Numele Tău e pentru mine hrană,
Lumina ce învinge ghetsemanea,
Imnografia sângelui din rană
Când lupii nopţii îţi zdrobiră carnea.

Tu n-ai ţinut în seamă vrăjmăşia-mi
Dospită cum azima se dospeşte!
Ci-nlăcrimat m-aştepţi cu veşnicia.
O, iat-o cum din rugăciune creşte!

Cu arderea de sine, Tu, Preasfântul,
În făltuiri de unic exeget
Ţi-ai risipit ca un parfum Cuvântul
Eternizat tiptil în alfabet.

Ci Tatăl pururi Te va da drept mană
Însidefată-n bob de curcubeu.
În horbota rubinelor din geană
Eu vin şi Te cuminec, Domn al meu.