am si eu o intrebare, ce inseamna "totul este relativ într-o lume relativă"? evident ca pot exista perspective diferite dar nu stiu daca asta inseamna ca nu exista in final un sistem de referinta moral sau al binelui si raului. si asta ma uimeste si mai mult cind am senzatia din comentariul tau ca esti crestina, sau poate am inteles eu gresit. bineinteles ca nu ma leg aici de convingerile religioase ale nimanui (nici regulamentul nu mi-ar permite) dar incercam sa inteleg ce vrei sa spui prin "totul este relativ într-o lume relativă". pentru ca eu, de exemplu nu cred ca tradarea este un lucru relativ. adica nu poti sa imi implinti un cutit pe la spate si sa spui ca de fapt mi-ai facut un bine. nu stiu, de asemeni, la ce sapaturi te referi. eu nu am auzit. am auzit ca se spune ca s-ar fi gasit niste sarcofage pe care scrie ieshua si iehuda (adica isus si iuda) dar astea (ca si miriam - maria) nume extrem de frecvente in iudea primului secol incit ar putea sa fie vorba de oricine. personal nu am auzit insa nicaieri ca isus l-ar fi reabilitat pe iuda intr-un anumit mod. in orice caz noul testament nu ofera asa ceva. in ce priveste ce am scris eu aici, cred ca cine are urechi de auzit poate sa auda
Cred ca un om se defineste si prin oniricul lui, asa ca imi place sa explorez aceasta latura. De asemenea cred ca ceea ce nu stim despre noi ne defineste mai bine decat ceea ce stim sau vrem sa credem ca stim despre noi.
Am vazut "Edmond" si mi-a placut intr-o anumita masura pentru ca personajul avea intrebari, avea ganduri pe care nici el nu le stia ca le are si pe care le-am descoperit impreuna.
1) Despre text: Paradoxal, am avut sentimentul ca uite, doar s-a publicat acest "manifest" pe Hermeneia, cu sau fara voia editorilor (in contextul a ceea ce remarca si Ioana). Despre boierism: un material slab croit la o bere de trei amici. Insa textul in sine poate fi acceptat sau nu de ceilalti si asta functie de un anumit nivel...in acest context, ma astept sa apara si un teoretician al manelelor, sau o noua institutie. Acolo pe acel site si cu acel "manifest" s-a creat o confuzie de apartenenta, prin faptul ca unul dintre amici e chiar proprietarul site-ului in care s-a promovat textul. In acest caz, automat cine nu sustine sau nu inghite textul, i se afecteaza inscrierea pe acel site? Am constatat (rizind) ca si-au dat cu parerea si am nivelul -20 acolo. Ii asigur ca imi voi sterge toate textele sa nu se mai oboseasca sa ma decoreze cu nivelul lor. 2) Acel material NU il sustin pentru ca NU ma reprezinta. 3) Nu am inteles de ce esti reprezentantul institutiei din care faci parte pe acest site si de ce te simti obligat sa spui asta. Sa inteleg ca esti purtatorul de cuvint al USR aici? Nu am contestat ca esti membru USR, si eu sint pe unde vreau, dar nu defilez cu asta ostentativ.
Pentru Vladimir si imi cer scuze autorului pentru interventie, voi incerca sa ma tin cat mai departe de o conversatie de forum. Nu sunt spirit foarte matematic, cel putin nu la modul pe care il ganditi. Textul Profetului este o reusita la nivel imagistic fara indoiala, dar daca voi imi cereti sa mai simt partea cu "fiorul cel mai infiorator", "paragraful" ce-l contine... e foarte greu. Din nefericire siteurile de gen m-au cam invatat sa privesc totul foarte cinic. Legat de acest text... mi se pare o joaca banala. La ultimul comentariu(nu pe acest text) facut domnului Cozan, observatiile erau strict pe text chiar daca de ordin tehnic raspunsul dansului a fost "hialin nu ma plictisi !". Partea cu mitul Mioritei pentru care m-as ataca eu ca e incalcat... este speculatie. Luand si raspunsul de la acest text in calcul stau si ma intreb ce fel de comentarii ar trebui sa-i fac domnului Cozan. Unele care sa fie legate de mesaj, niste laude poate ? Nu sunt capabil sa fac un comentariu literar si recunosc ca sunt absolut incapabil sa ridic in slavi pe cineva daca nu cred cu adevarat in asta. Un comentariu pe text... se poate pentru ca este o idee obiectiva. Catre toti autorii hermeneia, persoanele care sunt deranjate de comentariile pe care le fac, rog doar sa-mi comunice si promit ca doar voi citi textele, nu voi lasa comentarii pentru a evita orice tip de ofensa. Intr-un fel sau altul domnul Cozan mi-a comunicat deja. Multumesc, Ialin
"Câţiva angajaţi ai primăriei curăţau faleza de frunzele căzute pe jos." - cam pleonastică exprimarea.
Da, până acum, îmi pare un text bine condus (am mai observat una sau două probleme de topică (una ar fi asta - "Mă aflam într-o antiteză totală cu sportivul care tocmai trecea pe lângă geamul maşinii atunci"), o mână destul de sigură, care pune preţ (şi) pe atmosferă.
Am să-mi fac timp să citesc toată povestea şi voi interveni, sper, cu unele concluzii.
Cristina, unul din lucrurile pe care nu l-am înțeles niciodată este de ce le place oamenilor mari să se fandosească și să se comporte copilărește. Nu cred că ți sa interzis vreodată, implicit sau explicit, să oferi penițe de aur pe Hermeneia. avertismentul a fost în ce privește absența unei explicații pentru gest. și ca să fiu (și mai) deschis cu tine - deși această deschidere și transparență a mea este din ce în ce mai prost înțeleasă pe plaiurile mioritice și nu numai -, deci cum spuneam sînt uimit de atitudinea ta. pentru că am observat că te lăudai cu studii și pregătire managerială. eu nu le am. (eu sînt un analfabet și un ignorant la cam toate capitolele. dar asta e. esențial e că mă simt bine așa cum sînt.) anyway, dacă tot ai școlile astea înalte de manageriat, și dacă bănuiesc că ai fost și/sau ești manager, bănuiesc că ai fi șocată să vezi un senior member din grupul tău că se comportă infantil oferind mai degrabă o imagine copilăroasă a problemei cu pricina. și te-ai gîndi probabil că membrii juniori ar vedea, ar fi expuși la o imagine denaturată și jenantă în loc să vadă un exemplu, un model. pentru că asta este ce văd eu acum la tine. stau și mă întreb și eu, ce o fi trecînd prin mintea unui membru Hermeneia care este liceean și teribilist cînd se gîndește la facilitatea oferirii penițelor și se uită la tine. își zice probabil că este și asta încă o parodie acolo. și că dacă „ăștia cu experiență” și cu volume, și activitate literară babană își permit să ia chestia în dărbacă, atunci probabil că asta e. totul e o parodie manelistă cu un nebun acolo în frunte de-i zice profetu'. uite, asta este ceea ce ne păgubește pe noi pe români. nu că nu am fi isteți, talentați sau harnici. ci faptul că avem un talent fenomenal, legendar de a bagateliza și maneliza (probabil verbul cel mai bun este „a bobadiliza”) absolut totul. numai ca să moară și capra vecinului, dacă nu de secure măcar de rîs.
sunt multe părți care îmi cad bine, și sufletește și stilistic. îmi place, dar cred că mai trebuie periat textul cândva, la rece. atmosfera m-a prins și e frumoasă, Ioane! seară plăcută ție!
Prin, chipurile, „recuperarea realului” vieţii cotidiene, inclusiv renunţarea – printre altele - şi la „livrescul” optzecist, „marcat de demonstraţii de forţă în care spiritul ludic, ironia şi alte mărci lucrau ca o fabrică să-ţi livreze o chestie foarte inteligentă care se cam uita la tine cu o superioritate tranşantă sau cu o falsă apropiere”, cum zice Dan Mihuţ, „douămiismul” în cele din urmă nu face nimic altceva decât, în final, să piardă complet „transcendenţa” poeziei, ajungând să se învârtă în jurul Nimicului. Sau, când îşi dă seama de această învârtire în gol, ajunge la un „transcendent” deviant, căci mizează atunci pe „Visceralizarea, agresivitatea si directatea extrema a discursului, hiperautenticismul, cultivarea valorilor "tari" ale biograficului (optzeciștii cultivau valorile slabe), predilecția pentru morbid si pentru zonele psihedelice si infraumane, deviante, refuzul livrescului si parodicului, spiritul "comunitar", combinația de cinism, dezabuzare si disperare apocaliptica” cum zice cineva într-o discuţie despre “prinderea” trăsăturilor de bază ale zisului “douămiism”. Iar, în ultimă instanţă, toate acestea conduc la o nouă „fabrică” care nu face nimic altceva decât să livreze un nihilism exacerbat, plictisitor prin rutinizare; care, pe mine unu, nu mă încântă.
Faptul că în textul meu am spus-o cum am spus-o, adică, nu prea (sau deloc) fericit, este altă poveste.
Dacă ai putea renunța la acel "lângă ceruri" cred că ar fi și mai potrivit, pentru că într-adevăr de data aceasta accentul pe simplitatea gesturilor duse în alt registru sunt cheia frumuseții acestui text. (Cu expresia aceasta accentuezi prea mult o idee, de parcă ne-ai sublinia-o cu markerul roșu, și nu dă bine aici, ai deja aripi, ai deja versul următor care spune atât de mult). Parcă mi s-a părut mai potrivită încadrarea de aseară.
de cand am aflat de ac tehnica a falsei confesiuni, imi pun pb metafizice, de genul: de ce exista poezia mai degraba decat nimic? prefer elefanteii roz si nebuniile din oz, si nu ma las. nu ma las.
in august anul trecut s-au intimplat cele de mai sus (pentru mine). pot fi acuzat de subiectivism daca judec poemul? pai n-ar trebui, poezia asta nu e decit o poveste pe care am trait-o multi, insa povestea asta de mai sus nu e "decit" poezie
mai jane doe, care e problema? moartea? pai moartea nu e o problema,... decit de timp. deci, vrei parerea mea? asa ca intre prieteni? tu ai vocatie cinematografica, textul tau plezneste, adica te plezneste. de ce totusi ai pus insa atit de putina poezie in el? de ce l-ai facut mai degraba manifest?
interes şi vreau să remarc anumite versuri:
"nu mai ninge demult cu lână rotundă" - plastic,
"ne-am transmis iubire prin western union" - liric modern,
"Când vom termina ultimul cub de pădure
şi ultimul cal de jar îl vom mânca,
o să aruncăm amintiri la lupi,
dar numai dintre acelea îngrăşate de uleiul icoanei." - poezie pur şi simplu,
"va ninge cu pioneze roşii" - sonoritatea este principalul atu.
o mică obiecţie: aş renunţa la comparaţia "ca pe nişte bare de salam mucegăit.". mie una mi se pare inutilă.
da, corect, un text corect, pe cerul ochilor - stele, in lacul ochilor - lebede, in pleoape - lacrimi, in mare - barci, pe faleza - vintul... dar poezia, unde e?
Cred că e foarte bună alegerea unui text reușit din fiecare secțiune, pentru prima pagină. Poate ar merge scris cu o mărime mai mică a fontului și cu griul de la nume autor: "citește în întregime textul aici: jurnal de nesomn III", de exemplu. Un loc pentru: - linkuri către reviste literare (eventual reciprocitate) - anunțuri concursuri? (tot undeva pe prima pagină)
1. Evident, textul este de "reclama". Intentia este de "promotion" pentru ceva care merita. In detrimentul altora care nu. Si de care librariile gem. Pacat de hartie. 2. Nu conteaza textul meu (intentia mea a fost sa fie si apocrif, sa contina si insertii, inclusiv prelucrari dar sa atraga atentia asupra cartii care mi se pare a fi de exceptie). Typos vor vi scoase. Imaginea, in acest caz - indecent de mare - are si ea scopul sa atraga atentia. Mai ales ca este o reproducere dupa o lucrare de marca a lui Gustav Klimt. Cine a vizitat celebrul hotel Negulesco din Nisa care nu este pentru oamenii de rand si in holul caruia troneaza o asa zisa sculptura din plastic, imensa, de un prost gust infiorator, stie ce spun. Daca intentia mea si-a atins scopul, criticile la adresa textului subsemnatului nu conteaza.
cu siguranta gena balantei poate doar defini aceasta pendulare intre tinele tau si tine, nevoia echilibrului interior dobandit doar prin raspunsurile potrivite pe care va trebui sa le dai intrebarilor destabilizatoare.. cuvintele-ti sunt pod, cursul fluid le poarta spre casa nenuntita de apa..
Adriana, vreau să-ţi mulţumesc tare de tot pt. acest comentariu elaborat şi o spun fără nici o umbră de ironie. Nu sunt dintre cei ce se pierd cu firea, în consecinţă comentariile negative, ironice şi sau depreciative nu mă demoralizează ci mă fortifică şi mă ambiţionează să mă autodepăşesc. Acest text, ca şi cel postat înainte sunt texte mai vechi; de mult nu mai scriu în această manieră. Dar am vrut să aud în legătură cu ele câteva păreri. Sînt de acord cu tine când spui că există anumite stângăcii în exprimare. L-am revizuit de mai multe ori şi nu am mai putut să introduc nici un fel de modificări.
Am încercat pe cât posibil să evit rima facilă(Verb-verb; adjectiv-adjectiv), dar şi pe cea artificială sau căutată şi cred că mi-a reuşit într-o oarecare măsură.
Totuşi miza nu a fost pusă pe rimă, ci pe conţinut. Scriu din plăcere şi pun suflet în ceea ce scriu.
Îmi pare nespus de rău că textul nu îţi transmite nimic. În schimb mie, când mă gândesc la perioada în care a fost conceput, îmi transmite multe lucruri.
Oricum, sper ca următoarele texte să îţi transmită măcar un dram de emoţie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am si eu o intrebare, ce inseamna "totul este relativ într-o lume relativă"? evident ca pot exista perspective diferite dar nu stiu daca asta inseamna ca nu exista in final un sistem de referinta moral sau al binelui si raului. si asta ma uimeste si mai mult cind am senzatia din comentariul tau ca esti crestina, sau poate am inteles eu gresit. bineinteles ca nu ma leg aici de convingerile religioase ale nimanui (nici regulamentul nu mi-ar permite) dar incercam sa inteleg ce vrei sa spui prin "totul este relativ într-o lume relativă". pentru ca eu, de exemplu nu cred ca tradarea este un lucru relativ. adica nu poti sa imi implinti un cutit pe la spate si sa spui ca de fapt mi-ai facut un bine. nu stiu, de asemeni, la ce sapaturi te referi. eu nu am auzit. am auzit ca se spune ca s-ar fi gasit niste sarcofage pe care scrie ieshua si iehuda (adica isus si iuda) dar astea (ca si miriam - maria) nume extrem de frecvente in iudea primului secol incit ar putea sa fie vorba de oricine. personal nu am auzit insa nicaieri ca isus l-ar fi reabilitat pe iuda intr-un anumit mod. in orice caz noul testament nu ofera asa ceva. in ce priveste ce am scris eu aici, cred ca cine are urechi de auzit poate sa auda
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit depardon, scuzati, din motive de justificat entuziasm, am comis o greseala, deci urmeza erata: in fata noastra*.
pentru textul : illusio de"un fruct al suferinței" - aş elimina acest vers.
pentru textul : ai putea trăi doar pentru asta deFelicitări premiaţilor dar şi redactorilor revistei pentru promovare.
Cu drag
pentru textul : Premiile revistei sibiene "Cenaclul de la Păltiniş" deCred ca un om se defineste si prin oniricul lui, asa ca imi place sa explorez aceasta latura. De asemenea cred ca ceea ce nu stim despre noi ne defineste mai bine decat ceea ce stim sau vrem sa credem ca stim despre noi.
Am vazut "Edmond" si mi-a placut intr-o anumita masura pentru ca personajul avea intrebari, avea ganduri pe care nici el nu le stia ca le are si pe care le-am descoperit impreuna.
Multumesc pentru recomandarea filmului.
pentru textul : Iulian are ochi de melc de1) Despre text: Paradoxal, am avut sentimentul ca uite, doar s-a publicat acest "manifest" pe Hermeneia, cu sau fara voia editorilor (in contextul a ceea ce remarca si Ioana). Despre boierism: un material slab croit la o bere de trei amici. Insa textul in sine poate fi acceptat sau nu de ceilalti si asta functie de un anumit nivel...in acest context, ma astept sa apara si un teoretician al manelelor, sau o noua institutie. Acolo pe acel site si cu acel "manifest" s-a creat o confuzie de apartenenta, prin faptul ca unul dintre amici e chiar proprietarul site-ului in care s-a promovat textul. In acest caz, automat cine nu sustine sau nu inghite textul, i se afecteaza inscrierea pe acel site? Am constatat (rizind) ca si-au dat cu parerea si am nivelul -20 acolo. Ii asigur ca imi voi sterge toate textele sa nu se mai oboseasca sa ma decoreze cu nivelul lor. 2) Acel material NU il sustin pentru ca NU ma reprezinta. 3) Nu am inteles de ce esti reprezentantul institutiei din care faci parte pe acest site si de ce te simti obligat sa spui asta. Sa inteleg ca esti purtatorul de cuvint al USR aici? Nu am contestat ca esti membru USR, si eu sint pe unde vreau, dar nu defilez cu asta ostentativ.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic dePentru Vladimir si imi cer scuze autorului pentru interventie, voi incerca sa ma tin cat mai departe de o conversatie de forum. Nu sunt spirit foarte matematic, cel putin nu la modul pe care il ganditi. Textul Profetului este o reusita la nivel imagistic fara indoiala, dar daca voi imi cereti sa mai simt partea cu "fiorul cel mai infiorator", "paragraful" ce-l contine... e foarte greu. Din nefericire siteurile de gen m-au cam invatat sa privesc totul foarte cinic. Legat de acest text... mi se pare o joaca banala. La ultimul comentariu(nu pe acest text) facut domnului Cozan, observatiile erau strict pe text chiar daca de ordin tehnic raspunsul dansului a fost "hialin nu ma plictisi !". Partea cu mitul Mioritei pentru care m-as ataca eu ca e incalcat... este speculatie. Luand si raspunsul de la acest text in calcul stau si ma intreb ce fel de comentarii ar trebui sa-i fac domnului Cozan. Unele care sa fie legate de mesaj, niste laude poate ? Nu sunt capabil sa fac un comentariu literar si recunosc ca sunt absolut incapabil sa ridic in slavi pe cineva daca nu cred cu adevarat in asta. Un comentariu pe text... se poate pentru ca este o idee obiectiva. Catre toti autorii hermeneia, persoanele care sunt deranjate de comentariile pe care le fac, rog doar sa-mi comunice si promit ca doar voi citi textele, nu voi lasa comentarii pentru a evita orice tip de ofensa. Intr-un fel sau altul domnul Cozan mi-a comunicat deja. Multumesc, Ialin
pentru textul : a căzut o stea deconduci bine poemul, dar ai cateva cuvinte in plus, dupa mine: barbati brazi - fara barbati
palnia fasonata - fara fasonata.
IN general prea multe explicatii si detalii incarca poemul.
cu bucuria lecturii,
pentru textul : pâlpâire deMarina
"Câţiva angajaţi ai primăriei curăţau faleza de frunzele căzute pe jos." - cam pleonastică exprimarea.
Da, până acum, îmi pare un text bine condus (am mai observat una sau două probleme de topică (una ar fi asta - "Mă aflam într-o antiteză totală cu sportivul care tocmai trecea pe lângă geamul maşinii atunci"), o mână destul de sigură, care pune preţ (şi) pe atmosferă.
Am să-mi fac timp să citesc toată povestea şi voi interveni, sper, cu unele concluzii.
pentru textul : noiembrie cu o voce pe fundal (1) decred că ai dreptate. am modificat. mulțumesc.
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte deCristina, unul din lucrurile pe care nu l-am înțeles niciodată este de ce le place oamenilor mari să se fandosească și să se comporte copilărește. Nu cred că ți sa interzis vreodată, implicit sau explicit, să oferi penițe de aur pe Hermeneia. avertismentul a fost în ce privește absența unei explicații pentru gest. și ca să fiu (și mai) deschis cu tine - deși această deschidere și transparență a mea este din ce în ce mai prost înțeleasă pe plaiurile mioritice și nu numai -, deci cum spuneam sînt uimit de atitudinea ta. pentru că am observat că te lăudai cu studii și pregătire managerială. eu nu le am. (eu sînt un analfabet și un ignorant la cam toate capitolele. dar asta e. esențial e că mă simt bine așa cum sînt.) anyway, dacă tot ai școlile astea înalte de manageriat, și dacă bănuiesc că ai fost și/sau ești manager, bănuiesc că ai fi șocată să vezi un senior member din grupul tău că se comportă infantil oferind mai degrabă o imagine copilăroasă a problemei cu pricina. și te-ai gîndi probabil că membrii juniori ar vedea, ar fi expuși la o imagine denaturată și jenantă în loc să vadă un exemplu, un model. pentru că asta este ce văd eu acum la tine. stau și mă întreb și eu, ce o fi trecînd prin mintea unui membru Hermeneia care este liceean și teribilist cînd se gîndește la facilitatea oferirii penițelor și se uită la tine. își zice probabil că este și asta încă o parodie acolo. și că dacă „ăștia cu experiență” și cu volume, și activitate literară babană își permit să ia chestia în dărbacă, atunci probabil că asta e. totul e o parodie manelistă cu un nebun acolo în frunte de-i zice profetu'. uite, asta este ceea ce ne păgubește pe noi pe români. nu că nu am fi isteți, talentați sau harnici. ci faptul că avem un talent fenomenal, legendar de a bagateliza și maneliza (probabil verbul cel mai bun este „a bobadiliza”) absolut totul. numai ca să moară și capra vecinului, dacă nu de secure măcar de rîs.
pentru textul : Cretacic târziu desunt multe părți care îmi cad bine, și sufletește și stilistic. îmi place, dar cred că mai trebuie periat textul cândva, la rece. atmosfera m-a prins și e frumoasă, Ioane! seară plăcută ție!
pentru textul : Fată rătăcind prin pădurea de salcâmi deîmi cer scuze, abia acum am observat că a rămas pe alocuri necorectat.
pentru textul : septembrie turbat apune între frunze del-am revizuit fără a-i aduce mari îmbunătăţiri.
mulţumesc pentru toleranţă.
Margas, din cauza numeroaselor abateri de la regulament, consiliul Hermeneia a decis suspendarea contului tău pentru o lună.
D-le Cristea, pentru una dintre frazele de mai sus, primiţi un avertisment.
Conflict încheiat!
pentru textul : go fishing dePrin, chipurile, „recuperarea realului” vieţii cotidiene, inclusiv renunţarea – printre altele - şi la „livrescul” optzecist, „marcat de demonstraţii de forţă în care spiritul ludic, ironia şi alte mărci lucrau ca o fabrică să-ţi livreze o chestie foarte inteligentă care se cam uita la tine cu o superioritate tranşantă sau cu o falsă apropiere”, cum zice Dan Mihuţ, „douămiismul” în cele din urmă nu face nimic altceva decât, în final, să piardă complet „transcendenţa” poeziei, ajungând să se învârtă în jurul Nimicului. Sau, când îşi dă seama de această învârtire în gol, ajunge la un „transcendent” deviant, căci mizează atunci pe „Visceralizarea, agresivitatea si directatea extrema a discursului, hiperautenticismul, cultivarea valorilor "tari" ale biograficului (optzeciștii cultivau valorile slabe), predilecția pentru morbid si pentru zonele psihedelice si infraumane, deviante, refuzul livrescului si parodicului, spiritul "comunitar", combinația de cinism, dezabuzare si disperare apocaliptica” cum zice cineva într-o discuţie despre “prinderea” trăsăturilor de bază ale zisului “douămiism”. Iar, în ultimă instanţă, toate acestea conduc la o nouă „fabrică” care nu face nimic altceva decât să livreze un nihilism exacerbat, plictisitor prin rutinizare; care, pe mine unu, nu mă încântă.
Faptul că în textul meu am spus-o cum am spus-o, adică, nu prea (sau deloc) fericit, este altă poveste.
pentru textul : Recuperarea Realului deDacă ai putea renunța la acel "lângă ceruri" cred că ar fi și mai potrivit, pentru că într-adevăr de data aceasta accentul pe simplitatea gesturilor duse în alt registru sunt cheia frumuseții acestui text. (Cu expresia aceasta accentuezi prea mult o idee, de parcă ne-ai sublinia-o cu markerul roșu, și nu dă bine aici, ai deja aripi, ai deja versul următor care spune atât de mult). Parcă mi s-a părut mai potrivită încadrarea de aseară.
pentru textul : cîntec de legănat grîul dede cand am aflat de ac tehnica a falsei confesiuni, imi pun pb metafizice, de genul: de ce exista poezia mai degraba decat nimic? prefer elefanteii roz si nebuniile din oz, si nu ma las. nu ma las.
pentru textul : sephirot III deevident raspunsul nu poate fi decit la tine cel ce citesti
pentru textul : psalm deAcela e ecoul, care se vede în poză. Ecoul nopții e ziua! De asta e poză cu ziua, că dacă era l'écho du jour, era poză cu noaptea, très simple.
pentru textul : la liberté promise deasa ca nu poti aparea decit rar si bine
in august anul trecut s-au intimplat cele de mai sus (pentru mine). pot fi acuzat de subiectivism daca judec poemul? pai n-ar trebui, poezia asta nu e decit o poveste pe care am trait-o multi, insa povestea asta de mai sus nu e "decit" poezie
am spus prea mult, am spus prea putin
pentru textul : coji de portocală demai jane doe, care e problema? moartea? pai moartea nu e o problema,... decit de timp. deci, vrei parerea mea? asa ca intre prieteni? tu ai vocatie cinematografica, textul tau plezneste, adica te plezneste. de ce totusi ai pus insa atit de putina poezie in el? de ce l-ai facut mai degraba manifest?
pentru textul : jane doe depoate ca asa-i poate ca am vrut sa explic putin dar citind cum ai sugerat ma grabesc sa modific. multumesc.
pentru textul : Trafic deTe rog să:
- citeşti regulamentul!
- apelezi urgent la o carte de gramatică elementară!
pentru textul : Ruga deinteres şi vreau să remarc anumite versuri:
"nu mai ninge demult cu lână rotundă" - plastic,
"ne-am transmis iubire prin western union" - liric modern,
"Când vom termina ultimul cub de pădure
şi ultimul cal de jar îl vom mânca,
o să aruncăm amintiri la lupi,
dar numai dintre acelea îngrăşate de uleiul icoanei." - poezie pur şi simplu,
"va ninge cu pioneze roşii" - sonoritatea este principalul atu.
o mică obiecţie: aş renunţa la comparaţia "ca pe nişte bare de salam mucegăit.". mie una mi se pare inutilă.
pentru textul : Compas polar deda, corect, un text corect, pe cerul ochilor - stele, in lacul ochilor - lebede, in pleoape - lacrimi, in mare - barci, pe faleza - vintul... dar poezia, unde e?
pentru textul : Ferestre deCred că e foarte bună alegerea unui text reușit din fiecare secțiune, pentru prima pagină. Poate ar merge scris cu o mărime mai mică a fontului și cu griul de la nume autor: "citește în întregime textul aici: jurnal de nesomn III", de exemplu. Un loc pentru: - linkuri către reviste literare (eventual reciprocitate) - anunțuri concursuri? (tot undeva pe prima pagină)
pentru textul : prima pagină deşi vibraţie. remarc finalul din cele şase versuri.
da, ce înseamnă "să traversezi spiritele"!
aproape că trece neobservată poezia aceasta şi e păcat.
pentru textul : ursul de ciocolată de1. Evident, textul este de "reclama". Intentia este de "promotion" pentru ceva care merita. In detrimentul altora care nu. Si de care librariile gem. Pacat de hartie. 2. Nu conteaza textul meu (intentia mea a fost sa fie si apocrif, sa contina si insertii, inclusiv prelucrari dar sa atraga atentia asupra cartii care mi se pare a fi de exceptie). Typos vor vi scoase. Imaginea, in acest caz - indecent de mare - are si ea scopul sa atraga atentia. Mai ales ca este o reproducere dupa o lucrare de marca a lui Gustav Klimt. Cine a vizitat celebrul hotel Negulesco din Nisa care nu este pentru oamenii de rand si in holul caruia troneaza o asa zisa sculptura din plastic, imensa, de un prost gust infiorator, stie ce spun. Daca intentia mea si-a atins scopul, criticile la adresa textului subsemnatului nu conteaza.
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem decu siguranta gena balantei poate doar defini aceasta pendulare intre tinele tau si tine, nevoia echilibrului interior dobandit doar prin raspunsurile potrivite pe care va trebui sa le dai intrebarilor destabilizatoare.. cuvintele-ti sunt pod, cursul fluid le poarta spre casa nenuntita de apa..
pentru textul : Gena balanței deAdriana, vreau să-ţi mulţumesc tare de tot pt. acest comentariu elaborat şi o spun fără nici o umbră de ironie. Nu sunt dintre cei ce se pierd cu firea, în consecinţă comentariile negative, ironice şi sau depreciative nu mă demoralizează ci mă fortifică şi mă ambiţionează să mă autodepăşesc. Acest text, ca şi cel postat înainte sunt texte mai vechi; de mult nu mai scriu în această manieră. Dar am vrut să aud în legătură cu ele câteva păreri. Sînt de acord cu tine când spui că există anumite stângăcii în exprimare. L-am revizuit de mai multe ori şi nu am mai putut să introduc nici un fel de modificări.
Am încercat pe cât posibil să evit rima facilă(Verb-verb; adjectiv-adjectiv), dar şi pe cea artificială sau căutată şi cred că mi-a reuşit într-o oarecare măsură.
Totuşi miza nu a fost pusă pe rimă, ci pe conţinut. Scriu din plăcere şi pun suflet în ceea ce scriu.
Îmi pare nespus de rău că textul nu îţi transmite nimic. În schimb mie, când mă gândesc la perioada în care a fost conceput, îmi transmite multe lucruri.
Oricum, sper ca următoarele texte să îţi transmită măcar un dram de emoţie.
Cu stimă şi prietenie,
pentru textul : Deşertul indigo deEugen
Pagini