Virgil -
II
întotdeauna sub piele e carne
diferența dintre epidermă și coaja de măr
are ceva excitant
iritant ca o lumină albastră în timpul somnului
un sac de cuie
mă îndeamnă la meditație pentru o fracțiune de secundă
cad rostogolindu-mă
pe trepte
întotdeauna potențialul energetic diferă
îmi amintesc de excel
mă lovesc la gură
și nu mă opresc
paroxismul ar fi o inversare între y și x
iar pielea mea ruptă
devine o soluție sărată
de continuitate
Poezie:
Comentarii aleatorii