i-am primit într-o iarnă cu abur încolăcit pe ramuri,
ningea ascuțit, intra prin ochi, ieșea în ueduri prin palmă,
șuba subțire. tremurau degetele în mănuși din blană de câine,
fiecare pas era un dans al țurțurilor înfoiați în spinare.

fântâna înghețase. un copil cu mâinile mov
răzuia gheața sub portalul de piatră,
îngâna un cântec adus din război pe un petec
de iarbă, de schijă afundată în trup.
miezul îngrășa pământul prin orașul pierdut
și aici în covata cu morți.

peste ei cobora tramvaiul spre port.

i-am primit într-o iarnă cu tălpile înfășate în cârpe,
stânci de zăpadă printre ele drumul îngust,
cu biletul de lup mi-am scobit o chilie.

la kilometrul 101 se năștea un oraș,
temători, laiolii încropeau culcușul sub piele.