margas, I don't think I need to answer to your semi-insulting questions about where I'm posting my texts. also, regarding me, or others, posting here on Hermeneia, English texts or any other language, if I'll need your opinion be sure I'll ask for it. as of now I don't need it. mind your own business. as long as Hermeneia has this format anybody should be able to post in any language without being harassed by people like you.
Mulţumesc pentru vizită şi comentariu şi mă bucur că ţi-a plăcut. Cer iertare pentru întârziere, dar am nişte proiecte urgente de terminat care îmi consumă şi timpul, şi energia. Să ne citim cu bine!
ioana, ma bucur ca apreciezi cum si ce mai scriu:) multumesc pentru observatii si impresie.
acum despre titlurile in engleza, stiu ca par desuete aka fandoseala, dar, paradoxal , de la ele sau de la o idee legata de ele, pleaca textul. cum s-ar zice este ceva care ma inspira, uneori , in cuvintele englezesti, habar n-am de ce.
inca o data, ma bucura, aprecierea ta.
Virgil, ce final frumos. Prima parte are si ea farmecul ei. As renunta la / viata este ca o/ la inceput si la /asa a fost viata/ din finalul primei parti. De asemeni cred ca poemul merita un titlu mai "suav" , nu stiu, mai sugestiv. In fine , chiar daca nu sunt de acord cA viata e un palimpsest de ani si gunoaie, mi- a facut placere sa citesc si viziunea ta.
P. S. Am sa rezolv si cu poza, n-am uitat.
Văleu, nici n-am văzut erorile. Încercând să păstrez textul și accentul, am uitat niște liniuțe. Mulțumesc mult, corectez "imidiat"! Accentul bucovinean nu are "șe", "și", specifice celui din Moldova, hehehe. Ciudat rămâne "ciudat".
Nu îmi place titlul, nu sună bine nici în versul respectiv. Ce contează, pentru cititor, că e lățime sau lungime de masă? Lungime sună mai rezonabil. Am să îți spun și de ce. E vorba de acel 'ă', și, nefericit, lângă 'ț'. Nu sună bine. Unul din motivele pentru care, personal, prefer titlurile în engleză.
este o recitare frumoasă care, din câte vedem, îl face pe Andu să lingă îndelung scrumiera și să-și stingă țigara de frunte, după care să se dea cu căpuțul de gard și să strige hoții. e dreptul lui prin constituție. cine poate opri omul când el vrea să dea cu bidineaua?! e de-a dreptul multitasking!
mi-a plăcut poemul de la prima lectură, dar mie îmi plac toate poemele Corinei. prin urmare nu voi lăsa semnul meu de apreciere, el fiind subînțeles la tot ce postează. îmi place și mie timbrul vocal, iar acest plus de transmitere face bine poemelor.
Stimate autor,
Fiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
si mie mi se pare acum "plimba limba" cam imbarligat. voi gasi o formula mai bune. multumesc si, cum spuneam, chiar daca textul este scris cu luni in urma, este important pentru mine. apreciez faptul ca va spune ceva. e important sa stiu asta de la voi.
Text fascinant prin tinta urmarita - oricine crede despre sine ca e unic. Scriere impecabila, desigur, cu retincenta sesizata si de "yester". Asta nu-i un bai mare, se poate repara. Mi-ar placea sa-l aud recitat pe "Toamna" lui Vivaldi. In consecinta, neputand realiza asta asa cum as vrea, fac apel la tehnica. Iese superb, incercati. Pentru placuta experienta, o penita. Dancus
Cred ca miza acestui text o reprezinta imaginea (si nu ma refer desigur la fotografia aceea atat de stranie de parca ar cuprinde in ea un alt pamant, un alt inceput cu toate "ingredientele" fundamentale in stare de staza) care este bazata exclusiv pe focul interior (singurul element care nu este sugerat in poza). In aceasta lume netocmita cuvantul are rol creator, iar fiinta care rosteste face constient/inconstient o serie de gesturi sacramentale menite a adauga lumii suflet. Un text incadrat corect in care cu adevarat componenta scrisa si cea vizuala se armonizeaza creionand o lume aparte.
citeva sublinieri (sau observatii) pe un text ce nu merita abandonat in totalitate: - exista unele imagini fortate (nu numai torsionate as spune) si poate prea cautate "de parcă m-aș afla în picturile lui dali căutându-mi inima prin măruntaie de fecioară" sau "îmi e foame de viață cum spuneam în lipsa ta aș mânca mustățile pictorului" carora practic nu prea le gasesc sensul (decat hilar), ma refer la a cauta inima prin maruntaiele de fecioara si pofta subita de a minca mustatile cuiva fie si ale bietului Dali... - iarasi, ca imagine plastica, nu stiu cum o rama a unei panze te poate cocota: "pașii tăi adică rama pânzei ce mă cocoață acum" - si nici cit de hilara pare comparatia: "ochii ca niște picioare lungi de elefant" si nu in ultimul rind, atentie la legaturile de genul "a timpului acesta minunat"... compromite textul...
Era de asteptat ca lirica ta sa devieze inspre suavitatea destainuirilor. Iata un nou curs al poemelor acestei autoare! ar putea exclama sclavii demonstratiilor imediate. S-ar putea sa fie asa, s-ar putea sa nu fie. Numai tu poti raspunde la opinia de fata. Sa ai pace, Dancus
răzeși în Apuseni? c'mon! chiar așa ai ajuns să încurci istoria Andule? Poate vrei să spui țărani liberi, dar răzeși... nu prea cred că se numeau așa în Ardeal. Și chiar dacă s-or fi numit în vreo formă regională tot sună aiurea de vreme ce este mult prea împămîntenită ideea că răzeșii existau mai degrabă în Moldova. Probabil că în Apuseni mergea să spui "moții".
Un poem care surprinde, cu succes, senzualitatea barbatului, aici, miraj. Strofele condimentate de elementele masculinitatii, armonizeaza textul. "tu pășeai învelit într-o crustă aurie de adjective dizlocând cu umerii mirosul amiezii tăcerea stătută însingurat ca o acvilă rătăcită-n nisipuri" confera aura mitica, aducerea aminte a ceea ce e barbatul in esenta
Un text sensibil. Dar şi un regretabil dezacord (sau, să-i zicem, acord prin atracţie): "iubitele lor sunt ca oglinzile/ fixate în pereţi/ răsuflarea celor de dincolo/ nu le mai aburesc". Predicatul (aburesc) trebuie pus la singular, pentru ca subiectul (răsuflarea) e la singular .
Să te plimbi prin prorpia casă memorială, asta da ispită poetică. "Codrul de sticle", "salariul mirării", "celălalt obraz - oglindă retrovizoare" sunt doar câteva din măestriile articulate așa, din încheietură.
hahhahaha , Ioana multumesc, iata cum a incetat disputa noastra literara... totusi eu mai am cateva poeme de felul asta si poate ar fi bine sa fie lasata o sectiune mica la proza. ce sa spun, multumesc Ioana ,cu atat mai mult cu cat nu am inteles din ceea ce a afirmat domnul Titarenco , citez,,un anumit gen de proza care parca nu se mai scrie astazi, sau cel putin nu pe hermeneia.'' sa inteleg ca e demodata modalitatea mea de a scrie?uf uf... cu nedumerire, Katya
Da, dupa gustul meu, imi place. E poezie. Chiar daca, pe ici pe colo, se poate carcoti in legatura cu "amanuntele". Interesant este ca postezi rar. Si cred ca e bine. Trebuie sa te obisnuiesti cu noul "EU" pentru a nu-l trada.
Cinstit va spun ca lithera nu are nicio legatura cu asta, eu v-am mentionat ca sa stiti am considerat just sa fac asta, iar eu nu mi-am "tras site" cum se exprima Virgil ca la usa cortului. Insa va rog sa imi ingaduiti sa rad de voi oricat de multi si de aparent uniti ati fi voi. Cand va strangeti laolalta va asemanati cu o turma si imi pare rau ca aa, oi fiind, va indepartati de la text complet si sunteti chiar voi cei care incalcati Regulamentul site-ului. Stiu ca va place sa atacati persoana lui bobadil, iar mie imi place sa va vad cum faceti bulbuci la gura. Eu am folosit un limbaj prea colorat dar m-am referit in principal la text. (Ca il ating pe Paul de cate ori il prind, asta e intre mine si el, nu am cum sa ma abtin si se pare ca nici el) In rest parerea mea ramane ca acesta este un text slab, un fel de manea cu pretentii de literatura. Va salut cu fair-play ceea ce mi-as dori si din partea adunaturii voastre.
da, ai dreptate Sapphire, și va trebui să o mai "acordez", dar am zîmbit cînd am văzut că ai perceput "ideea". există un "dor", un fel de dor pe care nu îl poți simți decît în ziua de întîi a anului, atunci cînd simți "tangajul valurilor timpului"
Stimata Ecaterina, aveti un stil incisiv, chiar daca mai putin poetic. Ati reusit astfel sa atrageti comentatorii. Insa textul nu spune nimic. Din pacate.
Din intamplare, eu le vad. Sau... mi se pare ca le zaresc. Depinde de optica. Doar somnul profund e luminos si iti alunga teama daca reusesti sa-l "traiesti" cu luciditate. In rest, doar "vise" (iluzii optice). As putea sa incerc o intreaga hermeneutica pe text care, evident, l-ar depasi (ca intindere). Dar cred ca-l distrug. Si nu vreau. Pentru ca-mi place.
Ba, da, domnule Adrian, ai deranjat fiindcă nu ai comentat din perspectiva unei fabule pentru copii, aşa cum am scris că este. Sunt de acord cu ceea ce spui din perspectiva unei poezii pentru adulţi, dar în umila mea părere textul nu este chiar atât de slab ca poezie pentru copii, cum l-am încadrat. Din acest punct de vedere, la categoria poezii pentru copii nu am găsit aici pe Hermeneia texte pentru copii. Semidocţia lirică pe care o critici este un artificiu bun pentru literatura destinată copiilor din câte ştiu eu sau doar intuiesc. La fel şi patetismul ca din poveşti, la fel şi expresiile şablon, fiindcă un copil nu citeşte sau nu receptează cu plăcere un text tulbure, ambiguu şi pur imaginativ, inovativ fără şabloane. Cât despre exprimările puerile, cu atât mai mult, ele sunt binevenite. De asemenea copiii receptează greu figurile de stil şi se preferă poeme prozaice sau poeme simple cu rimă.
În concluzie nu sunt de acord cu tine, prin tot ce spui e ca şi cum ai spune că e un text cu anumite calităţi pentru copii, dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă). Însă dacă voi mai primi încă o părere, îl şterg. E păcat să stric firmamentul acestui site cu poeziile mele slabe nepublicate de 7 ani defel. Cu sinceritate, nu fac exces de modestie, consider că dacă aş fi avut talent ar fi fost publicate; de aceea am încercat în final un text pentru copii, fiindcă pentru adulţi nu pot scrie bine deloc. Dar, repet, tu nu ai criticat din această perspectivă.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
margas, I don't think I need to answer to your semi-insulting questions about where I'm posting my texts. also, regarding me, or others, posting here on Hermeneia, English texts or any other language, if I'll need your opinion be sure I'll ask for it. as of now I don't need it. mind your own business. as long as Hermeneia has this format anybody should be able to post in any language without being harassed by people like you.
pentru textul : my little room above the bookbinding store decu siguranta iar-ul face aglomerarea. scos, rezolva pluralul mai clar
perfectiunea. ma ia frica gandindu-ma:)
pentru textul : athelophobia demultumesc, Cristina
aici sunt in asentiment, cand iti spun ca m-a cucerit si pe mine multumesc, dane
pentru textul : rosario deVirgil, problema nu e în sânge ci în caracter. Despre crini... îmi doresc să mă mai vizitezi, toți avem de învățat. Iar eu îți cam simt lipsa:)
pentru textul : îngeri sub cărămizi deMulţumesc pentru vizită şi comentariu şi mă bucur că ţi-a plăcut. Cer iertare pentru întârziere, dar am nişte proiecte urgente de terminat care îmi consumă şi timpul, şi energia. Să ne citim cu bine!
pentru textul : Clepsidre deioana, ma bucur ca apreciezi cum si ce mai scriu:) multumesc pentru observatii si impresie.
pentru textul : every / body / dies deacum despre titlurile in engleza, stiu ca par desuete aka fandoseala, dar, paradoxal , de la ele sau de la o idee legata de ele, pleaca textul. cum s-ar zice este ceva care ma inspira, uneori , in cuvintele englezesti, habar n-am de ce.
inca o data, ma bucura, aprecierea ta.
Virgil, ce final frumos. Prima parte are si ea farmecul ei. As renunta la / viata este ca o/ la inceput si la /asa a fost viata/ din finalul primei parti. De asemeni cred ca poemul merita un titlu mai "suav" , nu stiu, mai sugestiv. In fine , chiar daca nu sunt de acord cA viata e un palimpsest de ani si gunoaie, mi- a facut placere sa citesc si viziunea ta.
pentru textul : palimpsest de ani și gunoaie deP. S. Am sa rezolv si cu poza, n-am uitat.
Văleu, nici n-am văzut erorile. Încercând să păstrez textul și accentul, am uitat niște liniuțe. Mulțumesc mult, corectez "imidiat"! Accentul bucovinean nu are "șe", "și", specifice celui din Moldova, hehehe. Ciudat rămâne "ciudat".
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deNu îmi place titlul, nu sună bine nici în versul respectiv. Ce contează, pentru cititor, că e lățime sau lungime de masă? Lungime sună mai rezonabil. Am să îți spun și de ce. E vorba de acel 'ă', și, nefericit, lângă 'ț'. Nu sună bine. Unul din motivele pentru care, personal, prefer titlurile în engleză.
pentru textul : o lățime de masă deeste o recitare frumoasă care, din câte vedem, îl face pe Andu să lingă îndelung scrumiera și să-și stingă țigara de frunte, după care să se dea cu căpuțul de gard și să strige hoții. e dreptul lui prin constituție. cine poate opri omul când el vrea să dea cu bidineaua?! e de-a dreptul multitasking!
mi-a plăcut poemul de la prima lectură, dar mie îmi plac toate poemele Corinei. prin urmare nu voi lăsa semnul meu de apreciere, el fiind subînțeles la tot ce postează. îmi place și mie timbrul vocal, iar acest plus de transmitere face bine poemelor.
pentru textul : Carpe Diem deStimate autor,
pentru textul : Replică la un com. al lui Călin Sămărghițean (Cailean) la un eseu al subsemnatului ”(1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv” postat pe Hermeneia. deFiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
si mie mi se pare acum "plimba limba" cam imbarligat. voi gasi o formula mai bune. multumesc si, cum spuneam, chiar daca textul este scris cu luni in urma, este important pentru mine. apreciez faptul ca va spune ceva. e important sa stiu asta de la voi.
pentru textul : dorina deText fascinant prin tinta urmarita - oricine crede despre sine ca e unic. Scriere impecabila, desigur, cu retincenta sesizata si de "yester". Asta nu-i un bai mare, se poate repara. Mi-ar placea sa-l aud recitat pe "Toamna" lui Vivaldi. In consecinta, neputand realiza asta asa cum as vrea, fac apel la tehnica. Iese superb, incercati. Pentru placuta experienta, o penita. Dancus
pentru textul : stai puțin! debună sugestie, am pus un link.
pentru textul : din poezie scapă cine poate deCred ca miza acestui text o reprezinta imaginea (si nu ma refer desigur la fotografia aceea atat de stranie de parca ar cuprinde in ea un alt pamant, un alt inceput cu toate "ingredientele" fundamentale in stare de staza) care este bazata exclusiv pe focul interior (singurul element care nu este sugerat in poza). In aceasta lume netocmita cuvantul are rol creator, iar fiinta care rosteste face constient/inconstient o serie de gesturi sacramentale menite a adauga lumii suflet. Un text incadrat corect in care cu adevarat componenta scrisa si cea vizuala se armonizeaza creionand o lume aparte.
pentru textul : Seara întâi deciteva sublinieri (sau observatii) pe un text ce nu merita abandonat in totalitate: - exista unele imagini fortate (nu numai torsionate as spune) si poate prea cautate "de parcă m-aș afla în picturile lui dali căutându-mi inima prin măruntaie de fecioară" sau "îmi e foame de viață cum spuneam în lipsa ta aș mânca mustățile pictorului" carora practic nu prea le gasesc sensul (decat hilar), ma refer la a cauta inima prin maruntaiele de fecioara si pofta subita de a minca mustatile cuiva fie si ale bietului Dali... - iarasi, ca imagine plastica, nu stiu cum o rama a unei panze te poate cocota: "pașii tăi adică rama pânzei ce mă cocoață acum" - si nici cit de hilara pare comparatia: "ochii ca niște picioare lungi de elefant" si nu in ultimul rind, atentie la legaturile de genul "a timpului acesta minunat"... compromite textul...
pentru textul : nostalgia unei eventuale pierderi deEra de asteptat ca lirica ta sa devieze inspre suavitatea destainuirilor. Iata un nou curs al poemelor acestei autoare! ar putea exclama sclavii demonstratiilor imediate. S-ar putea sa fie asa, s-ar putea sa nu fie. Numai tu poti raspunde la opinia de fata. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Îngerii există deMultumesc din suflet ca am fost acceptata din nou pe site-ul vostru . Sincer , a fost o eroare din partea lui nicodem
pentru textul : Noaptea derăzeși în Apuseni? c'mon! chiar așa ai ajuns să încurci istoria Andule? Poate vrei să spui țărani liberi, dar răzeși... nu prea cred că se numeau așa în Ardeal. Și chiar dacă s-or fi numit în vreo formă regională tot sună aiurea de vreme ce este mult prea împămîntenită ideea că răzeșii existau mai degrabă în Moldova. Probabil că în Apuseni mergea să spui "moții".
pentru textul : la un pahar de vorbă deUn poem care surprinde, cu succes, senzualitatea barbatului, aici, miraj. Strofele condimentate de elementele masculinitatii, armonizeaza textul. "tu pășeai învelit într-o crustă aurie de adjective dizlocând cu umerii mirosul amiezii tăcerea stătută însingurat ca o acvilă rătăcită-n nisipuri" confera aura mitica, aducerea aminte a ceea ce e barbatul in esenta
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat deUn text sensibil. Dar şi un regretabil dezacord (sau, să-i zicem, acord prin atracţie): "iubitele lor sunt ca oglinzile/ fixate în pereţi/ răsuflarea celor de dincolo/ nu le mai aburesc". Predicatul (aburesc) trebuie pus la singular, pentru ca subiectul (răsuflarea) e la singular .
pentru textul : chipul demultului deDa, aşa e, unele puncte nu-şi au locul, prin urmare le-am dibuit şi ȋnlocuit…
Voi ȋncerca să fiu mai critică cu ceea ce postez, n-aş (mai) vrea să induc acest sentiment de déjà-citit :) …
Mulţumesc pentru timpul petrecut aici. :)
pentru textul : Antipoem deSă te plimbi prin prorpia casă memorială, asta da ispită poetică. "Codrul de sticle", "salariul mirării", "celălalt obraz - oglindă retrovizoare" sunt doar câteva din măestriile articulate așa, din încheietură.
pentru textul : Casa memoriala Dancus (Fragment) dehahhahaha , Ioana multumesc, iata cum a incetat disputa noastra literara... totusi eu mai am cateva poeme de felul asta si poate ar fi bine sa fie lasata o sectiune mica la proza. ce sa spun, multumesc Ioana ,cu atat mai mult cu cat nu am inteles din ceea ce a afirmat domnul Titarenco , citez,,un anumit gen de proza care parca nu se mai scrie astazi, sau cel putin nu pe hermeneia.'' sa inteleg ca e demodata modalitatea mea de a scrie?uf uf... cu nedumerire, Katya
pentru textul : pescarii din nashville deDa, dupa gustul meu, imi place. E poezie. Chiar daca, pe ici pe colo, se poate carcoti in legatura cu "amanuntele". Interesant este ca postezi rar. Si cred ca e bine. Trebuie sa te obisnuiesti cu noul "EU" pentru a nu-l trada.
pentru textul : Scrisoare deCinstit va spun ca lithera nu are nicio legatura cu asta, eu v-am mentionat ca sa stiti am considerat just sa fac asta, iar eu nu mi-am "tras site" cum se exprima Virgil ca la usa cortului. Insa va rog sa imi ingaduiti sa rad de voi oricat de multi si de aparent uniti ati fi voi. Cand va strangeti laolalta va asemanati cu o turma si imi pare rau ca aa, oi fiind, va indepartati de la text complet si sunteti chiar voi cei care incalcati Regulamentul site-ului. Stiu ca va place sa atacati persoana lui bobadil, iar mie imi place sa va vad cum faceti bulbuci la gura. Eu am folosit un limbaj prea colorat dar m-am referit in principal la text. (Ca il ating pe Paul de cate ori il prind, asta e intre mine si el, nu am cum sa ma abtin si se pare ca nici el) In rest parerea mea ramane ca acesta este un text slab, un fel de manea cu pretentii de literatura. Va salut cu fair-play ceea ce mi-as dori si din partea adunaturii voastre.
pentru textul : Tangent de radical din "ix" deda, ai dreptate Sapphire, și va trebui să o mai "acordez", dar am zîmbit cînd am văzut că ai perceput "ideea". există un "dor", un fel de dor pe care nu îl poți simți decît în ziua de întîi a anului, atunci cînd simți "tangajul valurilor timpului"
pentru textul : mi-e dor deStimata Ecaterina, aveti un stil incisiv, chiar daca mai putin poetic. Ati reusit astfel sa atrageti comentatorii. Insa textul nu spune nimic. Din pacate.
pentru textul : opi deDin intamplare, eu le vad. Sau... mi se pare ca le zaresc. Depinde de optica. Doar somnul profund e luminos si iti alunga teama daca reusesti sa-l "traiesti" cu luciditate. In rest, doar "vise" (iluzii optice). As putea sa incerc o intreaga hermeneutica pe text care, evident, l-ar depasi (ca intindere). Dar cred ca-l distrug. Si nu vreau. Pentru ca-mi place.
pentru textul : între două capete de întuneric deBa, da, domnule Adrian, ai deranjat fiindcă nu ai comentat din perspectiva unei fabule pentru copii, aşa cum am scris că este. Sunt de acord cu ceea ce spui din perspectiva unei poezii pentru adulţi, dar în umila mea părere textul nu este chiar atât de slab ca poezie pentru copii, cum l-am încadrat. Din acest punct de vedere, la categoria poezii pentru copii nu am găsit aici pe Hermeneia texte pentru copii. Semidocţia lirică pe care o critici este un artificiu bun pentru literatura destinată copiilor din câte ştiu eu sau doar intuiesc. La fel şi patetismul ca din poveşti, la fel şi expresiile şablon, fiindcă un copil nu citeşte sau nu receptează cu plăcere un text tulbure, ambiguu şi pur imaginativ, inovativ fără şabloane. Cât despre exprimările puerile, cu atât mai mult, ele sunt binevenite. De asemenea copiii receptează greu figurile de stil şi se preferă poeme prozaice sau poeme simple cu rimă.
pentru textul : ceainicul deÎn concluzie nu sunt de acord cu tine, prin tot ce spui e ca şi cum ai spune că e un text cu anumite calităţi pentru copii, dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă). Însă dacă voi mai primi încă o părere, îl şterg. E păcat să stric firmamentul acestui site cu poeziile mele slabe nepublicate de 7 ani defel. Cu sinceritate, nu fac exces de modestie, consider că dacă aş fi avut talent ar fi fost publicate; de aceea am încercat în final un text pentru copii, fiindcă pentru adulţi nu pot scrie bine deloc. Dar, repet, tu nu ai criticat din această perspectivă.
Pagini