Roxana, eu am crescut, pana la 18 ani, in Neamt si Bacau. pe acolo nu se spune "vorbiesc" ci vorghesc.
nu "civa" - şeva
nu "şi", ci "şî"
nu "ciudata" - "şiudatî"
deci: "şî ştii cî nu vorghesc prostii"
adica, ă-urile de la sfarsit se transforma in î-uri, ci si ce de mijloc in şi/şe, be-ul de mijloc in ghe.
mari pacat cî nu ma poţ auzî vorghind oleacî, ai prişepi mai răpidi...:)) încî n-am uitat cum îi limba dulşi moldovineascî.
gorunul cunoașterii pare-un copac
mai înțesat de cranii decât era olimpul
plin de zei
de vrei să înțelegi ceva din asta
ori ești nebun
ori ești un aalizei!
deci dumneavoastră sînteţi cea care aţi dat note poeziilor de la concursul "Astenie de primăvară"! mie mi-aţi dat note foarte mici deşi am venit cu două poezii forte. na, uite, vă dau şi eu nota 4 pentru poezia de mai sus, care mi se pare foarte aplecată spre banal.
Eugen, tu îmi pari într-o călătorie, momentan. Bine, mă raportez şi la un text care mie mi-a plăcut mult: Dus-întors.un pretext literar. care exploatat cum trebuie, e o mină de aur.pentru că livrescul ne omoară. vrem, (desigur, şi eu), să scriem inventând trăiri. pe care ori nu le avem, ori nu le putem percepe.
spun că e nişa ta, nu pentru a cânta basmul unirii ( dragi mie, dealtfel), ci pentru că poţi, după ani 20 şi...să spui, paradoxal, lucruri noi. eu nu le-aş putea spune.
Dihotomia aceasta-durere în fond-e nişa. mai puţin, aproape spre deloc, mi-a plăcut "fostei mele şotii". nu e genul tău. deşi, a vorbi de manelism acolo, e o exagerare. mi s-a părut un experiment, puţin forţat.hei bine,şi cine n-a forţat la un moment dat:)
Nici "palimpstest" ("un palimpstest innuendo sânge, carne și naștere") Katya Kelaro și nici "palimsest" ("ca dintr-un palimsest, așa cum spui") Nincu Mircea.
alma, comentariul dumneavoastră este concis și deosebit de pertinent. Ati sesizat imediat că lucrurilor li se poate aplica o grilă asemănătoare celei dupa care există și simte ființa umană. Am admirat următoarea judecată pe care o faceti: "Sunt lucruri de gen masculin și lucruri de gen feminin. Poate lucrurile sunt mai mult decât sunt oamenii". În altă ordine de idei, știm că o parte din poezia modernă si aproape integral cea postmoderna desfide orice punctuatie. Dar de aici și până la a spune că lectura poeziei mele v-a fost dificilă pentru că versurile mele încep cu majusculă și că respectă o brumă de punctuație e cale lunga. Vă aflați, cred, sub tirania "canonului" de pe poezie.ro și riscați să nu vedeți pădurea din cauza copacilor. Oricum, va mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Sandru
când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
cum imi soptea ultimul meu iubit, intr-o noapte prin o mie opt sute si (E A Poe) : 'All that we see or seem/ Is but a dream within a dream'..as putea da vina si pe Bukowski putin dar o voi face miine..inainte de cafea..:) multumesc Oana, probabil imi sta bine in noir..sau in nori? deja confused..:p
am vrut sa scriu altceva dar comentariul de mai sus este absolut manipulator. ce ar trebui oare sa raspunda cineva la asertiuni de genul „Nu te supăra, nu sunt ranchiunos, dar critica ta este o invitaţie binevenită la critică, constructivă, desigur, nu?” sau „Dar cred că şi tu o ştii.”? repet, am vrut sa scriu ceva despre absurdul unor astfel de manipulari dar iata ca nu o fac de vreme ce sint totusi manipulat pe jumatate.
Alex, mulțumesc pentru lectură și semn. Surpins de faptul că ți-a creat impresia de „text greoi”. Textul a fost conceput într-o cheie (auto)ironică. Dacă dorești, e un fel de luare peste picior
a unei iubiri puțin cam naive și-mpiedicate. Depinde din ce unghi privești la lectură. Desigur, există și câteva scăpări, finalul, însă, este cel pe care mi l-am dorit. Ba chiar îl consider partea cea mai bună din text. Nu cred să fie ceva în neregulă acolo.
În altă ordine de idei, e un text mai vechi, pe care l-am postat aici mânat de curiozitate. oricum, de mult nu mai scriu în maniera asta.
Mă bucur să te regăsesc și pe acest site.
Să ne auzim numai de bine,
Eugen.
Andreea Iancu, nebunul din acest poem este unul deosebit. El arată doar UNEORI ceasul , în funcție de ceea ce simte față de trecători. Hârtia aceea ar putea conține indicii cu privire la taină. dar NIMENI nu este curios să o citească. Nebunul poate cere ajutorul în felul acesta...Singurul care îi dă atenție deocamdată este povestitorul și cititorii poemului... mulțumesc pentru comentariu cu drag
am incredere si sper ca doamna Bitere nu se va comporta ca ""cu un „puștan” de liceu"", cum v-ati grabit s-o inmatriculati si cum v-ati dori poate sa reiasa din "experiment". nu ma impac prea bine cu argumentele (din punct de vedere literar) folosite de doamna Bitere la acordarea penitelor sub texte, dar nu le-a expediat precum dumneavoastra in aceste 4 "exemplificari", prin urmare increderea mea, sper ca se observa, se bazeaza pe ceva. si mi se mai pare ca doamna Bitere pune suflet in ceea ce face pe acest site si nu stiu cati astfel de oameni sunt pe aici, iata inca un argument pentru rezolvarea acestui mic conflict. sper sa revina asupra deciziei si sper ca si dumneavoastra. legat de text, mi se pare un pic abuziva repetarea "poate nu sîntem acolo unde ar trebui să fim", atat in sine, dar mai ales din pricina versurilor astora: ""poate nu sîntem cînd ar trebui să fim de aceea este din ce în ce mai incomod să ne odihnim între subiect și predicat"" (pt ca mi se pare din alt film "odihnim între subiect și predicat", nu merge in acest poem, it can't fit in. il coboara in abstract) ""poate nu sîntem cine ar trebui să fim iar trezindu-ne nu spunem nimănui nimic sperînd să nu se afle nevinovata noastră eroare"" ("sperînd să nu se afle nevinovata noastră eroare" - pus acolo, la final de poem, imi suna patetic)
Virgil nu mai fa efortul sa continui pentru ca nimic bun nu ar mai iesi din asta. Deja m-ai etichetat drept arogant, mandru, fatarnic, lipsit de respect, intolerant, batjocoritor, taliban. Ce urmeaza? Ma vei pune la punct? Fiecare ne-am expus convingerile care dupa cum se vede sunt diferite. Nu imi doresc mai mult de atat. Daca vei alege sa continui atunci ceea ce spui nu va mai fi pentru mine sau pentru tine ci doar de dragul spectatorilor iar asta se numeste teatru. Te rog doar, de dragul mamei mele, scrie Romania si nu romania.
Cred ca Andu se refera la piesa "Ranitul dintre linii". Si pe mine m-a dus cu gandul, prima strofa, la acea piesa. Iar a doua strofa, la Titanic cu DiCaprio in varianta feminina. Strofa a treia imi aminteste de Cold Mountain in varianta horror. Iata ce inseamna sa ai cultura cinematografica =)). Glumesc. Doar ca traim intr-un timp in care cultura si civilizatia cinema a depasit-o pe cea a poeziei. In definitiv, este un poem trist, realist, cu un final inedit. Drept pentru care dau o penita, pentru ziua aceea de maine, care exista doar pentru poezie, pentru totdeauna.
Virgil acum eu ce să zic? Mâine dimineaţă mă aşez frumos la coadă la aprozarul din colţ...aşa să nu mă plictisesc şi cine ştie poate bagă şi nişte inspiraţie la ofertă
ma privesc pentru o estetica a site-ului, nimic mai mult. si cred ca priveste pe oricine de pe site din acelasi punct de vedere. dar initiati concursuri de traducere sau ceva de genul asta, da, asta ar interesa si mai mult. de ce? pentru ca pur si simplu ar fi dragut. plus ca unii dintre noi au poeme care ar putea fi publicate imediat (nu doar pe site, dar si) in reviste faine din strainatate. doar sa le traduca cineva.
hai sa-l punem. eu nu il mai am, din nefericire. nici la tine in pagina nu l-am gasit.
ma gandeam, ma uitam, citeam, am scris tot, am inovat, in joaca sau serios, in toate felurile, cu entuziasm si inspiratie. gasesc cu greu ceva ce nu am scris si ma cuprinde o urias de mare tristete. imi amintesc ce ne spunea proful de filosofie in facultate, ca o sa ajungem sa "ne miste" doar ce ne va mira. mi-e teama ca sunt pe acolo. tipul asta de blazare a receptarii nu mi l-as fi dorit in veci, poate pentru ca inseamna un alt canal de endorfine inhibat. mi-e tare dor de vremurile acelea. daca as avea suficienta energie poate as fi in stare sa le aduc in prezent. hai! m-ai mai salvat o data, odata
aranca, ai "simtit" bine penarul. e oarecum miezul ioana, eu zic sa te detasezi putin de uneletele cu care analizezi si poate de formule. incearca sa mirosi textul, sa il gusti, sa il atingi cu obrazul. desigur tu esti o inginera a poeziei, eu doar omul care aduna fier vechi shalome, ai dreptate cu treapta si am sa schimb
ce aroma placut de lirica barbiliana degaja poezia aceasta! desi, de la versurile acestea mai la vale, "ah îl rugai dă-mi tu un gadget nu-ți cer o mînă doar un deget", m-ai dus spre Nichita si ingerul lui. frumos. un text mustind de sensuri, sub invelisul de ludic. o bijuterie filigranata.
alma, nu iti fa probleme, ieri numarul de vizite unice pe hermeneia.com a trecut de 200, si asta intr-o zi de duminica in care frecventa nu este neaparat cea mai buna. eu zic sa nu ne mai batem cu caramida in piept si sa nu mai aruncam sageti parte ca nu e frumos. eu nu m-am bucurat de demiterea ta dupa cum nu ma bucur niciodata de chestii din astea dar, dupa cum ti-a scris si ddm, daca esti atit de ocupata incit n-ai timp sa citesti ceva important si sa iti formezi o parere insa ai timp sa asculti la mahalagismele altora tocmai despre aceste texte ptr. care n-ai avut timp sa le citesti mi se pare ca te dezici de la un anumit nivel de exigenta intelectuala. asta ca sa nu zic si altceva.
Ce-mi place mie cand Virgil nu scapa niciun prilej sa ma asocieze cu plagiatul! Si cu altele, dar plagiatul e pe primul loc. E satisfactia lui si momentul lui de putere. I take a bow master blaster. Te rog sa-mi spui Virgile daca vrei cand am insinuat eu macar o singura data ca tu ai fi plagiat! Nu tu, ci eu sunt vinovat de plagiat, e clar, ok? De cate ori vrei sa o repeti? Eu sunt un plagiator. Punct. Tu nu esti vinovat de plagiat in niciun caz, esti vinovat doar de fixism, dar nici macar asta nu e o vina pentru ca nu este inclusa la capitolul vini si in plus mai este si natura ta (nimeni nu e vinovat de natura sa) asa te-ai nascut tu, fixat. Cat priveste acest text, autorul da dovada de o acuta lipsa de subtitlitate vecina cu mediocritatea cand ii raspunde lui Dorin in felul in care ii raspunde. Poemul mi se pare prea incordat, prea inversunat. De parca autorul vrea sa isi incerce muschii literari facuti cu steroizi intr-o epoca in care mai degraba intorci capul dupa o silueta asa, mai subtire si mai eleganta. Andu
La rîpa uvedenrode cîte gasteropode... mă impac cu cirezile agreste, apropiate sau indepărtate, nu și cu plagiatele mări... Anumitul context se refera la jocul secund sau nu ma pricep eu prea bine? Poezia este slabă si nu exprimă nimic dincolo de o banală cimilitura, din 2002 desigur Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Va multumesc tuturor pentru atentie! Babuta e 100% reala!!!
pentru textul : despre cum nu mai moare baba vera deE bun titlul!
pentru textul : e bună tipa deRoxana, eu am crescut, pana la 18 ani, in Neamt si Bacau. pe acolo nu se spune "vorbiesc" ci vorghesc.
nu "civa" - şeva
nu "şi", ci "şî"
nu "ciudata" - "şiudatî"
deci: "şî ştii cî nu vorghesc prostii"
adica, ă-urile de la sfarsit se transforma in î-uri, ci si ce de mijloc in şi/şe, be-ul de mijloc in ghe.
mari pacat cî nu ma poţ auzî vorghind oleacî, ai prişepi mai răpidi...:)) încî n-am uitat cum îi limba dulşi moldovineascî.
pentru textul : in the pursuit of happiness (IV) degorunul cunoașterii pare-un copac
pentru textul : gorunul cunoaşterii demai înțesat de cranii decât era olimpul
plin de zei
de vrei să înțelegi ceva din asta
ori ești nebun
ori ești un aalizei!
deci dumneavoastră sînteţi cea care aţi dat note poeziilor de la concursul "Astenie de primăvară"! mie mi-aţi dat note foarte mici deşi am venit cu două poezii forte. na, uite, vă dau şi eu nota 4 pentru poezia de mai sus, care mi se pare foarte aplecată spre banal.
pentru textul : de dimineaţă dee păcat ca textul ăsta să stea în șantier!
țiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii cred că e țiuitul aparatului.
pentru textul : ieşită din context dede inima albastra, sensibila si frumoasa. mi-a placut, Sebi!
pentru textul : nuculița deEugen, tu îmi pari într-o călătorie, momentan. Bine, mă raportez şi la un text care mie mi-a plăcut mult: Dus-întors.un pretext literar. care exploatat cum trebuie, e o mină de aur.pentru că livrescul ne omoară. vrem, (desigur, şi eu), să scriem inventând trăiri. pe care ori nu le avem, ori nu le putem percepe.
spun că e nişa ta, nu pentru a cânta basmul unirii ( dragi mie, dealtfel), ci pentru că poţi, după ani 20 şi...să spui, paradoxal, lucruri noi. eu nu le-aş putea spune.
Dihotomia aceasta-durere în fond-e nişa. mai puţin, aproape spre deloc, mi-a plăcut "fostei mele şotii". nu e genul tău. deşi, a vorbi de manelism acolo, e o exagerare. mi s-a părut un experiment, puţin forţat.hei bine,şi cine n-a forţat la un moment dat:)
eu cred în talentul tău.
pentru textul : Neo(II) deNici "palimpstest" ("un palimpstest innuendo sânge, carne și naștere") Katya Kelaro și nici "palimsest" ("ca dintr-un palimsest, așa cum spui") Nincu Mircea.
pentru textul : vorbesc o latină ciudată dealma, comentariul dumneavoastră este concis și deosebit de pertinent. Ati sesizat imediat că lucrurilor li se poate aplica o grilă asemănătoare celei dupa care există și simte ființa umană. Am admirat următoarea judecată pe care o faceti: "Sunt lucruri de gen masculin și lucruri de gen feminin. Poate lucrurile sunt mai mult decât sunt oamenii". În altă ordine de idei, știm că o parte din poezia modernă si aproape integral cea postmoderna desfide orice punctuatie. Dar de aici și până la a spune că lectura poeziei mele v-a fost dificilă pentru că versurile mele încep cu majusculă și că respectă o brumă de punctuație e cale lunga. Vă aflați, cred, sub tirania "canonului" de pe poezie.ro și riscați să nu vedeți pădurea din cauza copacilor. Oricum, va mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Sandru
pentru textul : Lucrurile ne privesc cu o ură infinită decând tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
mă aburc pe picioare
risc
dar vremea e bună
toarnă cu love habibi
pentru textul : plouă cu dragoste depeste
dacia mea 1300
cum imi soptea ultimul meu iubit, intr-o noapte prin o mie opt sute si (E A Poe) : 'All that we see or seem/ Is but a dream within a dream'..as putea da vina si pe Bukowski putin dar o voi face miine..inainte de cafea..:) multumesc Oana, probabil imi sta bine in noir..sau in nori? deja confused..:p
pentru textul : dusk till dawn till dusk deam vrut sa scriu altceva dar comentariul de mai sus este absolut manipulator. ce ar trebui oare sa raspunda cineva la asertiuni de genul „Nu te supăra, nu sunt ranchiunos, dar critica ta este o invitaţie binevenită la critică, constructivă, desigur, nu?” sau „Dar cred că şi tu o ştii.”? repet, am vrut sa scriu ceva despre absurdul unor astfel de manipulari dar iata ca nu o fac de vreme ce sint totusi manipulat pe jumatate.
pentru textul : scrisori imaginare III deimi suna altfel decat dependenta, imi suna mai degraba necesitate; parca ramane ceva nespus, poate chiar e nevoie de sangele acela tasnind.
pentru textul : dependenţă deNicholas, corectează textul (punctuație, diacritice, exprimarea agramată, „te-aștept mai o lună”).
pentru textul : joacă de rime deAlex, mulțumesc pentru lectură și semn. Surpins de faptul că ți-a creat impresia de „text greoi”. Textul a fost conceput într-o cheie (auto)ironică. Dacă dorești, e un fel de luare peste picior
a unei iubiri puțin cam naive și-mpiedicate. Depinde din ce unghi privești la lectură. Desigur, există și câteva scăpări, finalul, însă, este cel pe care mi l-am dorit. Ba chiar îl consider partea cea mai bună din text. Nu cred să fie ceva în neregulă acolo.
În altă ordine de idei, e un text mai vechi, pe care l-am postat aici mânat de curiozitate. oricum, de mult nu mai scriu în maniera asta.
Mă bucur să te regăsesc și pe acest site.
pentru textul : Un ochi îngust, privind subțire deSă ne auzim numai de bine,
Eugen.
Andreea Iancu, nebunul din acest poem este unul deosebit. El arată doar UNEORI ceasul , în funcție de ceea ce simte față de trecători. Hârtia aceea ar putea conține indicii cu privire la taină. dar NIMENI nu este curios să o citească. Nebunul poate cere ajutorul în felul acesta...Singurul care îi dă atenție deocamdată este povestitorul și cititorii poemului... mulțumesc pentru comentariu cu drag
pentru textul : morile de vânt nu au ecou demerci de observatii, m-ai facut sa ma gindesc la unele modificari posibile
pentru textul : delirice VII dede gheață se lasă asupra acestui text. Haideți, nu mă înjurați? Hihihi!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deam incredere si sper ca doamna Bitere nu se va comporta ca ""cu un „puștan” de liceu"", cum v-ati grabit s-o inmatriculati si cum v-ati dori poate sa reiasa din "experiment". nu ma impac prea bine cu argumentele (din punct de vedere literar) folosite de doamna Bitere la acordarea penitelor sub texte, dar nu le-a expediat precum dumneavoastra in aceste 4 "exemplificari", prin urmare increderea mea, sper ca se observa, se bazeaza pe ceva. si mi se mai pare ca doamna Bitere pune suflet in ceea ce face pe acest site si nu stiu cati astfel de oameni sunt pe aici, iata inca un argument pentru rezolvarea acestui mic conflict. sper sa revina asupra deciziei si sper ca si dumneavoastra. legat de text, mi se pare un pic abuziva repetarea "poate nu sîntem acolo unde ar trebui să fim", atat in sine, dar mai ales din pricina versurilor astora: ""poate nu sîntem cînd ar trebui să fim de aceea este din ce în ce mai incomod să ne odihnim între subiect și predicat"" (pt ca mi se pare din alt film "odihnim între subiect și predicat", nu merge in acest poem, it can't fit in. il coboara in abstract) ""poate nu sîntem cine ar trebui să fim iar trezindu-ne nu spunem nimănui nimic sperînd să nu se afle nevinovata noastră eroare"" ("sperînd să nu se afle nevinovata noastră eroare" - pus acolo, la final de poem, imi suna patetic)
pentru textul : poate deVirgil nu mai fa efortul sa continui pentru ca nimic bun nu ar mai iesi din asta. Deja m-ai etichetat drept arogant, mandru, fatarnic, lipsit de respect, intolerant, batjocoritor, taliban. Ce urmeaza? Ma vei pune la punct? Fiecare ne-am expus convingerile care dupa cum se vede sunt diferite. Nu imi doresc mai mult de atat. Daca vei alege sa continui atunci ceea ce spui nu va mai fi pentru mine sau pentru tine ci doar de dragul spectatorilor iar asta se numeste teatru. Te rog doar, de dragul mamei mele, scrie Romania si nu romania.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deCred ca Andu se refera la piesa "Ranitul dintre linii". Si pe mine m-a dus cu gandul, prima strofa, la acea piesa. Iar a doua strofa, la Titanic cu DiCaprio in varianta feminina. Strofa a treia imi aminteste de Cold Mountain in varianta horror. Iata ce inseamna sa ai cultura cinematografica =)). Glumesc. Doar ca traim intr-un timp in care cultura si civilizatia cinema a depasit-o pe cea a poeziei. In definitiv, este un poem trist, realist, cu un final inedit. Drept pentru care dau o penita, pentru ziua aceea de maine, care exista doar pentru poezie, pentru totdeauna.
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deVirgil acum eu ce să zic? Mâine dimineaţă mă aşez frumos la coadă la aprozarul din colţ...aşa să nu mă plictisesc şi cine ştie poate bagă şi nişte inspiraţie la ofertă
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori dema privesc pentru o estetica a site-ului, nimic mai mult. si cred ca priveste pe oricine de pe site din acelasi punct de vedere. dar initiati concursuri de traducere sau ceva de genul asta, da, asta ar interesa si mai mult. de ce? pentru ca pur si simplu ar fi dragut. plus ca unii dintre noi au poeme care ar putea fi publicate imediat (nu doar pe site, dar si) in reviste faine din strainatate. doar sa le traduca cineva.
pentru textul : Secțiunea de traduceri II dehai sa-l punem. eu nu il mai am, din nefericire. nici la tine in pagina nu l-am gasit.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur dema gandeam, ma uitam, citeam, am scris tot, am inovat, in joaca sau serios, in toate felurile, cu entuziasm si inspiratie. gasesc cu greu ceva ce nu am scris si ma cuprinde o urias de mare tristete. imi amintesc ce ne spunea proful de filosofie in facultate, ca o sa ajungem sa "ne miste" doar ce ne va mira. mi-e teama ca sunt pe acolo. tipul asta de blazare a receptarii nu mi l-as fi dorit in veci, poate pentru ca inseamna un alt canal de endorfine inhibat. mi-e tare dor de vremurile acelea. daca as avea suficienta energie poate as fi in stare sa le aduc in prezent. hai! m-ai mai salvat o data, odata
aranca, ai "simtit" bine penarul. e oarecum miezul ioana, eu zic sa te detasezi putin de uneletele cu care analizezi si poate de formule. incearca sa mirosi textul, sa il gusti, sa il atingi cu obrazul. desigur tu esti o inginera a poeziei, eu doar omul care aduna fier vechi shalome, ai dreptate cu treapta si am sa schimb
pentru textul : ghemuire dece aroma placut de lirica barbiliana degaja poezia aceasta! desi, de la versurile acestea mai la vale, "ah îl rugai dă-mi tu un gadget nu-ți cer o mînă doar un deget", m-ai dus spre Nichita si ingerul lui. frumos. un text mustind de sensuri, sub invelisul de ludic. o bijuterie filigranata.
pentru textul : epifania după Simion dealma, nu iti fa probleme, ieri numarul de vizite unice pe hermeneia.com a trecut de 200, si asta intr-o zi de duminica in care frecventa nu este neaparat cea mai buna. eu zic sa nu ne mai batem cu caramida in piept si sa nu mai aruncam sageti parte ca nu e frumos. eu nu m-am bucurat de demiterea ta dupa cum nu ma bucur niciodata de chestii din astea dar, dupa cum ti-a scris si ddm, daca esti atit de ocupata incit n-ai timp sa citesti ceva important si sa iti formezi o parere insa ai timp sa asculti la mahalagismele altora tocmai despre aceste texte ptr. care n-ai avut timp sa le citesti mi se pare ca te dezici de la un anumit nivel de exigenta intelectuala. asta ca sa nu zic si altceva.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deCe-mi place mie cand Virgil nu scapa niciun prilej sa ma asocieze cu plagiatul! Si cu altele, dar plagiatul e pe primul loc. E satisfactia lui si momentul lui de putere. I take a bow master blaster. Te rog sa-mi spui Virgile daca vrei cand am insinuat eu macar o singura data ca tu ai fi plagiat! Nu tu, ci eu sunt vinovat de plagiat, e clar, ok? De cate ori vrei sa o repeti? Eu sunt un plagiator. Punct. Tu nu esti vinovat de plagiat in niciun caz, esti vinovat doar de fixism, dar nici macar asta nu e o vina pentru ca nu este inclusa la capitolul vini si in plus mai este si natura ta (nimeni nu e vinovat de natura sa) asa te-ai nascut tu, fixat. Cat priveste acest text, autorul da dovada de o acuta lipsa de subtitlitate vecina cu mediocritatea cand ii raspunde lui Dorin in felul in care ii raspunde. Poemul mi se pare prea incordat, prea inversunat. De parca autorul vrea sa isi incerce muschii literari facuti cu steroizi intr-o epoca in care mai degraba intorci capul dupa o silueta asa, mai subtire si mai eleganta. Andu
pentru textul : tăceri deLa rîpa uvedenrode cîte gasteropode... mă impac cu cirezile agreste, apropiate sau indepărtate, nu și cu plagiatele mări... Anumitul context se refera la jocul secund sau nu ma pricep eu prea bine? Poezia este slabă si nu exprimă nimic dincolo de o banală cimilitura, din 2002 desigur Bobadil.
pentru textul : cine-mi va deschide dePagini