Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
Așa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
Andu, comentariile trebuie să se abțină de la comunicări personale și să nu atingă autorul sau alți comentatori. Critica, oricât de usturătoare, este binevenită, dar aluziile jignitoare, nu. Repet, nu facem aici educație; te rog să păstrezi linia bunului simț și respectul în comentarii. Anna, îmi pare rău că a trebuit să intervin astfel sub acest text al tău. Chiar n-ar trebui să te simți nevoită să justifici nimic aici decât scrisul. Sper să reușim să păstrăm asta.
No! Mi-a placut atat de mult incat tocmai l-am citit, asa cum m-am priceput, la Radio Lynx, la o emisiune de poezie. Toata lumea l-a aplaudat. Daca imi pare rau de ceva e ca nu mi-a trecut prin cap sa iti fi facut invitatia tie pentru ca sa intri in direct, ideea venindu-mi chiar in momentul in care am pus mana pe microfon. Inca o data, felicitari pentru idee si zen. A, Virgil, mâțili meli dorm în casî și tăti au purici!
Vă mulțumesc încă o dată pentru bunele intenții. Matei, cîndva voi fi foarte mîndră că am fost contemporană cu tine, că ai cometat pe textele mele, rețin autograful :), pe bune acum, scrii mișto și nu trebuie să te compari cu nimeni. Doar cu tine. Să-ți evaluezi corect potențialul și prin tot ce faci să lupți să fii la înălțimea lui. Asta este ceea ce contează mai mult decît succesul. Succesul nu este altceva decît o beție strașnică din care te trezești mahmur , pustiit și singur. După ce am cunoscut o porție de succes obținut ușor, mai mult prin concurs de împrejurări, nu mi-am dorit altceva decît să mă retrag în chilia mea și nu am mai cerut altceva decît bucuria simplă și firească de a admira frumusețea a tot ceea ce ne înconjoară de multe mii de ani . Și-am mai dorit să pot împărtăși cu cei ce simt la fel toate aceste bucurii. Cu drag, Lea
ok, Andule. există două caregorii de oameni. unii care vorbesc porcos la ei acasă și alții care vorbesc porcos la ei acasă și în public. cred că îți este cunoscută noțiunea de „public”. anyway, pe hermeneia ești în public. aici, printr-o înțelegere comună am decis să nu vorbim unii cu alții așa. tu văd că insiști să faci parte din a doua categorie. nu este nicio problemă. pentru noi. doar pentru tine. la prima recidivă știi ce se va întîmpla și te asigur că nu te voi mai anunța. o zi bună.
Pentru mine este un semn, un impuls, o speranţă. Mă bucură faptul să întâlnesc oameni deosebiţi, pe aceeaşi lungime de undă, de la distanţă. Când vom învăţa oare că suntem egali, să ne privim în ochi de la aceeaşi înălţime, să citim frumosul şi să nu căutăm imposibilul în nimic? Să acceptăm realitatea aşa cum e şi să ne bucurăm de puţinul cât ne-a rămas. Poate că vor trece ani lumină şi ceva se va schimba...
Mulţumesc de trecere şi cuvintele frumoase!
Îmi place ideea schimbării titlului și transformarea în ciclul "poetul", poeme distingându-se acum prin subtitlu. Suntem acum la al doilea. Se păstrează tonalitatea gravă, și e bine, manifestă aici de la început. E interesantă și, cred, originală asocierea cu acea pasăre uriașă, cu părți, ce frumos, moarte. A doua strofă imaginativă, coboară registrul tragic al receptării poetului într-un sine universal al cititorului. Strofa a treia, în schimb, prin "abluțiunea" aceea, se prea umple artificial de prețiozitate (poate că o expresie mai așezată va fi mai consonantă), iar la final "oglindă răsturnată" lângă "disprețuită alternativă" ne antrenează într-un iureș de sensuri, prea încărcat de semnificații deja redundante, căci s-a spus (s-a indus, de fapt) deja mult, și acum se risipește frumusețea dintâi. Finalul primelor două strofe e bine temperat, celei de-a treia mi se pare mai greoi (în formă, căci ideea e clară) pănă la imobilitate. E doar o părere subiectivă, poemul mi se pare bun în ansamblu. De remarcat, față de primul poem al ciclului, aici poetul e privit și din perspectiva cititorului, aplecându-și atenția asupra efectelor pe care primul le generează în celălalt. Această schimbare de perspectivă e constructivă pentru un ciclu, nu-l face să treneze. Totuși mi-a plăcut mai mult "Poetul (I)" și-mi dau seama că e dificil să susții mai departe un ciclu, mai ales dacă ai pornit cu dreptul.
un răspuns? o parere? o stare de incertitudine?... sau o tentativa literara pe tema canina? ceea ce imi este neclar, e titlul care nu ajuta in niciun sens.
da Crin, un mic dar de Crăciun, un fel de fotografie în grup. Imaginează-ţi o fotografie clară, aşa cum ai făcut tu, sus pe munţi, cu toţi autorii de pe Hermeneia. Dac-am aveam una, eu m-aş uita atent la fiecare în parte şi m-aş gândi zâmbind: asta e Roxana, ăsta e Vald Turbure... Ar fi frumos! Mulţumesc pentru peniţă, zic aşa: dacă s-au acordat peniţe pentru diverse proiecte, de ce nu şi pentru proiectul acesta?
Pot presupune eu daca mi se ingaduie de ce membri H nu au folosit aceasta facilitate foarte buna (chiar m-ai facut invidios :-) din pagina de autor... pentru ca nu s-au obosit sa gandeasca un pic. Pentru a-i ajuta eu propun sa pui la fiecare (dintre cei care nu au completat deja desigur) acolo primul text postat pe H... apoi sa vezi cum intra tot mai multi si il schimba... just an ideea dar sa vezi ce rezultate interesante primesti ca rasplata pentru asa o munca :-) Andu
da, un text remarcabil nu numai ca forma dar si ca „precizie stilistică”. Singurul loc unde am avut o anumită dificultate a fost la „vintrele cuvintelor”. Încă încerc să captez ideea. Felicitări. Un text la care poți reveni mereu ca la o referință.
Este vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
nu, nu sînt eu. nici acum nu îmi explic de ce am apărut acolo cu acea poză în care este de fapt RH.
acum cîteva luni am găsit întîmplător un blog -"umăr de cenușă"- unde domnișoara cenușă plecînd de la această semnalare a mea descoperă marea cu sarea. lume am aflat cine este RH el este de fapt VT, am și dovada și să vedeți cum se fac jocurile în lumea literară etc etc. iar RH îi răspunde ceva de genul-cît de tîmpit poate să fie cineva (adică eu) ca să-și pună lîngă versuri poza altuia. bun, spun iar, nu știu de ce și cum cei de la feedback au procedat așa. eu am primit cîndva un mail de la ei prin care mă întrebau dacă sînt de acord să colaborăm. am trimis cîteva poezii fără nicio poză, două dintre ele le vedeți mai sus. asta e tot.
Aranca, multumesc pentru lectura, sugestii..o sa ma gandesc si o sa modific daca consider necesar... ma bucura intotdeauna trecererile tale pe pagina mea... te mai astept. Sir, imi plac cuvintele, imi plac cum suna, ma joc cu ele in orice fel, imi place rezonanta lor, inclusiv culorile. Faptul ca ma cititi inseamna ca textele mele va spun ceva. La cat sunteti de exigent cu autorii puteati fi mai drastic in critici. Va mai astept... cu critici caleidoscopice... sau mai mult decat atat
Va multumesc pentru atentia acordata acestui text. Adrian, ai dreptate. Am corectat.
Virgil si tu ai dreptate. Se poate deduce usor ca „recolecție” inseamna amintire, o privire in trecut. „Tepid” e, desigur, sfios, timid. Las aceste cuvinte neschimbate. Cum, de altfel, ai putea traduce si ai da puterea necesara, in romaneste, expresiei "common sense"?
gazetar rimeaza (imperfect) cu... spuneti voi, desi eu nu asta voiam sa spun. super ideea cu gazeta. asa cu arome de inter si post belic, desigur eu votez pentru, desi n-ar fi sunat mai bine, oare, "presa"? mai aproape de amiaza, nu? ca de gazeta de perete si ale patriei zburatoare si zburataciri am mai auzit. ori? nicio aluzie! declar ca, de fapt, imi place "gazeta", si cred ca suntem, cum spune calin, mereu intre doua razbele. daca le razbim, iesim noi la lumina. si, daca nu, poeti suntem. ori ba?
Andrei... textul meu intr-adevar trebuia inteles intr-un registru apropiat celui la care ai facut referire in comentariu... insa fiecare cu parerea lui. Desi nu ma multumesc cu comentarii de un rand, imi spun ca ar trebui sa fiu recunoascator ca macar ma baga lumea in seama, dat fiind faptul ca timpul fiecaruia este limitat :) Bianca, unde vezi tu clovni, aruncatori de cutite, elefanti dresati ori lei care sar prin inele in flacari?
parca si vad strada pavata, oamenii gravi si soarele de dupa ploaie, vreo mâtzã plouata care casca alene sub o streasina, eu si bunicul, atunci, demult, la bufetul din gara :) sunt un profitor. ti-am folosit versurile pentru a ma teleporta in trecutul intotdeauna luminat de un soare ca cel de dupa ploaie, un trecut in care-i reintalnesti si pe cei ce nu mai sunt...
La timp, destrămări, la timp, restructurări, vorba ceea. Ca atunci când votezi cu cineva. Și după, oranjul. Sau cozile la îngeri. Mulțumesc pentru cuvintele tale aici.
Finalul pare cumva extrem de personalizat cu acea poezie a lui caraion. Nu știu dacă e bine sau nu, dar mie, ca cititor, treaba asta nu-mi spune nimic. Restul poemului mi se pare bine condus, începând cu duelul psihologic dintre autor și psihiatru li terminând cu robinetul ce părea a fi din pluș. Apoi, spre final, m-a deranjat puțin în context și verbul a buși, nu știu de ce.
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
maitre, am avut sansa sa scriu cu toc si penita, ca si domnia ta, presupun. era cu multi ani in urma. acum, nici cu pixul nu mai pot scrie. ma bucur de mica rautate. da greutate. multumesc
nu inteleg ce e asa de greu de priceput la ideea ca un text pentru ca sa poata fi acceptat aici trebuie sa nu mai fi fost postat in alta parte in ultimele doua luni si sa nu mai fie postat in alta parte in urmatoarele doua luni. data de la care se masoara cele doua luni inainte si inapoi este data postarii textului pe hermeneia.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
pentru textul : Cafea divină deAșa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
pentru textul : Glasul tăcerilor deAndu, comentariile trebuie să se abțină de la comunicări personale și să nu atingă autorul sau alți comentatori. Critica, oricât de usturătoare, este binevenită, dar aluziile jignitoare, nu. Repet, nu facem aici educație; te rog să păstrezi linia bunului simț și respectul în comentarii. Anna, îmi pare rău că a trebuit să intervin astfel sub acest text al tău. Chiar n-ar trebui să te simți nevoită să justifici nimic aici decât scrisul. Sper să reușim să păstrăm asta.
pentru textul : la marginea ochiului care visează deNo! Mi-a placut atat de mult incat tocmai l-am citit, asa cum m-am priceput, la Radio Lynx, la o emisiune de poezie. Toata lumea l-a aplaudat. Daca imi pare rau de ceva e ca nu mi-a trecut prin cap sa iti fi facut invitatia tie pentru ca sa intri in direct, ideea venindu-mi chiar in momentul in care am pus mana pe microfon. Inca o data, felicitari pentru idee si zen. A, Virgil, mâțili meli dorm în casî și tăti au purici!
pentru textul : Mâțâli deVă mulțumesc încă o dată pentru bunele intenții. Matei, cîndva voi fi foarte mîndră că am fost contemporană cu tine, că ai cometat pe textele mele, rețin autograful :), pe bune acum, scrii mișto și nu trebuie să te compari cu nimeni. Doar cu tine. Să-ți evaluezi corect potențialul și prin tot ce faci să lupți să fii la înălțimea lui. Asta este ceea ce contează mai mult decît succesul. Succesul nu este altceva decît o beție strașnică din care te trezești mahmur , pustiit și singur. După ce am cunoscut o porție de succes obținut ușor, mai mult prin concurs de împrejurări, nu mi-am dorit altceva decît să mă retrag în chilia mea și nu am mai cerut altceva decît bucuria simplă și firească de a admira frumusețea a tot ceea ce ne înconjoară de multe mii de ani . Și-am mai dorit să pot împărtăși cu cei ce simt la fel toate aceste bucurii. Cu drag, Lea
pentru textul : Satul din vale deok, Andule. există două caregorii de oameni. unii care vorbesc porcos la ei acasă și alții care vorbesc porcos la ei acasă și în public. cred că îți este cunoscută noțiunea de „public”. anyway, pe hermeneia ești în public. aici, printr-o înțelegere comună am decis să nu vorbim unii cu alții așa. tu văd că insiști să faci parte din a doua categorie. nu este nicio problemă. pentru noi. doar pentru tine. la prima recidivă știi ce se va întîmpla și te asigur că nu te voi mai anunța. o zi bună.
pentru textul : patul în formă de gondolă dePentru mine este un semn, un impuls, o speranţă. Mă bucură faptul să întâlnesc oameni deosebiţi, pe aceeaşi lungime de undă, de la distanţă. Când vom învăţa oare că suntem egali, să ne privim în ochi de la aceeaşi înălţime, să citim frumosul şi să nu căutăm imposibilul în nimic? Să acceptăm realitatea aşa cum e şi să ne bucurăm de puţinul cât ne-a rămas. Poate că vor trece ani lumină şi ceva se va schimba...
pentru textul : Azi deMulţumesc de trecere şi cuvintele frumoase!
serios, nu înțeleg de ce deranjează acel „o sută de ani”. poate îmi explică cineva
pentru textul : smalț dece e aia, poem romboidal?
pentru textul : oamenii pe care i-am iubit deÎmi place ideea schimbării titlului și transformarea în ciclul "poetul", poeme distingându-se acum prin subtitlu. Suntem acum la al doilea. Se păstrează tonalitatea gravă, și e bine, manifestă aici de la început. E interesantă și, cred, originală asocierea cu acea pasăre uriașă, cu părți, ce frumos, moarte. A doua strofă imaginativă, coboară registrul tragic al receptării poetului într-un sine universal al cititorului. Strofa a treia, în schimb, prin "abluțiunea" aceea, se prea umple artificial de prețiozitate (poate că o expresie mai așezată va fi mai consonantă), iar la final "oglindă răsturnată" lângă "disprețuită alternativă" ne antrenează într-un iureș de sensuri, prea încărcat de semnificații deja redundante, căci s-a spus (s-a indus, de fapt) deja mult, și acum se risipește frumusețea dintâi. Finalul primelor două strofe e bine temperat, celei de-a treia mi se pare mai greoi (în formă, căci ideea e clară) pănă la imobilitate. E doar o părere subiectivă, poemul mi se pare bun în ansamblu. De remarcat, față de primul poem al ciclului, aici poetul e privit și din perspectiva cititorului, aplecându-și atenția asupra efectelor pe care primul le generează în celălalt. Această schimbare de perspectivă e constructivă pentru un ciclu, nu-l face să treneze. Totuși mi-a plăcut mai mult "Poetul (I)" și-mi dau seama că e dificil să susții mai departe un ciclu, mai ales dacă ai pornit cu dreptul.
pentru textul : poetul II deun răspuns? o parere? o stare de incertitudine?... sau o tentativa literara pe tema canina? ceea ce imi este neclar, e titlul care nu ajuta in niciun sens.
pentru textul : eroare. pentru deda Crin, un mic dar de Crăciun, un fel de fotografie în grup. Imaginează-ţi o fotografie clară, aşa cum ai făcut tu, sus pe munţi, cu toţi autorii de pe Hermeneia. Dac-am aveam una, eu m-aş uita atent la fiecare în parte şi m-aş gândi zâmbind: asta e Roxana, ăsta e Vald Turbure... Ar fi frumos! Mulţumesc pentru peniţă, zic aşa: dacă s-au acordat peniţe pentru diverse proiecte, de ce nu şi pentru proiectul acesta?
Multumesc Matei.
pentru textul : aşa a spus el dePot presupune eu daca mi se ingaduie de ce membri H nu au folosit aceasta facilitate foarte buna (chiar m-ai facut invidios :-) din pagina de autor... pentru ca nu s-au obosit sa gandeasca un pic. Pentru a-i ajuta eu propun sa pui la fiecare (dintre cei care nu au completat deja desigur) acolo primul text postat pe H... apoi sa vezi cum intra tot mai multi si il schimba... just an ideea dar sa vezi ce rezultate interesante primesti ca rasplata pentru asa o munca :-) Andu
pentru textul : Noutăți în pagina de profil deda, un text remarcabil nu numai ca forma dar si ca „precizie stilistică”. Singurul loc unde am avut o anumită dificultate a fost la „vintrele cuvintelor”. Încă încerc să captez ideea. Felicitări. Un text la care poți reveni mereu ca la o referință.
pentru textul : în jur e zare prăvălită-n cruci deEste vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
pentru textul : Teenage angst denu, nu sînt eu. nici acum nu îmi explic de ce am apărut acolo cu acea poză în care este de fapt RH.
pentru textul : cine ești tu de fapt Vlad Turbure? deacum cîteva luni am găsit întîmplător un blog -"umăr de cenușă"- unde domnișoara cenușă plecînd de la această semnalare a mea descoperă marea cu sarea. lume am aflat cine este RH el este de fapt VT, am și dovada și să vedeți cum se fac jocurile în lumea literară etc etc. iar RH îi răspunde ceva de genul-cît de tîmpit poate să fie cineva (adică eu) ca să-și pună lîngă versuri poza altuia. bun, spun iar, nu știu de ce și cum cei de la feedback au procedat așa. eu am primit cîndva un mail de la ei prin care mă întrebau dacă sînt de acord să colaborăm. am trimis cîteva poezii fără nicio poză, două dintre ele le vedeți mai sus. asta e tot.
ce sa mai incerc? indiferent de sensul cu care il folosesti, cuvantul se scrie cappella nu capella, iar in italiana cappella inseamna capelă.
pentru textul : A cappella deultimul poem l-am scris la Paris, linga Père-Lachaise. penultimul la Barcelona.:)
pentru textul : Clișee deAranca, multumesc pentru lectura, sugestii..o sa ma gandesc si o sa modific daca consider necesar... ma bucura intotdeauna trecererile tale pe pagina mea... te mai astept. Sir, imi plac cuvintele, imi plac cum suna, ma joc cu ele in orice fel, imi place rezonanta lor, inclusiv culorile. Faptul ca ma cititi inseamna ca textele mele va spun ceva. La cat sunteti de exigent cu autorii puteati fi mai drastic in critici. Va mai astept... cu critici caleidoscopice... sau mai mult decat atat
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că deVa multumesc pentru atentia acordata acestui text. Adrian, ai dreptate. Am corectat.
pentru textul : polemică deVirgil si tu ai dreptate. Se poate deduce usor ca „recolecție” inseamna amintire, o privire in trecut. „Tepid” e, desigur, sfios, timid. Las aceste cuvinte neschimbate. Cum, de altfel, ai putea traduce si ai da puterea necesara, in romaneste, expresiei "common sense"?
gazetar rimeaza (imperfect) cu... spuneti voi, desi eu nu asta voiam sa spun. super ideea cu gazeta. asa cu arome de inter si post belic, desigur eu votez pentru, desi n-ar fi sunat mai bine, oare, "presa"? mai aproape de amiaza, nu? ca de gazeta de perete si ale patriei zburatoare si zburataciri am mai auzit. ori? nicio aluzie! declar ca, de fapt, imi place "gazeta", si cred ca suntem, cum spune calin, mereu intre doua razbele. daca le razbim, iesim noi la lumina. si, daca nu, poeti suntem. ori ba?
pentru textul : Noi restructurări pe Hermeneia - gazeta Hermeneia deAndrei... textul meu intr-adevar trebuia inteles intr-un registru apropiat celui la care ai facut referire in comentariu... insa fiecare cu parerea lui. Desi nu ma multumesc cu comentarii de un rand, imi spun ca ar trebui sa fiu recunoascator ca macar ma baga lumea in seama, dat fiind faptul ca timpul fiecaruia este limitat :) Bianca, unde vezi tu clovni, aruncatori de cutite, elefanti dresati ori lei care sar prin inele in flacari?
pentru textul : fado curvo deparca si vad strada pavata, oamenii gravi si soarele de dupa ploaie, vreo mâtzã plouata care casca alene sub o streasina, eu si bunicul, atunci, demult, la bufetul din gara :) sunt un profitor. ti-am folosit versurile pentru a ma teleporta in trecutul intotdeauna luminat de un soare ca cel de dupa ploaie, un trecut in care-i reintalnesti si pe cei ce nu mai sunt...
pentru textul : întîmplare după ploaie deLa timp, destrămări, la timp, restructurări, vorba ceea. Ca atunci când votezi cu cineva. Și după, oranjul. Sau cozile la îngeri. Mulțumesc pentru cuvintele tale aici.
pentru textul : pseudo/credo deFinalul pare cumva extrem de personalizat cu acea poezie a lui caraion. Nu știu dacă e bine sau nu, dar mie, ca cititor, treaba asta nu-mi spune nimic. Restul poemului mi se pare bine condus, începând cu duelul psihologic dintre autor și psihiatru li terminând cu robinetul ce părea a fi din pluș. Apoi, spre final, m-a deranjat puțin în context și verbul a buși, nu știu de ce.
Am citit,
pentru textul : viermii din fructele de aur deEugen.
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse demaitre, am avut sansa sa scriu cu toc si penita, ca si domnia ta, presupun. era cu multi ani in urma. acum, nici cu pixul nu mai pot scrie. ma bucur de mica rautate. da greutate. multumesc
pentru textul : Emo Conta - western denu, Ioana, nu este nici pe departe o amenintare. este exact ceea ce am spus: o concluzie.
pentru textul : Ceasul meu denu inteleg ce e asa de greu de priceput la ideea ca un text pentru ca sa poata fi acceptat aici trebuie sa nu mai fi fost postat in alta parte in ultimele doua luni si sa nu mai fie postat in alta parte in urmatoarele doua luni. data de la care se masoara cele doua luni inainte si inapoi este data postarii textului pe hermeneia.
pentru textul : Nimic deam mai gustat din merele astea pe undeva...
pentru textul : Mere târzii demi-au plăcut și atunci, îmi plac și acum.
Pagini