cred că nu a fost destul de evident (din motive care îmi scapă) faptul că suptul degetului era o glumă. dar înțeleg acest fapt, însă nu pot pricepe cum gestul ar denota stupizenie. aici mă depășești în deepitudine Cristina. și iarăși am reticențe cu privire la notoritatea ca structurare blah blah. ceea ce poate fi o idee pentru un viitor apropiat e să transcriu poeme dedicate, cam asta vb Virgil, referindu-se la tematică. dar nici chestia asta nu cred că e o premieră. pentru că am mai citit.
concluzia: îmbătrânim și lângă noi se strâng din ce în ce mai multe cărți proaspete, neglijate ca filmele cu adolescenți.
mulțam de semn, Cristina!
succinte si expresive, primele doua. a treia mi-a placut mai putin. ai un spatiu in plus la (1). "femeile nu -s copii fotografice". scapa de el, te rog.
Bobadil, trebuie să trăiești, live, niște întâlniti din acestea, de după zece, douăzeci de ani, chiar mai mult, pentru a înțelege textul. Dacă ai ocazia, sau ai avut ocazia, vei simți unde "bate" proza!
am citit în fugă, trebuie să revin pe text. la o trecere sumară am observat greşeli de tipar, ca în exemplul acesta:
"Dacă cu eram eu te mâncai câinii şi viermii!"
apoi e treaba cu sexul (nu-i zic porno), ca aici: "„ om da-o, că doară n-om fute-o noi”." text de ţinut în sertar, în debara, sau într-o cameră secretă pâna s-or limpezii apele.
multumesc pentru atentie si comentarii.
e poezie la minut, are deopotriva meritul si defectul de a nu fi fost defel prelucrata, am fost uimita de corectitudinea impresiilor lasate si desigur, m-am bucurat sa gasesc comentariile.
ce înseamnă a schelăCăi?
Iar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
da, şi eu am fost fascinat de asemănări. cred că este luna asta "plictisitoare" de vină. am să mă gîndesc la sugestiile tale. oricum am scos deja "noastre". şi deşi sună poate pretenţios "ecou al inexprimabilelor aşteptări" ceva mă împiedică să îl elimin.
Întreb autoarea ce părere are de versul: "și se trezesc fără copite. nu mai pot alerga." (sincer, nu mă așteptam la asemenea vers). Și ar mai fi și alte întrebări, ca, de exemplu, cât de mult crede că m-a impresionat poemul acesta.
Virgil, eu cred că tu nu ai înțeles nimic din comentariile mele. Sfatul meu e să le recitești atent. Când ai timp, pe toate. Citatul se referea la părerea ta despre comentariile mele, eu așa am înțeles. Dar e ok. Îți doresc mult succes.
pentru asa ceva exista [email protected] In plus, am atras atentia ca in afara de mine si moderatorul sef nimeni nu are voie sa publice in sectiunea info. Daca e cazul pot sa restricitionez asta prin cod. In plus, daca vad eu bine, acolo, sub acel text, i s-a atras atentie de catre un editor. deci trebuia sa iti fie evident ca cineva din conducerea hermeneia observa si supravegheaza deja. Desi, parerea mea este ca nu vad nici un atac la persoana (sau nu mai stiu eu ce inseamna asta) Deci, nu inteleg de ce a fost nevoie sa scrii acest text. Te rog frumos sa il stergi. Nu pentru asta este sectiunea info. p.s. nu stiu ce se intimpla pe agonia si nu mai intereseaza. criteriile de evaluarea si judecata ale editorilor si moderatorilor pe hermeneia nu tin cont decit de ceea ce se petrece pe hermeneia si doar in cazuri speciale (concursuri, festivaluri, expozitii, lansari de carte, etc) de ceea ce se petrece in afara ei. Dar in principiu nu ne preocupa astfel de birfe si nu le incurajam. asta e valabil si pentru tine si pentru bobadil
...pornesc acest comentariu cu speranţa/dorinţă ca tu să-l receptezi aşa cum trebuie, aşa cum este - un comentariu care nu dă verdicte, ci doar opinii probate/probabile.
...Cred, de fapt, sunt convins că ai talent. Destul. Şi tocmai acest lucru mă face să intervin. Dar talentul tău este greşit exploatat/pus în valoare. Pe scurt spus, trăgând o linie sub toate textele tale pe care le-am citit (şi am lecturat tot ce ai postat), consider că faci unele greşeli pe care mulţi oameni le fac (mai talentaţi ori mai puţini talentaţi), respectiv acelea de a:
...confunda frumuseţea cu înfrumuseţarea, starea de poezie cu starea, estetica limbajului, cu estetica lirică. Mai exact, luând pe rând termenii de mai sus - mulţi presupun că frumuseţea (valoarea) unui poem rezultă din puterea de-a idealiza (formal/stilistic) un oarecare aspect. Nu este aşa! Aici, avem de-a face cu poetizarea. Frumuseţea (valoarea) trebuie să vină din veridicitatea simplificată a faptului respectiv; abia aici figurile de stil pot avea rol. Tot astfel, urmând palierul starea poetică vs stare, mulţi au impresia că a atribui oricărui moment din viaţă importanţă lirică, înseamnă a avea putere creativă; că a simţi este egal cu a avea talent. Nu este aşa! Aici este vorba doar de exacerbare aproape narcisistă. Este evident că nu orice fapt, cum ar fi, servirea cafelei într-o dimineaţă de mai/surprinderea căderii unui măr/statul la coadă, la pâine... nu este demn de-a fi pus pe foaia veşniciei. Fie el presărat cu orice filosofie pretenţioasă ori chimie sentimentală. Starea de poezie înseamnă a lua dintr-un moment doar ceea ce este unic, caracteristic numai şi numai autorului... şi nici asta nu-i de ajuns. Acel ceva trebuie să fie şi irepetabil.. Acel ceva trebuie smuls din banalitate, trăit, înţeles şi tradus celorlalţi prin instrumente lirice cât mai personale. Mai departe, tot mai mulţi cred că estetica limbajului este totuna (şi de ajuns) cu estetica poeziei. De aceea, vei întâlni, poate că ai şi făcut-o de multe ori, texte siropoase, diabetice de-a dreptul (flori, lună, soare, câmpii, inorogi, îndrăgostiţi sub copaci, vis, zei etc etc etc). Sau, dimpotrivă, preţiozităţi lexicale de te iau măselele. Aici e vorba de veleitarism/manierism (infantil)
...Ei, suspeectez că, uneori, ai tendinţa de-a scrie apelând la unele trăsături negativă din cele de mai sus. Nu ştiu din ce motive, nici nu îmi dau cu presupusul. Dar cred că iroseşti talent şi, de ce nu, timp. Repet, tot ce am scris mai sus nu reprezintă verdicte, ci doar concepţiile mele referitoare la universul poetic, în general. Sper să citeşti aşa cum se cuvine acest comentariu.
Silviu, o surpriză plăcută să aflu despre ieşirea în lume a "Fetiţei cu crocodil" - titlu aproape fantastic dacă stau să mă gândesc cât de fioros poate fi un crocodil, dar în mâna unei fetiţe poate deveni un element de joacă şi bună dispoziţie. sunt convinsă, cel puţin pe baza acestui titlu, dacă nu cumva în cea mai mare măsură pentru că te citesc frecvent, că este vorba despre un realism metamorfozat, într-un stil care atrage, uneori suprarealism, ludic sau sobru, care emoţionează în cele din urmă, şi, deci, îşi atinge scopul.
foarte faina strofa. mie imi place. insa abia sustine dita-mai titlul, care sta sa o striveasca precum un balaur greu, chinezesc, umplut cu tot felul de câlți.
Mariana Leonte, ți-ai subestimat valoarea atunci când ai scris comentariul anterior.
1/ La punctul 1 ai formulat o interpretare ușuratică să o numesc așa (și te rog, am mai spus-o de un catralion de ori și aici și oriunde, trebuie făcută diferența între atacul la persoană și referirea la persoană, chiar și ușor ironică. Te rog să-mi spui ce critică serioasă știi tu care nu face referire la persoana autorului să zicem de la Călinescu încoace. Ba unii critici se referă și la boli de care sufereau autorii, niciodată nu mi s-a părut asta ceva impudic)
2/ Mi-am făcut un obicei din a... nu contest deciziile ci le comentez Mariana este o diferență esențială! Și da, cu unele nu sunt de acord! Ce dorești, dacă nu-s de acord cu o remarcare să tac, să înghit sau ce? Este cumva remarcarea un subiect tabu în legătură cu care membri site-ului nu au voie să se pronunțe? Scrie așa ceva în Regulament?? De unde și până unde această nouă militărie?
Te rog să-mi explici mai mult decât ai făcut-o în comentariul anterior dacă vrei să propui din nou măsuri împotriva mea pentru că, repet, eu nu consider că am abuzat Regulamentul în vreun fel. Asta dacă n u vrei să comiți un abuz ceea ce desigur îți ese la îndemână. Au mai făcut-o și alții, nu ai fi prima.
Mie Regulamentul Hermeneia mi se pare bine scris, clar și nu se referă la pudibonderia literară de care îți doresc cu dragă inimă să scapi cât mai degrabă ca să poți fi mai ușoară
Foarte multe simboluri modeleaza trupul usor contorsionat, dar totusi viu al poeziei. Tiganca-simbolul prevestirii mortii iminente, moarte simbolizata la randul ei prin spargerea canii, este tamponata si efectul anulat de zbor, adica de desprindere. Interesant mi s-a parut si simbolul miezului sufletesc-"Pumnul meu în pumnul mamei ". In momentul acesta asa am perceput eu poemul. numai bine!
am scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
poate am reactionat un pic impulsiv, insa oricine ar sari ca ars daca ar fi acuzat pe nedrept; si alina manole, nu te scoti daca schimbi discursu', nu am greseli gramaticale si gata. eu insumi am notat cu 1 texte cu "nostrii" si alte ciudatenii. si inca o data, nu ma invinovati pe mine pentru notele juriului. de la o domnisoara respectabila de virsta ta ma asteptam la mai multa intelepciune (eu is copilu' teribil al sitului! haha). hai s-o incheiem cu toate speculatiile si injuriile astea nefondate
Otilia, că mie mi-e frică de soare şi grâu.
faină ultima strofă. la versul "l-ai împărţit pentru noi doi" aş fi preferat l-ai împărţit între noi. nici "scăfârlie de floarea soarelui"
nu prea sună prea. (roată). dar un inginer agricol s-ar putea să mă contrazică.
dorin, tu-ți rîzi de mine!? de nu, răspunsul e fiincă astfel cerea o anume pînză. ne-de-păianjen! în rest am înțeles că aproape. emil, ai dreptate. însă trebuia să amintesc desprinderile, atunci nu știam cum altcum - nici azi nu prea!
Mi se pare foarte interesant acest text. Cred ca sunt gandite toate cuvintele. Dar e de bine. Fara balast. Mai ca pluteste. Insa e poezie. Mai scrie sau mai publica aici si alte texte. Era sa dau o penita, dar am avut o retinere pentru ca e primul text.
eu vad aici inovatoare puntea creata intre arta, sensibilitatea cu care manevrezi ustensilele si stiinta, constructia ustensilelor. cred ca e ceva deosebit care mai trebuie lucrat, cumva, deoarece trebuie sa imite ceva. trebuie sa mai citesc. oricum efectul prim a avut loc intr-o miscare subconstienta. aici se naste magicianul. simt asta. aici e originea alchimistului.
da, am cittit textul. pentru prima dată. ca pe un măr crud pe stomacul gol. și l-am invidiat pentru că poate să fie așa puțin teologic fără să agreseze. să fie personal fără să deranjeze. singurul lucru care m-a deranjat este superfluul din versul „arme cu care să ne apărăm”
Cred, Silvia, că, la un moment dat, travaliul nu doar că este necesar, ci este imperios necesar, dat fiind faptul că mai toate textele revelate au nevoie de "traducere". Şi aici mă refer la textele cu adevărat revelate, adică acelea foarte, foarte rare. Aş mai spune că există texte cerebrale, acolo unde travaliul este nelipsit, dar asta e deja altă discuţie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cred că nu a fost destul de evident (din motive care îmi scapă) faptul că suptul degetului era o glumă. dar înțeleg acest fapt, însă nu pot pricepe cum gestul ar denota stupizenie. aici mă depășești în deepitudine Cristina. și iarăși am reticențe cu privire la notoritatea ca structurare blah blah. ceea ce poate fi o idee pentru un viitor apropiat e să transcriu poeme dedicate, cam asta vb Virgil, referindu-se la tematică. dar nici chestia asta nu cred că e o premieră. pentru că am mai citit.
pentru textul : hârtia deconcluzia: îmbătrânim și lângă noi se strâng din ce în ce mai multe cărți proaspete, neglijate ca filmele cu adolescenți.
mulțam de semn, Cristina!
un tucat ardelenesc poate face mult mai mult decit 1000 de french kisses si ca sa nu fiu partinitoare aici il rog pe Will s-o zica [din nou]:
"What's in a name? That which we call a rose
pentru textul : french kiss vegetal deBy any other name would smell as sweet."
succinte si expresive, primele doua. a treia mi-a placut mai putin. ai un spatiu in plus la (1). "femeile nu -s copii fotografice". scapa de el, te rog.
pentru textul : Kore merge mai departe deBobadil, trebuie să trăiești, live, niște întâlniti din acestea, de după zece, douăzeci de ani, chiar mai mult, pentru a înțelege textul. Dacă ai ocazia, sau ai avut ocazia, vei simți unde "bate" proza!
pentru textul : Requiem pentru păpușa de cârpă deam citit în fugă, trebuie să revin pe text. la o trecere sumară am observat greşeli de tipar, ca în exemplul acesta:
"Dacă cu eram eu te mâncai câinii şi viermii!"
apoi e treaba cu sexul (nu-i zic porno), ca aici: "„ om da-o, că doară n-om fute-o noi”." text de ţinut în sertar, în debara, sau într-o cameră secretă pâna s-or limpezii apele.
pentru textul : ştirile de la ora 5 demultumesc pentru atentie si comentarii.
pentru textul : pisica vărgată a bunicii dee poezie la minut, are deopotriva meritul si defectul de a nu fi fost defel prelucrata, am fost uimita de corectitudinea impresiilor lasate si desigur, m-am bucurat sa gasesc comentariile.
ce înseamnă a schelăCăi?
pentru textul : fahrenheit game deIar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
da, şi eu am fost fascinat de asemănări. cred că este luna asta "plictisitoare" de vină. am să mă gîndesc la sugestiile tale. oricum am scos deja "noastre". şi deşi sună poate pretenţios "ecou al inexprimabilelor aşteptări" ceva mă împiedică să îl elimin.
pentru textul : precum o cortină deelena, ești drăguță. apreciez cuvintele tale. da, ai dreptate, sînt rare. și cu atît mai mult apreciate.
pentru textul : Rămas bun Hermeneia... deDaniel, dupa parerea mea, acesta este un text pe care daca nu ai fi tinut neaparat sa il fortezi in chingile ritmului si rimei ar fi ajuns departe
pentru textul : Pierduți în trafic deÎntreb autoarea ce părere are de versul: "și se trezesc fără copite. nu mai pot alerga." (sincer, nu mă așteptam la asemenea vers). Și ar mai fi și alte întrebări, ca, de exemplu, cât de mult crede că m-a impresionat poemul acesta.
pentru textul : urme de cerb deVirgil, eu cred că tu nu ai înțeles nimic din comentariile mele. Sfatul meu e să le recitești atent. Când ai timp, pe toate. Citatul se referea la părerea ta despre comentariile mele, eu așa am înțeles. Dar e ok. Îți doresc mult succes.
pentru textul : dana point I depentru asa ceva exista [email protected] In plus, am atras atentia ca in afara de mine si moderatorul sef nimeni nu are voie sa publice in sectiunea info. Daca e cazul pot sa restricitionez asta prin cod. In plus, daca vad eu bine, acolo, sub acel text, i s-a atras atentie de catre un editor. deci trebuia sa iti fie evident ca cineva din conducerea hermeneia observa si supravegheaza deja. Desi, parerea mea este ca nu vad nici un atac la persoana (sau nu mai stiu eu ce inseamna asta) Deci, nu inteleg de ce a fost nevoie sa scrii acest text. Te rog frumos sa il stergi. Nu pentru asta este sectiunea info. p.s. nu stiu ce se intimpla pe agonia si nu mai intereseaza. criteriile de evaluarea si judecata ale editorilor si moderatorilor pe hermeneia nu tin cont decit de ceea ce se petrece pe hermeneia si doar in cazuri speciale (concursuri, festivaluri, expozitii, lansari de carte, etc) de ceea ce se petrece in afara ei. Dar in principiu nu ne preocupa astfel de birfe si nu le incurajam. asta e valabil si pentru tine si pentru bobadil
pentru textul : În atenția domnului Titarenco și a editorilor deMaria,
...pornesc acest comentariu cu speranţa/dorinţă ca tu să-l receptezi aşa cum trebuie, aşa cum este - un comentariu care nu dă verdicte, ci doar opinii probate/probabile.
...Cred, de fapt, sunt convins că ai talent. Destul. Şi tocmai acest lucru mă face să intervin. Dar talentul tău este greşit exploatat/pus în valoare. Pe scurt spus, trăgând o linie sub toate textele tale pe care le-am citit (şi am lecturat tot ce ai postat), consider că faci unele greşeli pe care mulţi oameni le fac (mai talentaţi ori mai puţini talentaţi), respectiv acelea de a:
...confunda frumuseţea cu înfrumuseţarea, starea de poezie cu starea, estetica limbajului, cu estetica lirică. Mai exact, luând pe rând termenii de mai sus - mulţi presupun că frumuseţea (valoarea) unui poem rezultă din puterea de-a idealiza (formal/stilistic) un oarecare aspect. Nu este aşa! Aici, avem de-a face cu poetizarea. Frumuseţea (valoarea) trebuie să vină din veridicitatea simplificată a faptului respectiv; abia aici figurile de stil pot avea rol. Tot astfel, urmând palierul starea poetică vs stare, mulţi au impresia că a atribui oricărui moment din viaţă importanţă lirică, înseamnă a avea putere creativă; că a simţi este egal cu a avea talent. Nu este aşa! Aici este vorba doar de exacerbare aproape narcisistă. Este evident că nu orice fapt, cum ar fi, servirea cafelei într-o dimineaţă de mai/surprinderea căderii unui măr/statul la coadă, la pâine... nu este demn de-a fi pus pe foaia veşniciei. Fie el presărat cu orice filosofie pretenţioasă ori chimie sentimentală. Starea de poezie înseamnă a lua dintr-un moment doar ceea ce este unic, caracteristic numai şi numai autorului... şi nici asta nu-i de ajuns. Acel ceva trebuie să fie şi irepetabil.. Acel ceva trebuie smuls din banalitate, trăit, înţeles şi tradus celorlalţi prin instrumente lirice cât mai personale. Mai departe, tot mai mulţi cred că estetica limbajului este totuna (şi de ajuns) cu estetica poeziei. De aceea, vei întâlni, poate că ai şi făcut-o de multe ori, texte siropoase, diabetice de-a dreptul (flori, lună, soare, câmpii, inorogi, îndrăgostiţi sub copaci, vis, zei etc etc etc). Sau, dimpotrivă, preţiozităţi lexicale de te iau măselele. Aici e vorba de veleitarism/manierism (infantil)
...Ei, suspeectez că, uneori, ai tendinţa de-a scrie apelând la unele trăsături negativă din cele de mai sus. Nu ştiu din ce motive, nici nu îmi dau cu presupusul. Dar cred că iroseşti talent şi, de ce nu, timp. Repet, tot ce am scris mai sus nu reprezintă verdicte, ci doar concepţiile mele referitoare la universul poetic, în general. Sper să citeşti aşa cum se cuvine acest comentariu.
(voi reveni cu unul aplicat pe text)
pentru textul : Mai singură... deSilviu, o surpriză plăcută să aflu despre ieşirea în lume a "Fetiţei cu crocodil" - titlu aproape fantastic dacă stau să mă gândesc cât de fioros poate fi un crocodil, dar în mâna unei fetiţe poate deveni un element de joacă şi bună dispoziţie. sunt convinsă, cel puţin pe baza acestui titlu, dacă nu cumva în cea mai mare măsură pentru că te citesc frecvent, că este vorba despre un realism metamorfozat, într-un stil care atrage, uneori suprarealism, ludic sau sobru, care emoţionează în cele din urmă, şi, deci, îşi atinge scopul.
iată semnul meu de apreciere.
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin defoarte faina strofa. mie imi place. insa abia sustine dita-mai titlul, care sta sa o striveasca precum un balaur greu, chinezesc, umplut cu tot felul de câlți.
pentru textul : Aleșii noștri vor să ne asculte păsurile deMariana Leonte, ți-ai subestimat valoarea atunci când ai scris comentariul anterior.
pentru textul : drumul spre Okinawa de1/ La punctul 1 ai formulat o interpretare ușuratică să o numesc așa (și te rog, am mai spus-o de un catralion de ori și aici și oriunde, trebuie făcută diferența între atacul la persoană și referirea la persoană, chiar și ușor ironică. Te rog să-mi spui ce critică serioasă știi tu care nu face referire la persoana autorului să zicem de la Călinescu încoace. Ba unii critici se referă și la boli de care sufereau autorii, niciodată nu mi s-a părut asta ceva impudic)
2/ Mi-am făcut un obicei din a... nu contest deciziile ci le comentez Mariana este o diferență esențială! Și da, cu unele nu sunt de acord! Ce dorești, dacă nu-s de acord cu o remarcare să tac, să înghit sau ce? Este cumva remarcarea un subiect tabu în legătură cu care membri site-ului nu au voie să se pronunțe? Scrie așa ceva în Regulament?? De unde și până unde această nouă militărie?
Te rog să-mi explici mai mult decât ai făcut-o în comentariul anterior dacă vrei să propui din nou măsuri împotriva mea pentru că, repet, eu nu consider că am abuzat Regulamentul în vreun fel. Asta dacă n u vrei să comiți un abuz ceea ce desigur îți ese la îndemână. Au mai făcut-o și alții, nu ai fi prima.
Mie Regulamentul Hermeneia mi se pare bine scris, clar și nu se referă la pudibonderia literară de care îți doresc cu dragă inimă să scapi cât mai degrabă ca să poți fi mai ușoară
Foarte multe simboluri modeleaza trupul usor contorsionat, dar totusi viu al poeziei. Tiganca-simbolul prevestirii mortii iminente, moarte simbolizata la randul ei prin spargerea canii, este tamponata si efectul anulat de zbor, adica de desprindere. Interesant mi s-a parut si simbolul miezului sufletesc-"Pumnul meu în pumnul mamei ". In momentul acesta asa am perceput eu poemul. numai bine!
pentru textul : peronul nr. 2 deam scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
pentru textul : născocire depoate am reactionat un pic impulsiv, insa oricine ar sari ca ars daca ar fi acuzat pe nedrept; si alina manole, nu te scoti daca schimbi discursu', nu am greseli gramaticale si gata. eu insumi am notat cu 1 texte cu "nostrii" si alte ciudatenii. si inca o data, nu ma invinovati pe mine pentru notele juriului. de la o domnisoara respectabila de virsta ta ma asteptam la mai multa intelepciune (eu is copilu' teribil al sitului! haha). hai s-o incheiem cu toate speculatiile si injuriile astea nefondate
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” dedacă mai era nevoie să ne convingă cineva că invidia este cea mai subtilă formă a admirației.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deOtilia, că mie mi-e frică de soare şi grâu.
pentru textul : când mă ţii de mână pe potecă se face că defaină ultima strofă. la versul "l-ai împărţit pentru noi doi" aş fi preferat l-ai împărţit între noi. nici "scăfârlie de floarea soarelui"
nu prea sună prea. (roată). dar un inginer agricol s-ar putea să mă contrazică.
Primele două strofe sunt reușite, și ca versificație, și ca idee. Spre final par că se pierd ambele. Te așteptăm și cu alte texte pe Hermeneia!
pentru textul : Sonetul propriei căutări decorecteaza titlul, te rog.
pentru textul : fiecare își lasă autograful și pleacă dedorin, tu-ți rîzi de mine!? de nu, răspunsul e fiincă astfel cerea o anume pînză. ne-de-păianjen! în rest am înțeles că aproape. emil, ai dreptate. însă trebuia să amintesc desprinderile, atunci nu știam cum altcum - nici azi nu prea!
pentru textul : scrisoare despre cum ar fi deMi se pare foarte interesant acest text. Cred ca sunt gandite toate cuvintele. Dar e de bine. Fara balast. Mai ca pluteste. Insa e poezie. Mai scrie sau mai publica aici si alte texte. Era sa dau o penita, dar am avut o retinere pentru ca e primul text.
pentru textul : port curajul deeu vad aici inovatoare puntea creata intre arta, sensibilitatea cu care manevrezi ustensilele si stiinta, constructia ustensilelor. cred ca e ceva deosebit care mai trebuie lucrat, cumva, deoarece trebuie sa imite ceva. trebuie sa mai citesc. oricum efectul prim a avut loc intr-o miscare subconstienta. aici se naste magicianul. simt asta. aici e originea alchimistului.
pentru textul : Cosmologia: ultima fenomenologie a procesului creaţiei literare deAdriana, intra pe site-ul pe care ti l-am dat si acolo ai toate informatiile, inclusiv un chat unde ma poti gasi incepand cu ora 22. Succes!
pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră deda, am cittit textul. pentru prima dată. ca pe un măr crud pe stomacul gol. și l-am invidiat pentru că poate să fie așa puțin teologic fără să agreseze. să fie personal fără să deranjeze. singurul lucru care m-a deranjat este superfluul din versul „arme cu care să ne apărăm”
pentru textul : Cantata în mi minor deCred, Silvia, că, la un moment dat, travaliul nu doar că este necesar, ci este imperios necesar, dat fiind faptul că mai toate textele revelate au nevoie de "traducere". Şi aici mă refer la textele cu adevărat revelate, adică acelea foarte, foarte rare. Aş mai spune că există texte cerebrale, acolo unde travaliul este nelipsit, dar asta e deja altă discuţie.
pentru textul : p.s dePagini