aleg 3 versuri superbe. ele singure, pt mine, fac un poem:
"Pentru noi cei care învârtim roţile
Pe drumurile mereu stricate,
Cu țara ne putem acoperi."
Despre texte repostate s-a mai scris, chiar acum câteva zile a scris și Bianca Goean într-un comentariu și nu văd nimic greșit în a face această precizare membrilor site-ului. Personal, am înțeles, din emailul trimis de proprietarul site-lui pentru aprobarea înscrierii mele pe Hermeneia.com, că acesta este Regulamentul (exclusivitatea textelor) și l-am respectat, fie și sub formă de rugăminte ("care între timp a devenit obligatorie", așa cum scrie în acest text de la Info: http://www.hermeneia.com/info/75/). Și o mică precizare de final: nu am dat nici un exemplu în comentariul meu anterior, nu m-am referit la cineva anume. Așa că... nu am înțeles de ce a răspuns altcineva în afară de autoare.
inversarea pamantului/apei, aruncarea pielii de sarpe, a invelisului/protectiei solicita o intoarcere a privirii de la rau la bine, cu toate ca, cu noroc sau constiinta lucida, solutia e acel "un fel de pofta de viata". scrisul pe perete mi-a amintit de belșațar - poetul tb sa aiba grija, el e sfantul nestiut al propriei sale stangi.
Da, si ? Nu gasesc nimic poetic in acest text. Mi se pare foarte facil si foarte inutil. Povestesti o intamplare fara nici o finalitate, fara nici o idee. De ce ar vrea cineva sa citeasca asa ceva ? Ialin
mulțumesc de trecere, Ela. parerea și sfaturile tale contează foarte mult pentru mine. o să scriu a 2-a variantă a acestui poem, ținând cont de sfaturile tale. p.s. - o să-ți explic într-o zi cum este cu "puterea furnicii". Madim
te asigur Sapphire ca aceste "zvonuri" nu sint "imaginatiuni" de-ale mele. si m-am cam saturat sa vad si sa tolerez rautatea si dezinformarea haladuind prin unele "zone". Am tacut de foarte multe ori; mult prea multe ori zic eu. si da, sint de acord cu tine ca este nevoie de mult mai multa munca si de mult mai multa calitate. facilul cu care se poate scrie pe internet, cu care se poate deschide azi un blog sau alta gaselnita din asta de trei lei, a facut pe multi sa se creada brusc scriitori. si asta e o prostie. o iluzie. pentru ca indiferent pe ce sau unde scrii a scrie bine ramine o problema de talent, de munca si de inspiratie. daca nu le ai mai bine te duci la pescuit sau la mall.
"Te viersuiesc la -°Celsius în hohotiri" mi se pare interesant dar in acelasi timp naiv. In rest, destul de multe cuvinte aruncate cam fara un rost anume si mai ales fara prea multa poezie.
da, si acesta. l-am recitit de curand cu nostalgie. stiu ca avem un colaj impreuna, toti trei, dar nu stiu unde sa-l caut. dar am mai gasit unul cu Alina pe Liternet. l-am postat cu trimitere la revista, nu cred ca mai este si in alta parte.
volia les neiges d'antan...:)
somnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
Multumesc Orania. Eu am mai spus-o și o repet: nu scriu poezie. Ma joc. Este „vina” celor care citesc incercările mele trecute, fals, la rubrica „poezie” luȃndu-le in serios. S-ar putea spune că afirmația mea seamănă a „un orgoliu al umilintei”. Nu e așa. Cred, mai degrabă, că dau dovadă de oarece maturitate recunoscȃndu-mi limitele. Dar ajunge vorbăria despre mine. Ȋn schimb, aștept cu aviditate poezie adevărată de la alții. Printre ei și de la tine. Se poate face poezie și de „stare” cum zici, parcă, in alt loc. Și cum faci, de exemplu – și, cred, cu succes - în „Diminețile unei victime fericite”. „Stările” astea prin care, zic eu, trece acum ca și altă dată, oricine, mi se par, la poeții actuali, că exprimă prea mult revolta unei dezorientări într-o lume din care fac parte și nu o mai înțeleg. Nu-i nimic. E normal să se derefuleze, inclusiv poetic pentru cine e în stare. Poate, mai devreme sau mai tȃrziu, se va ajunge, după atȃta derefulare (cere, uneori, ia și forma unei pornografii – exclus să ma refer la tine – mai mult sau mai puțin „estetice”) la „altceva”. Poate. Totuși nu pot să nu repet că semnele acestui „altceva” cred că le-am observat cel puțin la Dorin Cozan și la Florin Bratu. Mai apăruseră și la Katia Chelaru care, după ce ne-am certat pe acest sit ca la ușa cortului văd că nu ne mai onorează cu prezența. Pentru că n-a observat că eu mă distrez și ea se enervează. Regret că n-a avut simțul umorului și cu speranța că va reveni și că „pauza de imagine” n-o face datorită subsemnatului. A, ar mai fi cineva: Livia Ștefan. Dar și ea a dispărut (deocamdată) ca, de altfel și Florin Bratu. Urez tuturor poeților adevărați (și nu poți fi dacă nu crezi în tine) mult, mult succes. Și sărbători Fericite.
primul și ultimul vers propun și susțin tema poemului. inspirată, însă, îmi pare a fi prima strofă, celelate vin ca o completare, din nefericire atârnând ca un balast, neîmplinid poemul.
un text despre care pot sa spun ca e slab fara sa am prea mari remuscari de le retoricele "se întemeiează pe faptul că" si "în falsitatea omenirii postmoderne" pina la banalitatea lui "și despre ce vrea să existe în Univers amorul" sau "și mâine tot ieri este nu există decât trecut" sau falsul ludic din "degetele mele au rămas prinse" sau "când mă iau în brațe" e cam greu sa gasesti poezie, fie ea chiar cu pretentii postmoderniste
Mulţumesc domnule Gorun. În general am avut o evoluţie intelectuală normală, atâta tot. Citeam de toate şi chiar mult, dar abia în anii maturităţii, după ce am cam uitat informaţia măruntă, am înţeles mai bine ce citisem. Până atunci avusesem doar "nostalgia sintezei" pentru a cita titlul unei cărţi de Dan Hăulică citită tot în tinereţe. Cântecul, cu imagini din picturile lui L.S. Lowry este una din melodiile mele favorite şi vorbeşte despre arta "naivă" şi respingerea valorii ei uneori.
De multe ori se observa in receptarea opiniilor celorlalti un grad foarte mare de orgoliu: unii vor sa fie comentati dar daca se poate, numai de bine, pozitiv. Intentia de a comenta pe ceilalti nu este nicidecum distructiva, dimpotriva, se doreste nu numai o comunicare oarecare, ci un posibil punct de vedere obiectiv pe care nu il gasim peste tot, nici printre prieteni citeodata. Este o oferta sincera, variata ce vine chiar de la persoane absolut necunoscute. Aici e un aspect foarte interesant si conteaza sa stii sa il percepi. Acest site nu este o oglinda ce reflecta numai partile bune sau numai partea inocenta a copilariei artistice. Si nici un tablou naiv cu sarbatorile traditionale. E un spatiu virtual, interactiv, complex, atelier si revista electronica in acelasi timp. Ce va fi, va deveni dupa 5 ani site-ul cu toata aceasta evolutie a internetului? Nu se stie. Noi, actorii istoriei noastre viitoare vom fi singurii in masura de a ne raspunde. The show must go on!
De impus desigur că nu impunem nimănui nimic, doar recomandăm. Nu am contestat că acea notă avea legătură strictă cu textul, nefăcând însă parte din ea - ar fi absurd să susțin altceva; ți-am recomandat însă să nu mai folosești facilitatea comentariilor pentru a te comenta singur, pentru că nu pentru asta a fost creată. Sunt sigură că poți vedea rațiunea pentru care nu încurajăm comentariile autorului decât ca răspuns la comentariile altor membri. Altfel ne-am tot comenta singuri, în speranța că ne răspunde cineva, apărem la ultimele comentarii, sporim numărul de afișări etc. Uite că sunt câțiva oameni pe hermeneia care trebuie să se refere și la comentariile de sub text, deși ar prefera să aibă timp să citeasca un text in pace si sa se refere la el. Poate contribui și tu la rărirea necesității unor astfel de intervenții. Și sper să încheiem aici, pentru a nu intra în aceleași capcane ale off topicului. Simplu: dacă mai ai astfel de clarificări de făcut, nu este nici o problemă (eu spuneam și că poate mulți cititori ar vedea și singuri; desigur, este dreptul tău să consideri că cititorii tăi nu înțeleg dacă nu le explici). Dar te voi ruga să încerci să le introduci cumva în subsolul textului, și nu la comentarii, din motivele expuse mai sus.
Felicitări, Călin, pentru iniţiativă(e)! Am revăzut filmuleţul şi a fost chiar "super"! M-a făcut să-mi fie dor de clipele acelea (ciudat!!!) deşi n-am fost acolo! Aştept cronica (filmată?) a întâlnirii de sâmbătă! Să aveţi week-end de poveste!
Matei thanks mult dar nu ma flata prea tare să nu te cred... cu ultimele versuri nu-s nici eu prea împăcat de felul cum arată dar de spus, sper că spun ceea ce trebuie.
Paul, mersi, de data asta suntem sinceri amândoi, nu e așa de greu.
Gorune, anytime, doar că am și eu niște T/C's ale mele cum ar fi să nu judeci după aparențe i.e. să accepti teatralitatea ca o forma a existenței, nu-s schizo dar vorba unui clasic în viață 'i'm not the only one with multiple personalities' și să acceptăm că personalitatea (personalitățile) este (sunt) doar parte din Spirit.
În rest, I'm your man
Andu
"arunca resturile gambelor ei"?... ale cui "ei"? am aplicat o citire anaforica, dar mi-e greu sa descopar ce anume in text, mentionat anterior, poate fi inlocuit de adjectivul pronominal. "zarva" nu cred ca este... "nemurirea"? sau poate este vorba pur si simplu de o surpriza ori de un fragment dintr-un dialog inceput mai demult, in care o fi fost si un nume. ei, uite, tot caut logica undeva unde poate nici nu este nevoie.
ma gindesc, sa stii ca ma gindesc. si ma tot invirt in jurul textului ca o closca. desi sint la servici si ar trebui sa fac altceva. dar ma tot uit si ma invirt si nu stiu daca exista ceva ce ar putea inlocui.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
aleg 3 versuri superbe. ele singure, pt mine, fac un poem:
pentru textul : Cu ţara de"Pentru noi cei care învârtim roţile
Pe drumurile mereu stricate,
Cu țara ne putem acoperi."
un poem superb, ma bucur ca l-ati adus aici.
pentru textul : Vulpea deDespre texte repostate s-a mai scris, chiar acum câteva zile a scris și Bianca Goean într-un comentariu și nu văd nimic greșit în a face această precizare membrilor site-ului. Personal, am înțeles, din emailul trimis de proprietarul site-lui pentru aprobarea înscrierii mele pe Hermeneia.com, că acesta este Regulamentul (exclusivitatea textelor) și l-am respectat, fie și sub formă de rugăminte ("care între timp a devenit obligatorie", așa cum scrie în acest text de la Info: http://www.hermeneia.com/info/75/). Și o mică precizare de final: nu am dat nici un exemplu în comentariul meu anterior, nu m-am referit la cineva anume. Așa că... nu am înțeles de ce a răspuns altcineva în afară de autoare.
pentru textul : portarul de la spital deinversarea pamantului/apei, aruncarea pielii de sarpe, a invelisului/protectiei solicita o intoarcere a privirii de la rau la bine, cu toate ca, cu noroc sau constiinta lucida, solutia e acel "un fel de pofta de viata". scrisul pe perete mi-a amintit de belșațar - poetul tb sa aiba grija, el e sfantul nestiut al propriei sale stangi.
pentru textul : antikabală deRevin, ca ai un i mancat, de la cuminti.
pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră deDa, si ? Nu gasesc nimic poetic in acest text. Mi se pare foarte facil si foarte inutil. Povestesti o intamplare fara nici o finalitate, fara nici o idee. De ce ar vrea cineva sa citeasca asa ceva ? Ialin
pentru textul : arie de acoperire demulțumesc de trecere, Ela. parerea și sfaturile tale contează foarte mult pentru mine. o să scriu a 2-a variantă a acestui poem, ținând cont de sfaturile tale. p.s. - o să-ți explic într-o zi cum este cu "puterea furnicii". Madim
pentru textul : Linii dete asigur Sapphire ca aceste "zvonuri" nu sint "imaginatiuni" de-ale mele. si m-am cam saturat sa vad si sa tolerez rautatea si dezinformarea haladuind prin unele "zone". Am tacut de foarte multe ori; mult prea multe ori zic eu. si da, sint de acord cu tine ca este nevoie de mult mai multa munca si de mult mai multa calitate. facilul cu care se poate scrie pe internet, cu care se poate deschide azi un blog sau alta gaselnita din asta de trei lei, a facut pe multi sa se creada brusc scriitori. si asta e o prostie. o iluzie. pentru ca indiferent pe ce sau unde scrii a scrie bine ramine o problema de talent, de munca si de inspiratie. daca nu le ai mai bine te duci la pescuit sau la mall.
pentru textul : dezghețul și miturile obscure de"Te viersuiesc la -°Celsius în hohotiri" mi se pare interesant dar in acelasi timp naiv. In rest, destul de multe cuvinte aruncate cam fara un rost anume si mai ales fara prea multa poezie.
pentru textul : Dincolo de horele, orele... deda, si acesta. l-am recitit de curand cu nostalgie. stiu ca avem un colaj impreuna, toti trei, dar nu stiu unde sa-l caut. dar am mai gasit unul cu Alina pe Liternet. l-am postat cu trimitere la revista, nu cred ca mai este si in alta parte.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur devolia les neiges d'antan...:)
somnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
pentru textul : când ieși din somn ca din moarte deMultumesc Orania. Eu am mai spus-o și o repet: nu scriu poezie. Ma joc. Este „vina” celor care citesc incercările mele trecute, fals, la rubrica „poezie” luȃndu-le in serios. S-ar putea spune că afirmația mea seamănă a „un orgoliu al umilintei”. Nu e așa. Cred, mai degrabă, că dau dovadă de oarece maturitate recunoscȃndu-mi limitele. Dar ajunge vorbăria despre mine. Ȋn schimb, aștept cu aviditate poezie adevărată de la alții. Printre ei și de la tine. Se poate face poezie și de „stare” cum zici, parcă, in alt loc. Și cum faci, de exemplu – și, cred, cu succes - în „Diminețile unei victime fericite”. „Stările” astea prin care, zic eu, trece acum ca și altă dată, oricine, mi se par, la poeții actuali, că exprimă prea mult revolta unei dezorientări într-o lume din care fac parte și nu o mai înțeleg. Nu-i nimic. E normal să se derefuleze, inclusiv poetic pentru cine e în stare. Poate, mai devreme sau mai tȃrziu, se va ajunge, după atȃta derefulare (cere, uneori, ia și forma unei pornografii – exclus să ma refer la tine – mai mult sau mai puțin „estetice”) la „altceva”. Poate. Totuși nu pot să nu repet că semnele acestui „altceva” cred că le-am observat cel puțin la Dorin Cozan și la Florin Bratu. Mai apăruseră și la Katia Chelaru care, după ce ne-am certat pe acest sit ca la ușa cortului văd că nu ne mai onorează cu prezența. Pentru că n-a observat că eu mă distrez și ea se enervează. Regret că n-a avut simțul umorului și cu speranța că va reveni și că „pauza de imagine” n-o face datorită subsemnatului. A, ar mai fi cineva: Livia Ștefan. Dar și ea a dispărut (deocamdată) ca, de altfel și Florin Bratu. Urez tuturor poeților adevărați (și nu poți fi dacă nu crezi în tine) mult, mult succes. Și sărbători Fericite.
pentru textul : Poesie de<bSabib/> inseamna o tristete a singuratatii,a declinului, a saraciei acceptate,a timpului atotdistrugator
pentru textul : Onoare de"m-a luat de floare-soare/olandeza zburatoare.."
pentru textul : Și bate-mă, amore, cu brâu` și cosița deprimul și ultimul vers propun și susțin tema poemului. inspirată, însă, îmi pare a fi prima strofă, celelate vin ca o completare, din nefericire atârnând ca un balast, neîmplinid poemul.
pentru textul : Gura murmură tăcere demulțumesc, Dorin! voi încerca să duc pe culmi poezia română cu toată puterea și tot sufletul meu. așa să îmi ajute comentariul tău!
pentru textul : marea e tot o câmpie deun text despre care pot sa spun ca e slab fara sa am prea mari remuscari de le retoricele "se întemeiează pe faptul că" si "în falsitatea omenirii postmoderne" pina la banalitatea lui "și despre ce vrea să existe în Univers amorul" sau "și mâine tot ieri este nu există decât trecut" sau falsul ludic din "degetele mele au rămas prinse" sau "când mă iau în brațe" e cam greu sa gasesti poezie, fie ea chiar cu pretentii postmoderniste
pentru textul : Crepuscul deMulţumesc domnule Gorun. În general am avut o evoluţie intelectuală normală, atâta tot. Citeam de toate şi chiar mult, dar abia în anii maturităţii, după ce am cam uitat informaţia măruntă, am înţeles mai bine ce citisem. Până atunci avusesem doar "nostalgia sintezei" pentru a cita titlul unei cărţi de Dan Hăulică citită tot în tinereţe. Cântecul, cu imagini din picturile lui L.S. Lowry este una din melodiile mele favorite şi vorbeşte despre arta "naivă" şi respingerea valorii ei uneori.
pentru textul : Secolul luminilor în viaţa mea deDe multe ori se observa in receptarea opiniilor celorlalti un grad foarte mare de orgoliu: unii vor sa fie comentati dar daca se poate, numai de bine, pozitiv. Intentia de a comenta pe ceilalti nu este nicidecum distructiva, dimpotriva, se doreste nu numai o comunicare oarecare, ci un posibil punct de vedere obiectiv pe care nu il gasim peste tot, nici printre prieteni citeodata. Este o oferta sincera, variata ce vine chiar de la persoane absolut necunoscute. Aici e un aspect foarte interesant si conteaza sa stii sa il percepi. Acest site nu este o oglinda ce reflecta numai partile bune sau numai partea inocenta a copilariei artistice. Si nici un tablou naiv cu sarbatorile traditionale. E un spatiu virtual, interactiv, complex, atelier si revista electronica in acelasi timp. Ce va fi, va deveni dupa 5 ani site-ul cu toata aceasta evolutie a internetului? Nu se stie. Noi, actorii istoriei noastre viitoare vom fi singurii in masura de a ne raspunde. The show must go on!
pentru textul : tăcerea nu e de aur deDe impus desigur că nu impunem nimănui nimic, doar recomandăm. Nu am contestat că acea notă avea legătură strictă cu textul, nefăcând însă parte din ea - ar fi absurd să susțin altceva; ți-am recomandat însă să nu mai folosești facilitatea comentariilor pentru a te comenta singur, pentru că nu pentru asta a fost creată. Sunt sigură că poți vedea rațiunea pentru care nu încurajăm comentariile autorului decât ca răspuns la comentariile altor membri. Altfel ne-am tot comenta singuri, în speranța că ne răspunde cineva, apărem la ultimele comentarii, sporim numărul de afișări etc. Uite că sunt câțiva oameni pe hermeneia care trebuie să se refere și la comentariile de sub text, deși ar prefera să aibă timp să citeasca un text in pace si sa se refere la el. Poate contribui și tu la rărirea necesității unor astfel de intervenții. Și sper să încheiem aici, pentru a nu intra în aceleași capcane ale off topicului. Simplu: dacă mai ai astfel de clarificări de făcut, nu este nici o problemă (eu spuneam și că poate mulți cititori ar vedea și singuri; desigur, este dreptul tău să consideri că cititorii tăi nu înțeleg dacă nu le explici). Dar te voi ruga să încerci să le introduci cumva în subsolul textului, și nu la comentarii, din motivele expuse mai sus.
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite deIoana, am închis circuitul. Mulţumesc pentru ajutor.
pentru textul : cerul visează altfel decât noi deFelicitări, Călin, pentru iniţiativă(e)! Am revăzut filmuleţul şi a fost chiar "super"! M-a făcut să-mi fie dor de clipele acelea (ciudat!!!) deşi n-am fost acolo! Aştept cronica (filmată?) a întâlnirii de sâmbătă! Să aveţi week-end de poveste!
pentru textul : ”Serile artgotice” de la Sibiu deMatei thanks mult dar nu ma flata prea tare să nu te cred... cu ultimele versuri nu-s nici eu prea împăcat de felul cum arată dar de spus, sper că spun ceea ce trebuie.
pentru textul : octopus dePaul, mersi, de data asta suntem sinceri amândoi, nu e așa de greu.
Gorune, anytime, doar că am și eu niște T/C's ale mele cum ar fi să nu judeci după aparențe i.e. să accepti teatralitatea ca o forma a existenței, nu-s schizo dar vorba unui clasic în viață 'i'm not the only one with multiple personalities' și să acceptăm că personalitatea (personalitățile) este (sunt) doar parte din Spirit.
În rest, I'm your man
Andu
îmi plac "pilulele"...
pentru textul : drum cât se poate de colorat deîţi mulţumesc pentru felul în care ai citit şi pentru apropierea de text.
Care ar fi diferenta intre iconografia temporala si cea atemporala?
pentru textul : iconografie atemporală de"arunca resturile gambelor ei"?... ale cui "ei"? am aplicat o citire anaforica, dar mi-e greu sa descopar ce anume in text, mentionat anterior, poate fi inlocuit de adjectivul pronominal. "zarva" nu cred ca este... "nemurirea"? sau poate este vorba pur si simplu de o surpriza ori de un fragment dintr-un dialog inceput mai demult, in care o fi fost si un nume. ei, uite, tot caut logica undeva unde poate nici nu este nevoie.
pentru textul : invocatio deUn text clar, cu mesaj.
Remarc:
câteodată somnul devine proeminent
îmi apasă ochii
și sparge cumințenia viselor
Această lectură m-a încântat, mulţumesc.
pentru textul : dintre toate durerile am ales așteptarea deacel lautari imi suna prea direct pt finetea poemului si a gratiei cu care il continui. mi-a placut acel de m-ai aintge, iil el sta toata ondularea.
pentru textul : repetiție cu vioară deba am citit ce ai scris, te asigur. Iar acest "ACUM" mi s-a parut cam "emo". Sper ca intelegi ce vreau sa spun. Dar probabil o fi primavara de vina.
pentru textul : pe străzi pe ziduri dema gindesc, sa stii ca ma gindesc. si ma tot invirt in jurul textului ca o closca. desi sint la servici si ar trebui sa fac altceva. dar ma tot uit si ma invirt si nu stiu daca exista ceva ce ar putea inlocui.
pentru textul : atît de bine știi să rănești cu cuvintele I dePagini