Frumos poem al stării pustiului, cumva mi-a amintit de scrierile lui Saint-Exupery, 'vol de nuit' sau 'pilot de guerre'... o stare de abandonare a vietii in mijlocul pustiului vieții aș numi-o fără să încerc vreo poetizare excesivă.
Închegat și discursul poetic, prozodia echilibrată între aserțiune și metaforă dar, ceea ce apreciez mai mult, am citit aici un poem cizelat, finisat, mai rar așa ceva de la acest autor talentat dar îndeobște cam neglijent c scrierile sale.
O peniță de la mine pentru toate acestea.
Margas
Younger Sister, te rog să te străduiești să îți susții motivele pentru care evidențiezi un text cu o peniță. Răspunsul tău empatic, deși de apreciat, nu este suficient. Virgil, îmi pare rău pentru intervenția off-topic.
Poemul are atmosfera, m-a plimbat un pic printr-un oras de la malul Dunarii :-) iar versul de final are cu siguranta ceva bobadilic in el :-)). M-ai facut sa zambesc ceea ce e mare lucru in vremurle de azi. La schimb (pentru zambet) iti daruiesc in off-topic gluma cu magicianul si papagalul, se facea ca pe o croaziera de lux era un magician angajat sa distreze turistii si avea magicianul un papagal vorbitor care avea un penaj superb si vorbea fluent problema era ca papagalul cam vorbea neintrebat si nu rareori dezvaluia turistilor secretele trucurilor magicianului ceea ce era de natura sa-l enerveze pe acesta din urma pana cand a luat hotararea sa-i acopere colivia papagalului cu o panza neagra si astfel papagalul a tacut definitiv. Intr-o noapte insa a venit o furtuna mare si vaporul s-a scufundat nu s-a salvat decat magicianul si cu ultimile puteri a salvat si colivia acoperita in care era bietul papagal. A doua zi de dimineata, rasare Soarele, cerul era senin, oceanul imens si doar o barca si in ea magicianul care iata, ridica panza neagra de pe colivia papagalului. Acesta scutura din cap, casca ochii mari cat cepele, ii face roata si-i zice magicianului :"hai acuma nu fii ofticos, zi-mi unde dracu ai ascuns vaporul?" Andu
Legat de "c-un/cu-n", pe intuiţia analogică m-am bazat şi eu. Plus de asta, mi se pare absurd să cadă/dispară al doilea sunet/"u", în loc de primul [cu(1) u(2)n], mai ales când, aşa cum observaţi şi d-voastră, în mai toate cazurile asemănătoare (spre exemplu - "m-ai"), primul sunet este cel care pică. Mergând mai departe de intuiţie, aş spune că, din perspectiva importanţei semanticii, articolul nehotărât trebuie să rămâna neatins, în detrimentul prepoziţiei. Sper să nu mă îşsel prea tare...
Despre "mult"/Nichita/caracter liric - eu dădeam acel exemplu numai şi numai pentru evidenţa lexicală, nu pentru una contextuală. Aveţi dreptate, este evidentă deosebirea lirică. Ei, vedeţi că lirismul nu se reduce la cuvinte? :).
Gândindu-mă, acum, la "cantitativ", recitind versul, da, se poate să nu fie extraordinar de poetic, dar nici apoetic nu este, fie numai şi din materia cantităţii - vânăt, nu cartofi, flori ori alte chestii. Oricum, ce ţin musai să subliniez este: pentru a nu mă judeca greşit pe viitor, eu foloesc de foarte multe ori prozaismul ca un instrument liric intrinsec, pentru a sublinia, prin efect, unele tuşe metaforice, pentru evitarea preţiozităţii şi a patetismului; la fel şi discursul liric - îl alternez cu cel denotativ, comun/banal. Ok, nu a fost cazul acum, în "e mult vânăt". Aici, se pare, e doar un rateu.
un poem simplu si percutant; genul care nu te indemna la analiza, (adevarurile simple ies din sfera analizei, intotdeauna) ci te indeamna sa-l simti. final asemenea unei pietre pretioase, pusa mestesugit intr-o montura discreta: "femeia e ca marea vine si pleacă încet mareea ne trăgea înapoi" admiratie, Adriana
Textul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
nu mă aștept să îmi înțelegi apatia de unde venim noi nu a mai venit aproapenimeni super fain. nu ma pricep prea tare la cuvinte, dar asta m-a atins in mod deosebit pentru prima dată înțeleg mîinile ne sînt date ca să nu fim confundați cu cărțile pe care nuvremsălescriem la sfîrșit rămîn vocalele avem de-a face cu o schisma, cu o revelatie sau cu amîndoua?
mai... imi place stilul tau. si la modul subiectiv, ca altfel nu pot s-o iau, te citesc si-mi dai senzatia ca noi doua am putea fi prietene bune, daca am fi puse la aceeasi masa, intr-un pub, intr-o seara, fara laptop, doar bere si treaba aia "Cornish pasty".
un text inchegat, de altfel. bine scris. congrats.
Craciun Fericit va doresc si eu iar tie Virgile iti semnalez ca pana una alta cum ii spui tu dreapta politica si culturala conduce Romania la ora actuala (la ministerul culturii este pus chiar un maghiar, funny right?) prin votul diasporei care a facut diferenta. Un subiect de gandire (cel putin pentru mine) in urmatorii ani. Andu
are sens poemul tau de idei, tangent la semnificatia simturilor. este si perfectibil. metafora primului vers este, cumva, prea frusta. as fi simtit nevoia unei completari... eventual comparatia urechilor cu niste ciuperci, nu stiu... ceva care sa nu segmenteze stilistic poemul; eu vizualizez mereu ce citesc (probabil, deformatie profesionala). deasemenea, cu lama nu prea poti tunde. poti taia, rade, reteza, cosi (un gest anume poti face cu lama). as mai schimba sau renunta la "ce îi fac" din prima strofa. altfel, imi place poemul tau. inseamna ceva si curge frumos. felicitari.
francisc, mi-ai amintit ca mi-e dor de mare. ma bucur ca ma citesti. alma, o sa il lucrez. unele lucruri imi vine sa le pastrez in momentul de fata, dar o sa reflectez asupra lor sa vad de ce pot scapa. cat despre "tot restul" nu stiu daca putem pune etichete ca apartine cuiva sau nu. eu sunt eu, am ideile mele, viziunile mele. multumesc, chiar speram sa vii.
nu pot fi de acord cu interpretarea data jazz cafe ului, e reductionista. de ce nu un loc al relaxarii, al improvizatiei, al jocului, al seductiei, al atractiei, al elegantei? acum repetitiile.... sunt 3+2+2.. nu sunt intamplatoare. e o explozie de viata sa zicem, o traire live a sentimentului vietii si a acestei primaveri:D soarele e simbolul vietii, iar viata inseamna joc, sarbatoare, improvizatie, no? apoi firul de diamant, dubla repetitie, e sa zicem o inganare a unor suflete gemene;)), o chemare si ecoul ei... o recunoastere, o intarire a unei idei samd explicatii valabile si in cazul acelui "vinovino" ps: interpretari sunt multe, cred. de ex, cineva vedea nu o umbrela cat un baston cu diamant intr un spatiu curbat, ca reflex al tendintei de mai mult, mai frumos, mai bine etc daca argumentele mele nu va par ok, astept replica
Ela, îți mulțumesc pentru aprecieri. De ce sunt 10, poate pentru că am încercat să redau câteva din liniștile mele, cele de la (a) la (j), trecând prin toate literele sufletului. Îmi cer scuze cititorilor mei pentru că linkurile nu au mers de la început (la mine se deschideau) și tocmai pentru că am primit mai multe "plângeri", am ales să postez și colajul care sper să vă fi plăcut. Mulțumesc și prietenilor Alina Sonea și Alex Mihăileanu (Subiectiv) pentru amabilitatea de a-mi oferi din fotografiile realizate de ei, pentru ideea colajului.
Sintagma "durutului cantec" imi pare ca suna total nepotrivit in context si constituie, in opinia mea, cel mai slab vers al acestui text. In rest l-as numi un text acceptabil care nu iese cu nimic din comun. Ialin
Mi-am dat seama pe parcurs.
Am început să scriu emotiv şi parcă totul se-ntâmpla acum...
Am retrăit într-un fel acele momente de tensiune.
Eram doar un copil ce simţea pentru prima oară o mare pierdere în viaţă.
Pe atunci nu ştiam cum să descriu şi poate că nici acum nu sunt prea pregătit, dar am încercat să folosesc aceleaşi cuvinte de odată.
Mulţumesc pentru trecere şi semn!
Aceste argumente mă vor ajuta să cresc odată cu voi şi să răzbesc mai departe.
scrisesem în tinerețile mele rebele (deja sună a biobadil) trei poeme alcătuite doar din neologisme din care îmi amintisem versurile "ronină bentală clamoros eu te chem/în pieptul neritic abscons acaul...". abscons e neologism (http://www.webdex.ro/online/dictionar/abscons), este prezent și în dicționarul de neologisme (DN) și în marele dicționar de neologisme (MDN), dar acestea sunt chestiuni aprioritare. ce vroiam să îți spun, de fapt, e că și eu am rezonat plăcut la acest cuvânt care prin sonoritatea lui e particular, ceea ce îl face strident-dar-în-mod-plăcut. rămâne, desigur, la alegerea ta dacă vei considera că servește întregului sau nu, eu oricum am trecut acest poem la cele preferate. are o frumusețe per se... și mi-a făcut seara frumoasă.
ciudat, citeodata unele texte au mai multa rezonanta in alta limba decat cea originala in care au fost scrise... in acest caz, poate si datorita si lui Nicole, pe care o salut cu aceeasi prietenie.
Un poem bine construit, care nu uita sa curga si intr-adevar sa te faca sa uiti de tine, dar in acelasi timp care iti da senzatia de infrigurare si izolare in doi si totusi in unul... Da, un poem in care intri, insa din care mi-am dorit sa ies cat mai repede, negasind acolo decat "dimineti-soparla", ce se tarasc goale si reci peste niste suflete care nu mai sunt.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Frumos poem al stării pustiului, cumva mi-a amintit de scrierile lui Saint-Exupery, 'vol de nuit' sau 'pilot de guerre'... o stare de abandonare a vietii in mijlocul pustiului vieții aș numi-o fără să încerc vreo poetizare excesivă.
pentru textul : fade out hotel deÎnchegat și discursul poetic, prozodia echilibrată între aserțiune și metaforă dar, ceea ce apreciez mai mult, am citit aici un poem cizelat, finisat, mai rar așa ceva de la acest autor talentat dar îndeobște cam neglijent c scrierile sale.
O peniță de la mine pentru toate acestea.
Margas
Younger Sister, te rog să te străduiești să îți susții motivele pentru care evidențiezi un text cu o peniță. Răspunsul tău empatic, deși de apreciat, nu este suficient. Virgil, îmi pare rău pentru intervenția off-topic.
pentru textul : colivia de oțel dePoemul are atmosfera, m-a plimbat un pic printr-un oras de la malul Dunarii :-) iar versul de final are cu siguranta ceva bobadilic in el :-)). M-ai facut sa zambesc ceea ce e mare lucru in vremurle de azi. La schimb (pentru zambet) iti daruiesc in off-topic gluma cu magicianul si papagalul, se facea ca pe o croaziera de lux era un magician angajat sa distreze turistii si avea magicianul un papagal vorbitor care avea un penaj superb si vorbea fluent problema era ca papagalul cam vorbea neintrebat si nu rareori dezvaluia turistilor secretele trucurilor magicianului ceea ce era de natura sa-l enerveze pe acesta din urma pana cand a luat hotararea sa-i acopere colivia papagalului cu o panza neagra si astfel papagalul a tacut definitiv. Intr-o noapte insa a venit o furtuna mare si vaporul s-a scufundat nu s-a salvat decat magicianul si cu ultimile puteri a salvat si colivia acoperita in care era bietul papagal. A doua zi de dimineata, rasare Soarele, cerul era senin, oceanul imens si doar o barca si in ea magicianul care iata, ridica panza neagra de pe colivia papagalului. Acesta scutura din cap, casca ochii mari cat cepele, ii face roata si-i zice magicianului :"hai acuma nu fii ofticos, zi-mi unde dracu ai ascuns vaporul?" Andu
pentru textul : ritualuri de cartier I deLegat de "c-un/cu-n", pe intuiţia analogică m-am bazat şi eu. Plus de asta, mi se pare absurd să cadă/dispară al doilea sunet/"u", în loc de primul [cu(1) u(2)n], mai ales când, aşa cum observaţi şi d-voastră, în mai toate cazurile asemănătoare (spre exemplu - "m-ai"), primul sunet este cel care pică. Mergând mai departe de intuiţie, aş spune că, din perspectiva importanţei semanticii, articolul nehotărât trebuie să rămâna neatins, în detrimentul prepoziţiei. Sper să nu mă îşsel prea tare...
Despre "mult"/Nichita/caracter liric - eu dădeam acel exemplu numai şi numai pentru evidenţa lexicală, nu pentru una contextuală. Aveţi dreptate, este evidentă deosebirea lirică. Ei, vedeţi că lirismul nu se reduce la cuvinte? :).
Gândindu-mă, acum, la "cantitativ", recitind versul, da, se poate să nu fie extraordinar de poetic, dar nici apoetic nu este, fie numai şi din materia cantităţii - vânăt, nu cartofi, flori ori alte chestii. Oricum, ce ţin musai să subliniez este: pentru a nu mă judeca greşit pe viitor, eu foloesc de foarte multe ori prozaismul ca un instrument liric intrinsec, pentru a sublinia, prin efect, unele tuşe metaforice, pentru evitarea preţiozităţii şi a patetismului; la fel şi discursul liric - îl alternez cu cel denotativ, comun/banal. Ok, nu a fost cazul acum, în "e mult vânăt". Aici, se pare, e doar un rateu.
Mulţumesc pentru revenire.
pentru textul : Cerneluri decorectare: " serpentina"
pentru textul : In dar: mandala dehei. acum vad asta. nu stiam unde-s inacceptabilele astea. cat despre postarea b... am crezut ca n-am apasat cum trebe pe boton. nu sweat. oricum
pentru textul : mama, guarda le farfale! deun poem simplu si percutant; genul care nu te indemna la analiza, (adevarurile simple ies din sfera analizei, intotdeauna) ci te indeamna sa-l simti. final asemenea unei pietre pretioase, pusa mestesugit intr-o montura discreta: "femeia e ca marea vine si pleacă încet mareea ne trăgea înapoi" admiratie, Adriana
pentru textul : ca un pește deTextul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
pentru textul : eu nu sunt mesia deCe-i cu textul asta?
pentru textul : ilegalități fără bluetooth demulţumesc.
pentru textul : spovedanie denu mă aștept să îmi înțelegi apatia de unde venim noi nu a mai venit aproapenimeni super fain. nu ma pricep prea tare la cuvinte, dar asta m-a atins in mod deosebit pentru prima dată înțeleg mîinile ne sînt date ca să nu fim confundați cu cărțile pe care nuvremsălescriem la sfîrșit rămîn vocalele avem de-a face cu o schisma, cu o revelatie sau cu amîndoua?
pentru textul : uneori fac pe prostul demai... imi place stilul tau. si la modul subiectiv, ca altfel nu pot s-o iau, te citesc si-mi dai senzatia ca noi doua am putea fi prietene bune, daca am fi puse la aceeasi masa, intr-un pub, intr-o seara, fara laptop, doar bere si treaba aia "Cornish pasty".
un text inchegat, de altfel. bine scris. congrats.
p.s. - mi-e dor de-o proza ca de un vin bun
pentru textul : Steve deCraciun Fericit va doresc si eu iar tie Virgile iti semnalez ca pana una alta cum ii spui tu dreapta politica si culturala conduce Romania la ora actuala (la ministerul culturii este pus chiar un maghiar, funny right?) prin votul diasporei care a facut diferenta. Un subiect de gandire (cel putin pentru mine) in urmatorii ani. Andu
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 deare sens poemul tau de idei, tangent la semnificatia simturilor. este si perfectibil. metafora primului vers este, cumva, prea frusta. as fi simtit nevoia unei completari... eventual comparatia urechilor cu niste ciuperci, nu stiu... ceva care sa nu segmenteze stilistic poemul; eu vizualizez mereu ce citesc (probabil, deformatie profesionala). deasemenea, cu lama nu prea poti tunde. poti taia, rade, reteza, cosi (un gest anume poti face cu lama). as mai schimba sau renunta la "ce îi fac" din prima strofa. altfel, imi place poemul tau. inseamna ceva si curge frumos. felicitari.
pentru textul : Stare existențială deCu scuze că intervin, dar nicidecum ”ne-au măcinat vînturile” în poezie. În rest, e frumos. Cum se cheamă parfumul albastru?
pentru textul : parfumul albastru devreau sa pun poza si nu pot. am citit regulamentul. nu pot.
pentru textul : cenusa de fachir defrancisc, mi-ai amintit ca mi-e dor de mare. ma bucur ca ma citesti. alma, o sa il lucrez. unele lucruri imi vine sa le pastrez in momentul de fata, dar o sa reflectez asupra lor sa vad de ce pot scapa. cat despre "tot restul" nu stiu daca putem pune etichete ca apartine cuiva sau nu. eu sunt eu, am ideile mele, viziunile mele. multumesc, chiar speram sa vii.
pentru textul : somn denu pot fi de acord cu interpretarea data jazz cafe ului, e reductionista. de ce nu un loc al relaxarii, al improvizatiei, al jocului, al seductiei, al atractiei, al elegantei? acum repetitiile.... sunt 3+2+2.. nu sunt intamplatoare. e o explozie de viata sa zicem, o traire live a sentimentului vietii si a acestei primaveri:D soarele e simbolul vietii, iar viata inseamna joc, sarbatoare, improvizatie, no? apoi firul de diamant, dubla repetitie, e sa zicem o inganare a unor suflete gemene;)), o chemare si ecoul ei... o recunoastere, o intarire a unei idei samd explicatii valabile si in cazul acelui "vinovino" ps: interpretari sunt multe, cred. de ex, cineva vedea nu o umbrela cat un baston cu diamant intr un spatiu curbat, ca reflex al tendintei de mai mult, mai frumos, mai bine etc daca argumentele mele nu va par ok, astept replica
pentru textul : linia destiu:)..e un defect pe care incerc sa-l corectez de mult timp!
pentru textul : Re(în)semnare demultumesc, m-am bucurat ca mi-ai citit un text peste care credeam ca demult s-a asternut praul.
pentru textul : În loc de strigăt voi ţine un şarpe defrumos poem, într-adevăr! aș spune că de data asta te-ai cenzurat bine în prima strogă, și ai „răbufnit” spectaculos în cea de a doua.
felicitări!
pentru textul : corespondență de septembrie de"felul meu de îngropat în aer " - îmi place titlul acesta, produce o expresie vizuală deosebită.
pentru textul : felul meu de îngropat în aer deEla, îți mulțumesc pentru aprecieri. De ce sunt 10, poate pentru că am încercat să redau câteva din liniștile mele, cele de la (a) la (j), trecând prin toate literele sufletului. Îmi cer scuze cititorilor mei pentru că linkurile nu au mers de la început (la mine se deschideau) și tocmai pentru că am primit mai multe "plângeri", am ales să postez și colajul care sper să vă fi plăcut. Mulțumesc și prietenilor Alina Sonea și Alex Mihăileanu (Subiectiv) pentru amabilitatea de a-mi oferi din fotografiile realizate de ei, pentru ideea colajului.
pentru textul : silences desi o afirm cu toata presiunea socio-culturala resimtita;)
pentru textul : Recunoştere in Colentina demă bucur să constat că poezia mea ți-a plăcut, Anna. apreciez trecerea ta constantă pe aici:) toate cele bune:)
pentru textul : unei primăveri deSintagma "durutului cantec" imi pare ca suna total nepotrivit in context si constituie, in opinia mea, cel mai slab vers al acestui text. In rest l-as numi un text acceptabil care nu iese cu nimic din comun. Ialin
pentru textul : Atunci când voi crede deMi-am dat seama pe parcurs.
Am început să scriu emotiv şi parcă totul se-ntâmpla acum...
Am retrăit într-un fel acele momente de tensiune.
Eram doar un copil ce simţea pentru prima oară o mare pierdere în viaţă.
Pe atunci nu ştiam cum să descriu şi poate că nici acum nu sunt prea pregătit, dar am încercat să folosesc aceleaşi cuvinte de odată.
Mulţumesc pentru trecere şi semn!
Aceste argumente mă vor ajuta să cresc odată cu voi şi să răzbesc mai departe.
Mulţumirile mele!
pentru textul : va veni o vreme descrisesem în tinerețile mele rebele (deja sună a biobadil) trei poeme alcătuite doar din neologisme din care îmi amintisem versurile "ronină bentală clamoros eu te chem/în pieptul neritic abscons acaul...". abscons e neologism (http://www.webdex.ro/online/dictionar/abscons), este prezent și în dicționarul de neologisme (DN) și în marele dicționar de neologisme (MDN), dar acestea sunt chestiuni aprioritare. ce vroiam să îți spun, de fapt, e că și eu am rezonat plăcut la acest cuvânt care prin sonoritatea lui e particular, ceea ce îl face strident-dar-în-mod-plăcut. rămâne, desigur, la alegerea ta dacă vei considera că servește întregului sau nu, eu oricum am trecut acest poem la cele preferate. are o frumusețe per se... și mi-a făcut seara frumoasă.
pentru textul : revelație deciudat, citeodata unele texte au mai multa rezonanta in alta limba decat cea originala in care au fost scrise... in acest caz, poate si datorita si lui Nicole, pe care o salut cu aceeasi prietenie.
pentru textul : Mușcând din aceeași zi/Régalant du męme jour deUn poem bine construit, care nu uita sa curga si intr-adevar sa te faca sa uiti de tine, dar in acelasi timp care iti da senzatia de infrigurare si izolare in doi si totusi in unul... Da, un poem in care intri, insa din care mi-am dorit sa ies cat mai repede, negasind acolo decat "dimineti-soparla", ce se tarasc goale si reci peste niste suflete care nu mai sunt.
pentru textul : Reverie dePagini