu-mi place să fac mult caz acolo unde nu-i.
pentru textul : doamne ce încet mă mișc de<<pasul in plus care este reprezentat de arta in general, si poezie in cazul de fata, este cel prin care reusesti sa transmiti sau sa generezi si in mintea celui ce citeste ceva asemanator. parerea mea.>> Total de acord!!! Sper să ajung să transmit acel CEVA!
pentru textul : Dincolo de horele, orele... deerr:
de adună - ce adună
pentru textul : copacul dinăuntru deMulțumesc, Paul!
pentru textul : Haiku deFaptul că „ai rămas un pic pierdut în monitor”, pentru un scriitor de haiku e un feedback excelent, fiindcă acesta e rolul haiku-ul, de a face un decupaj de imagine, o asociere, o înrămare, iar cititorul să fie „pierdut” în contemplare, în căutare de sensuri, în a continua poemul în sine luat ca de un val lin.
Da, ai observat bine, cuvintele „uzate” pot fi „reciclate” în contexte potrivite, iar în haiku ele au oarecum alt statut. Și ca să divulg un pic din actul creației, inițial, în loc de acel vers, aveam imaginea unei perdele albe, dese, printre ale cărei falduri intra lumina și se făceau ceva umbre în dreptul cutelor. Am rămas la forma aceasta pentru a da posibilitatea unor interpretări multiple.
Mulțumesc pentru că întotdeauna ai citit haiku-urile mele cu mare atenție, cu interes și cu ochi critic. Asta nu poate decât să mă ajute foarte mult :)
nuta, dupa atata vreme te gasesc si iti spun cam ceea ce a spus virgil. ca sa te poti cunsoate pe tine trebuie sa cunoscti lumea si ca sa cunosti lumea sa te cunosti pe tine, un cerc vicios ce actioneaza asupra noastra deodata. as dori sa vad la tine propria perspectiva asupra lucrurilor din jur, leaga-te de sentimentele pe care ti le ofera lumea si tu ei. ionella
pentru textul : dor deia Doamne îngerul ăsta greșit
ce-a adormit în miezul meu de rană
purtând pe chip un minus infinit
și-n mâna stângă toarta de la cană
varianta ta se impiedica la gresit adormit. parerea mea:)
pentru textul : rugă dinspre pământeni deMi se pare că acest peroratio sau dialogus nu se mai termină niciodată, pare a fi o buclă ce se repetă (și mereu dă aceeași eroare) și nu știu dacă această înșiruire de accesări ale subconștientului (poate și colectiv) prezentată poetic într-un stil cumva altfel ar putea aduce ceva nou. Despre "infecția extraterestră" parcă ai mai scris / ai mai spus? (De fapt, tot poemul îmi pare cunoscut, parcă l-am mai citit cândva, scris de tine.) Am înțeles ideea: "printr-o mutație întîmplătoare / a unei gene recesive / sub acțiunea fenotipică", dar e incorectă prezentată... "genetic". Finalul nu vine salvator pentru poezie.
pentru textul : nu știu dacă deFlorin, în ansamblu, îmi place poezia ta, felul în care folosești cuvinte pasionale, torni tensiune, sentiment în vârtej de cuvinte, ritmul da-nu, al vieții-morții și-al iubirii. În detalii nu mai intru, textul pare destul de "scuturat".
pentru textul : Același joc de"Ca de obicei"? asta-i grav...:) Domnule Manolescu, și eu l-aș fi scris "altfel"...în alt context. Da, a crede este a iubi...și invers, funcția verbelor este comutativă. O vreme (?). Mulțumesc de vizită . P.S. Aș avea câte ceva de spus despre "morală", dar timpul mă strânge rău. Poate după sărbători, când își va lua gheara de pe mine.
pentru textul : Decembrie fără de înger deimaginea are tot ce-i trebuie ca sa ramai suspendat cateva clipe, sa casti ochii mari si sa evadezi din cotidian/realitate in lumea aia ideala. joaca asta a ta cu arta digitala e strasnica
pentru textul : călătoriile Alétenei demulțumesc remus pentru aplecare și citire
paul, mulțumesc că te-ai oprit la acest text. nu te cred răzbunător. știu că „nerăspunse” probabil nu sună românește dar eu sînt gata să o propun ca o licență pentru că îmi place cum sună. greșesc?
pentru textul : zăpadă și soare deîn ce privește „rugăciuni îngrămădite” știu că sună poate neplăcut dar oare nu sînt chiar așa?
" Descoperisem o oază de dragoste pe marginea drumului european nuştiucarenumăr, în anticamera toaletei publice." - explicaţia aceasta nu-şi are rostul. Cred eu că cititorul are plăcerea de-a descoperi singur miza textului şi s-ar putea simţi lezat dpdv intelectual când autorul i-o oferă pe tavă. Zic şi eu.
(aveţi idei de proză interesante, bune. Ar mai fi de lucrat la "cum" le spuneţi).
pentru textul : pe toate drumurile creşte dragostea dede ce nu pot sa citesc textul acesta decat in diagonala? daca o iau pas cu pas fug cuvintele ba in dreapta, ba in stanga, de nu mai pot sa ma adun si nici virgulele nu mai stiu cum sa le pun.
pentru textul : (1) Gestaltul Arhitectural demă amuzi sebi. dacă tu îți imaginezi că nu știu ce înseamnă expresia „nebun după (sau pentru) hristos”. în rest îmi dau seama că îți dorești oameni care să citească ce scrii și să te aplaude. cei ce nu o fac sînt infatuați. thanks but no, thanks.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deNu-mi place să-mi apăr textele, doar mă întreb cum de a fost publicat un text atât de slab în revista România literară, și iar mă întreb cum a reușit să obțin cu textul acesta premiul literar «Simfoniiile primăverii» la concursul de poezie din Vișeu de Sus, un premiu care consta și într-o sumă de bani destul de mărișoară, ce o fi fost în capul juriului format din scriitori renumiți ai USR.
pentru textul : În ajun de ziua crucii deDesigur și dumneavoastră sunteți un nume în lit. Dar dacă mai mulți scriitori au avut altă părere despre acest text vă rog respectuos să-l scoateți din șantier (cuvântul sună a epocă de aur) sau dacă nu ștergeți-mi contul de Hermeneia.
Este evident că cd-ul și "un suc sănătos de fructe băut pe nerăsuflate" nu au ce căuta în poezie, pentru că transformă ce ai vrut tu să fie poezie într-un fragment de proză / jurnal. Însă e frumos finalul, prin versul "caii sălbatici să uite de câmpuri".
pentru textul : Se întâmplă de...luție. Cam așa am citit poezia. Anunța lucruri interesante, corpul textului era departe de stilul autoarei, deci devenea tot mai clar că Poesis aștepta pe undeva, la un moment dat m-am chiar gândit că dom' Nae ar putea fi un motan și totul să fie doar o joacă. Dar n-a fost. Am înaintat spre deznodământul care trebuia să spună încă ceva, iar acolo poeta s-a pronunțat.
E o poezie a tensiunii apropierii de efectul final, care izbutește tocmai prin prelungirea așteptării și prin neînșelarea acesteia.
pentru textul : pijamaua albastră a domnului Nae dehuh? ai gresit butoanele sau a derapat Dacia?
pentru textul : plouă cu dragoste deConjuncţii "să" şi "că". Am înţeles, oricum observasem, dar aşa am simţit eu textul, ca pe o litanie cu un anumit ritm, cu accentuarea rugii, temerilor, momentului de revelaţie prin verbe ca atare la conjunctiv...poate îl voi mai şlefui, dar mă tem că adăugarea încă a unei strofe (la mijloc) ar dilua ideea, iar la sfârşit nu merge.
pentru textul : ajun de Paşte deVă mulțumesc pentru răbdare și încurarajare. Cat despre "persoana care nu este bărbată" aici recunosc deschis ca încă nu pot să arunc toate cele douăzeci de cuțite încadrând trupul partenerei. (încă îmi e frică de o eroare fatală).
pentru textul : Nu plânge Moira de"cred că dacă aș sta imobilă pe raft aș avea mai mult timp să fiu homo sapiens sapiens. " titlul, anura sapiens sapiens, e un colaj de denumiri, caci Anura sunt denumite broscutele, iar sapiens sapiens-ei bine, cred ca stiti cu totii de unde provine. ma gandeam ca este descifrabil... mi-ati putea sugera o posibila reformulare/cizelare a poeziei? claritatea si finetea se dezvolta prin critici si sugestii :)
pentru textul : anura sapiens sapiens deiti multumesc pt semn, probabil ai dreptate legat de titlul acestui poem, initial l-am intitulat GHILGAMESH, apoi tentat de ideea scoaterea unui volum de deliruri am inceput sa dau acest titlu ultimelor mele poeme care sunt scrise cum imi spunea cinva intr-o stare de semi-transa adica un delir usor controlat.
stima mea
pentru textul : Delir2 dePagini