Remember: Virgilius a compus „Georgicele” la îndemnul lui Maecenas, un apropiat al împăratului Octavian, cu scopul de a stimula agricultura imperiului, deoarece în acea perioadă, Pompeius, cu flota sa, bloca alimentarea peninsulei cu grâne. Acest poem reia ideea augustană a reîntoarcerii la vechile moravuri austere ale romanilor,văzută ca soluţie, nu doar pentru criza morală a statului, ci ca metodă de a rezolva toate problemele grave cu care se confrunta societatea romană în acea vreme.
Şunt mic… si nu plea tiu de ţe se tâmplă asta, dal după cum cled eu, cu mintea mea câllionţată, fiinţa asta (că balză nu pot ca să plonunţ) e asa… ţeva de cale tlebe, musai, să lâdem. Lepet, nu’s de ţe! Plobabil de la nume (păi numai când înţelc să-l lostesc m-apucă cliza de lâs, de lâd asa vleo ţintzi minute, apoi mă doale bultica, mă oplesc, da’ m-apucă ial si ial si ial…
Şi dacă-i mai văd si fotoglafia, atunţi lâd chial ca plostu, mă tăvălesc pe zos si ma zvâlcolesc, vine solă-mea si-mi tlage două palme la funduleţ si… mă potolesc stantaneu. Da’ nu mă ţine mult niţi atunţi!
Trecând pe lângă un cimitir, Costică C. Constantin de profesie contabil, vârstă medie, aspect nici prea-prea nici foarte-foarte, văzu un bărbat săpând o groapă.
” Cine a murit?” îl întrebă Costică.
Insul dădu din umeri şi-şi continuă munca.
Atunci, omul nostru se apropie intrigat şi strigă:
” N-auzi, nene, pentru cine sapi groapa?”
Groparul se îndreptă de şale şi-l privi nedumerit:
” Aud, dar ce-i aia groapă?”
Constantin începu să-i explice cum se pricepea el mai bine, iar la urmă repetă:
De nenumărate ori nu le apreciem la justa lor valoare, tratându-le ca pe nişte obiecte folositoare.
Chiar dacă sunt nelipsite de la cele mai simandicoase petreceri, nu se ascund nici în cazul agapelor, la restaurant, la iarbă verde, la nunţile organizate în colbul rural, nu lipsesc niciodată de lângă noi, ne fac viaţa mult mai frumoasă, mai uşoară.
Este foarte adevărat că nu rezistă întotdeauna la mişcările noastre, de multe ori brutale, că delicateţea, fragilitatea lor sunt binecunoscute, totuşi, ce ne-am face fără ele?
Comentarii aleatorii