multumesc pentru trecere lizuca, sint intr-o perioada mai "secetoasa" si ma bucur de orice clipa cind mai pot scrie ceva. Sper sa vina vremuri mai bune.
Domnul Sămărghițan, eu am impresia că dumneavoastră fie faceți o glumă fie v-ați apucat să reinventați roata. Nu cred că mai este nevoie să demonstrez de ce din punct de vedere literar și gramatical argumentația dumneavoastră din a doua parte este fundamental greșită dar mă amuză faptul că o susțineți și trageți concluzia din final. Evident, probabil că dacă ar fi după dumneavoastră toată Sfînta Scriptură e tradusă greșit și ar trebui retradusă și probabil că s-ar obține cine știe ce. Hai să fim serioși, acea formă genitivală din „Apocalipsa lui...” nu se referă la Isus care oferă descoperirea, revelația sau cum vreți să îi spunem ci se referă la cel căruia i se oferă această revelație. În sensul acesta nu aveți dreptate spunînd că au fost mai mulți martori sau receptori. Fiecare dintre aceste „apocalipse”, fie că este vorba de cea „a lui Daniel” sau altele (și aici vă contrazic cu privire la capitolul 24 din Matei fiindcă acolo termenul de „apocalipsă” este folosit mai degrabă teologic decît literar pentru că nu a fost vorba de nici o „apocalipsă” în sensul „epifanic” al cuvîntului), deci în toate aceste „apocalipse” revelația este oferită doar unui singur om. De aceea pe mine expresia „chiar unii teologi susțin aceasta” nu mă impresionează cu nimic. Treaba teologilor este să integreze rezultatul hermeneuticii și exegezei într-o concluzie pe care ei o numesc „teologie” dar analiza literară și corectitudinea gramaticală nu sînt chestiuni „teologice” (deci subiective) ci științifice (deci obiective) iar eu am explicat acolo de ce, obiectiv vorbind, un anumit lucru e corect și un altul nu este. Nu este vorba aici despre a „împăca și pe unul și pe altul”. 1 + 1 fac 2 și nu fac 3 (cel puțin la mine în contul din bancă). Dacă la dumneavoastră sau la altcineva ar veni „teologi” și ar spune că nu e așa, asta poate fi eventual privită cu condescendență dar nu poate fi luată în serios. Părerea mea. Și nu cred ca trebuie să ne supărăm cînd nu avem dreptate. Adevărul nu e un monopol ci o realitate mai mult sau mai puțin incomodă.
"Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea/ Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea/ De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,/ Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii..."
Nu?
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
Foarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
ideea este frumoasa, viata (sau destinul), ca un snur tras printr-un nasture. uitarea de la sfarsit, daca ai uita, ai mai scrie acest poem? raspunsul este evident, imi amintesc, sunt un nasture ciclicitatea, chiar si ca forma unui nasture, e interesanta, un nasture prin care dzeu ne coase si descoase, ne coase si descoase, ne coase si descoase...
Dacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
Multumesc foarte mult pentru apreciere şi comentarii. Imi cer scuze că răspund atât de tărziu.
Despre avangardismul ucrainean, Leo Butnaru a scris în nr. 3-4 al revistei literare "Vatra" (apare la Tg. Mureş).
Mulţumesc!
actaeon, nu numai din pdv literar nu sunt profitabile astfel de atitudini. dar doamna aranca cu siguranta are capacitatea si disponibilitatea de a justifica gestul respectiv. altfel, asta e, oameni suntem..... aritmosa, ma bucur ca ai revenit cu precizari. in privinta fontului ma voi gandi, ptr a fi mai vizibila ideea mea. multumesc de asemenea si pentru explicatii. in privinta versului al doilea cred insa ca blestemul ramane valabil ptr ca, de ex, acel homeless poate constitui veriga slaba dintr-un lant al existentelor sau trairilor sau argumentelor etc. care poate prejudicia intregul. de asemeni, blestemul se aplica ptr ca cel care plange astfel nu este suficient de puternic si, asa cum sugerai, astfel el va fi impins la limita (gandirii) ptr a reactiona pozitiv, asa cum, in cazul unui lesin sau al nasterii, 2 palme sunt binevenite. plus ca apelul la etica, cu atat mai mult in cazul celei crestine, trebuie facut cu rezerve. iar de ascultat, ii poti asculta pe amandoi, pe unul sau niciunul. sau poate ca cel care spune "asculta-ma" in fata blestemului e fiecare din noi. poate ca si dzeu solicita asta, ptr a evita pedeapsa.
tratatele (de anestezie) le scriu noaptea. de aceea, intersectiile isi pierd unghiurile...dar se tot redeseneaza, pentru simplul fapt ca Cineva incearca sa le stearga...timpul, vremurile... c'est la vie en bleu. merçi.
ceea ce mi a placut m-a facut sa las semn aici. corul, pestera cu liliecii si painea. cred ca aceste elemente ar fi fost suficiente pt un text. as fi pus corul sa cante de mai multe ori (de asta i se spune cor :P ), as fi legat liliecii de framantarea painii sufletului :D si as fi razbit asa, cumva la lumina. insa, secvential, pot accepta apoi marea clopotul si sangele surd izbit de lutul buzelor. totusi, introducerea decorului primavaratec induce senzatia aceea de trop, de amestec. cum spunea mai ieri o doamna domnului ei: "dragă, simplifică peisajul..."
daca zici tu Sister, asa o fi, ca o zici parca din carte. Desi eu zimbesc si ma intreb care o fi poetul ca eu sint tare departe de asa ceva. Dar imi place ca te folosesti de comentarii ca sa mai prelungesti ceva din ce gusti. E si acesta un mod de a citi sau poate de a te lasa citit
Plimbandu-ma on mod virtua, desigur prin galeria pictorului Vladimir Kush's, m-am oprirt sa admir si sa reflectez in fata tabloului" Sunrize by the Ocean' O forta eliberata de constrangeri straluceste pe cer. anna. multulesc temtru vizita .
gorunul cunoașterii pare-un copac
mai înțesat de cranii decât era olimpul
plin de zei
de vrei să înțelegi ceva din asta
ori ești nebun
ori ești un aalizei!
sunt un bun crestin, ovYus, dovada ca intampin suspinele cu flori si cintari. nu vreau sa scormonesc prea mult prin ce te supara, de aceea ma retrag. te cam supara clasicul, vad!
Pe bune,
Un poem mult mai bun decât comentariile care-l urmează.
Iar poemul e mediocru.
'poate ceva mai bâtrân și mai singur' Cât de absorbit de propria idiosincrazie poți fi ca să așterni un asemenea vers? Un vers care îmi provoacă în anul de grație 2010 pur și simplu greață. Dar am de-a face cu aceeași prețiozitate de dată recentă a Adrianei care traversează o perioadă când are impresia că poate scrie în felul acesta, nu știu cine i-a băgat în capul ei deștept și tuns scurt această idee aiurită.
Devii un alt fel de Dorin Cozan, un pic mai uman, mai ecologic, doar pentru că nu baletezi încă peste copaci tăiați doar ca să-ți rabde cuvintele.
Mulțumesc Adriana, un mulțumesc trimis cu glas triun, de goarnă, trompetă și trâmbiță. Titlul se vroia la început a fi "tablou cu inevitabilul", dar l-am ales ca fapt divers, să nu sune alarma. Mă bucur că ai rezonat cu poemul, dacă ar trebui să spun o observație, aș spune că ceva s-a schimbat în viața ta, nu știu ce, dar știu.
Am citit aici un poem care ar fi fost bun dacă nu ar fi slab, asta desigur, foarte pe scurt spus. Autorul ne este tuturor cunoscut și este clar că poate, dar aici nu, el epatează inutil, vrea să demonstreze habar n-am ce și ce iese este un text numai bun de recycle bin. Plin de metafore forțate de exemplu 'toamnă cu silicon în frunze' 'ochi destul de verzi' și beneficiind între ghilimele desigur de un final de clasa a treia acest poem este stillborn. Nu cred că se poate scoate ceva din el. Părerea mea, desigur
Marga
nu prea pricep observatiile tale. mie personal textul mi se pare destul de normal. nu vad necesitatea modificarilor sugerate de tine. si nu inteleg de ce "desigur". poate pentru tine "desigur" dar nu din punctul meu de vedere.
textul mi se pare foarte bun, scrii foarte bine, si imi place tonul si modul in care abordezi lucrurile. nonsalanta ta irita pana la disperare, ceea ce atrage foarte mult. un text in care fiecare cuvant e la locul lui. felicitari!! queen
siftimovici, ieri am avut bunăvoința (zic eu) să răspund unui comentariu făcut de tine. În răspunsul meu am fost civilizat și foarte atent să nu fac altceva decît să mă adresez cuvintelor folosite de tine. Nu le-am răstălmăcit și nici nu te-am atacat sau jignit. Apoi am răspuns folosind o comparație între niște fenomene, nu între niște persoane care sub nici o formă nu se pot compara. În opinia mea nu era nevoie decît de un grad minim de inteligență ca să se înțeleagă care erau obiectele comparației mele. Deci, ca să concluzionez, răspunsul meu a implicat maniere și inteligență. Evident am așteptat un anumit grad de reciprocitate. Cred că oricine poate observa că zadarnică mi-a fost speranța. În lipsa acestei reciprocități de maniere și inteligență mă tem că nu mă voi mai simți tentat să continui acest dialog. Ar însemna să mă cobor într-o zonă care nu mă interesează. În plus aș vrea să îți atrag atenția că aici oamenii încearcă să discute și să facă schimburi de natură literar artistică. Atitudinea ta mă face să cred că ești în căutarea unui alt fel de societate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc pentru trecere lizuca, sint intr-o perioada mai "secetoasa" si ma bucur de orice clipa cind mai pot scrie ceva. Sper sa vina vremuri mai bune.
pentru textul : despre cuvinte și lucruri deDomnul Sămărghițan, eu am impresia că dumneavoastră fie faceți o glumă fie v-ați apucat să reinventați roata. Nu cred că mai este nevoie să demonstrez de ce din punct de vedere literar și gramatical argumentația dumneavoastră din a doua parte este fundamental greșită dar mă amuză faptul că o susțineți și trageți concluzia din final. Evident, probabil că dacă ar fi după dumneavoastră toată Sfînta Scriptură e tradusă greșit și ar trebui retradusă și probabil că s-ar obține cine știe ce. Hai să fim serioși, acea formă genitivală din „Apocalipsa lui...” nu se referă la Isus care oferă descoperirea, revelația sau cum vreți să îi spunem ci se referă la cel căruia i se oferă această revelație. În sensul acesta nu aveți dreptate spunînd că au fost mai mulți martori sau receptori. Fiecare dintre aceste „apocalipse”, fie că este vorba de cea „a lui Daniel” sau altele (și aici vă contrazic cu privire la capitolul 24 din Matei fiindcă acolo termenul de „apocalipsă” este folosit mai degrabă teologic decît literar pentru că nu a fost vorba de nici o „apocalipsă” în sensul „epifanic” al cuvîntului), deci în toate aceste „apocalipse” revelația este oferită doar unui singur om. De aceea pe mine expresia „chiar unii teologi susțin aceasta” nu mă impresionează cu nimic. Treaba teologilor este să integreze rezultatul hermeneuticii și exegezei într-o concluzie pe care ei o numesc „teologie” dar analiza literară și corectitudinea gramaticală nu sînt chestiuni „teologice” (deci subiective) ci științifice (deci obiective) iar eu am explicat acolo de ce, obiectiv vorbind, un anumit lucru e corect și un altul nu este. Nu este vorba aici despre a „împăca și pe unul și pe altul”. 1 + 1 fac 2 și nu fac 3 (cel puțin la mine în contul din bancă). Dacă la dumneavoastră sau la altcineva ar veni „teologi” și ar spune că nu e așa, asta poate fi eventual privită cu condescendență dar nu poate fi luată în serios. Părerea mea. Și nu cred ca trebuie să ne supărăm cînd nu avem dreptate. Adevărul nu e un monopol ci o realitate mai mult sau mai puțin incomodă.
pentru textul : Apocalipsa dupa Dancus de"Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea/ Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea/ De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,/ Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii..."
pentru textul : Să te ferească dumnezeu de lacrima femeii deNu?
Remarc 2 expresii inedita, dupa cultura mea generala in poezie. Ghici care? :)
pentru textul : imaginar deCorina, Virgil, vă mulţumesc pentru semne!
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
pentru textul : Frunze deFoarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
ideea este frumoasa, viata (sau destinul), ca un snur tras printr-un nasture. uitarea de la sfarsit, daca ai uita, ai mai scrie acest poem? raspunsul este evident, imi amintesc, sunt un nasture ciclicitatea, chiar si ca forma unui nasture, e interesanta, un nasture prin care dzeu ne coase si descoase, ne coase si descoase, ne coase si descoase...
pentru textul : sînt un nasture deDacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
pentru textul : pe scurt deAsistăm la un scandal gen Virgil-Andu varianta feminină între profetul Iona și Boba Del Alma?
pentru textul : Felix catus deMultumesc foarte mult pentru apreciere şi comentarii. Imi cer scuze că răspund atât de tărziu.
pentru textul : Renașterea împușcata deDespre avangardismul ucrainean, Leo Butnaru a scris în nr. 3-4 al revistei literare "Vatra" (apare la Tg. Mureş).
Mulţumesc!
actaeon, nu numai din pdv literar nu sunt profitabile astfel de atitudini. dar doamna aranca cu siguranta are capacitatea si disponibilitatea de a justifica gestul respectiv. altfel, asta e, oameni suntem..... aritmosa, ma bucur ca ai revenit cu precizari. in privinta fontului ma voi gandi, ptr a fi mai vizibila ideea mea. multumesc de asemenea si pentru explicatii. in privinta versului al doilea cred insa ca blestemul ramane valabil ptr ca, de ex, acel homeless poate constitui veriga slaba dintr-un lant al existentelor sau trairilor sau argumentelor etc. care poate prejudicia intregul. de asemeni, blestemul se aplica ptr ca cel care plange astfel nu este suficient de puternic si, asa cum sugerai, astfel el va fi impins la limita (gandirii) ptr a reactiona pozitiv, asa cum, in cazul unui lesin sau al nasterii, 2 palme sunt binevenite. plus ca apelul la etica, cu atat mai mult in cazul celei crestine, trebuie facut cu rezerve. iar de ascultat, ii poti asculta pe amandoi, pe unul sau niciunul. sau poate ca cel care spune "asculta-ma" in fata blestemului e fiecare din noi. poate ca si dzeu solicita asta, ptr a evita pedeapsa.
pentru textul : crucile detratatele (de anestezie) le scriu noaptea. de aceea, intersectiile isi pierd unghiurile...dar se tot redeseneaza, pentru simplul fapt ca Cineva incearca sa le stearga...timpul, vremurile... c'est la vie en bleu. merçi.
pentru textul : scurt tratat de anestezie destii culmea... melcul să plece de acasa...
pentru textul : spring time cassandra deiar primăvara mereu vine peste mine cu tăvălugul!
ceea ce mi a placut m-a facut sa las semn aici. corul, pestera cu liliecii si painea. cred ca aceste elemente ar fi fost suficiente pt un text. as fi pus corul sa cante de mai multe ori (de asta i se spune cor :P ), as fi legat liliecii de framantarea painii sufletului :D si as fi razbit asa, cumva la lumina. insa, secvential, pot accepta apoi marea clopotul si sangele surd izbit de lutul buzelor. totusi, introducerea decorului primavaratec induce senzatia aceea de trop, de amestec. cum spunea mai ieri o doamna domnului ei: "dragă, simplifică peisajul..."
pentru textul : primăvară sub clopot deda..true..nu am facut decat sa pun diacritice la precedenta rectificare :) merci mult
pentru textul : Strainul Cinei dee ok, nu-i graba.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu folosesc Opera pe un tel samsung.
dar cam cum intelegi tu poezia Bobadile? inflorituri dulceagoase a la dame peste 30? sau bascalii frustrate a la domni peste 30?
pentru textul : fericirea II dedaca zici tu Sister, asa o fi, ca o zici parca din carte. Desi eu zimbesc si ma intreb care o fi poetul ca eu sint tare departe de asa ceva. Dar imi place ca te folosesti de comentarii ca sa mai prelungesti ceva din ce gusti. E si acesta un mod de a citi sau poate de a te lasa citit
pentru textul : la răsărit de eden deo poezie simpla ca un copac lasat la marginea pamintului sa dea rod. intr-o zi va deveni o carte unde vor dormi ingerii.
pentru textul : copacul cu iluzii dePlimbandu-ma on mod virtua, desigur prin galeria pictorului Vladimir Kush's, m-am oprirt sa admir si sa reflectez in fata tabloului" Sunrize by the Ocean' O forta eliberata de constrangeri straluceste pe cer. anna. multulesc temtru vizita .
pentru textul : oul deHabar n-aveam ca nici pe sitele asta nu am voie sa scriu despre Virtualia sau orice vreau eu. Chiar asa, am nevoie de aprobarea ta personala?
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a degorunul cunoașterii pare-un copac
pentru textul : gorunul cunoaşterii demai înțesat de cranii decât era olimpul
plin de zei
de vrei să înțelegi ceva din asta
ori ești nebun
ori ești un aalizei!
sunt un bun crestin, ovYus, dovada ca intampin suspinele cu flori si cintari. nu vreau sa scormonesc prea mult prin ce te supara, de aceea ma retrag. te cam supara clasicul, vad!
pentru textul : uneori mă doare... dePe bune,
pentru textul : amărui deUn poem mult mai bun decât comentariile care-l urmează.
Iar poemul e mediocru.
'poate ceva mai bâtrân și mai singur' Cât de absorbit de propria idiosincrazie poți fi ca să așterni un asemenea vers? Un vers care îmi provoacă în anul de grație 2010 pur și simplu greață. Dar am de-a face cu aceeași prețiozitate de dată recentă a Adrianei care traversează o perioadă când are impresia că poate scrie în felul acesta, nu știu cine i-a băgat în capul ei deștept și tuns scurt această idee aiurită.
Devii un alt fel de Dorin Cozan, un pic mai uman, mai ecologic, doar pentru că nu baletezi încă peste copaci tăiați doar ca să-ți rabde cuvintele.
Mulțumesc Adriana, un mulțumesc trimis cu glas triun, de goarnă, trompetă și trâmbiță. Titlul se vroia la început a fi "tablou cu inevitabilul", dar l-am ales ca fapt divers, să nu sune alarma. Mă bucur că ai rezonat cu poemul, dacă ar trebui să spun o observație, aș spune că ceva s-a schimbat în viața ta, nu știu ce, dar știu.
pentru textul : fapt divers deAm citit aici un poem care ar fi fost bun dacă nu ar fi slab, asta desigur, foarte pe scurt spus. Autorul ne este tuturor cunoscut și este clar că poate, dar aici nu, el epatează inutil, vrea să demonstreze habar n-am ce și ce iese este un text numai bun de recycle bin. Plin de metafore forțate de exemplu 'toamnă cu silicon în frunze' 'ochi destul de verzi' și beneficiind între ghilimele desigur de un final de clasa a treia acest poem este stillborn. Nu cred că se poate scoate ceva din el. Părerea mea, desigur
pentru textul : de n luate câte două deMarga
nu prea pricep observatiile tale. mie personal textul mi se pare destul de normal. nu vad necesitatea modificarilor sugerate de tine. si nu inteleg de ce "desigur". poate pentru tine "desigur" dar nu din punctul meu de vedere.
pentru textul : dana point I detextul mi se pare foarte bun, scrii foarte bine, si imi place tonul si modul in care abordezi lucrurile. nonsalanta ta irita pana la disperare, ceea ce atrage foarte mult. un text in care fiecare cuvant e la locul lui. felicitari!! queen
pentru textul : lazăre, vino afară dealma, ionut, lucian, va multumesc pentru citire.
pentru textul : the final countdown desiftimovici, ieri am avut bunăvoința (zic eu) să răspund unui comentariu făcut de tine. În răspunsul meu am fost civilizat și foarte atent să nu fac altceva decît să mă adresez cuvintelor folosite de tine. Nu le-am răstălmăcit și nici nu te-am atacat sau jignit. Apoi am răspuns folosind o comparație între niște fenomene, nu între niște persoane care sub nici o formă nu se pot compara. În opinia mea nu era nevoie decît de un grad minim de inteligență ca să se înțeleagă care erau obiectele comparației mele. Deci, ca să concluzionez, răspunsul meu a implicat maniere și inteligență. Evident am așteptat un anumit grad de reciprocitate. Cred că oricine poate observa că zadarnică mi-a fost speranța. În lipsa acestei reciprocități de maniere și inteligență mă tem că nu mă voi mai simți tentat să continui acest dialog. Ar însemna să mă cobor într-o zonă care nu mă interesează. În plus aș vrea să îți atrag atenția că aici oamenii încearcă să discute și să facă schimburi de natură literar artistică. Atitudinea ta mă face să cred că ești în căutarea unui alt fel de societate.
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house deMultumesc, Virgil, pentru opinia ta.
pentru textul : Scoica dePagini