am încercat din răsputeri să mă desprind din tine
dar braţele tale erau ca nişte tentacole
iar pielea ta de gelatină se întindea tot mai mult
sângele tău îl simţeam curgând prin venele mele
la fel cum îmi simţeai tu coasta pe care mi-a smuls-o Dumnezeu
pentru a te creea pe tine femeie ajutor veşnic în Edenul dragostei
dar tu femeie cea care ai fost înşelată atunci
ne înşeli zi de zi pe noi bărbaţii slabi în faţa gingăşiei tale
tu cea care din greşeala de a te lăsa înşelată ai învăţat să înşeli
l-ai înşelat încă cu mult înainte pe Dumnezeu făcându-l să te creeze
precum Dumnezeu l-a adormit pe Adam să ne fure coasta
tu ne adormi zi de zi şi ne furi inima visele speranţa
şi acum mă întrebi ce se află în centrul pământului
acolo sunt case în ruină înconjurate de flăcări
unde ard copiii pe care tu i-ai născut în durere
acolo e Infernul ieşit din coasta mea însângerată...