Despre Irina, vă pot spune că are șolduri de amforă, o aluniță pe omoplatul drept și o cicatrice ca o sfoară subțire, acolo pe unde au ieșit copiii din pântecul ei, unul câte unul. Copiii ei au crescut acum suficient de mari încât să nu-ți mai vină a crede că au încăput vreodată în hamacul șoldurilor ei.
- Mă gândesc că totul a început cu o frustrare, el nu era el... dormea sau cum... ce zici?
- Să fie luna roz de vină pentru șamponul său ultraoxidat?
- Și totuși norii păreau de carton mulat pe corp, tu ai văzut culorile, erau roz, tu zici că mov?
- Să fie îndoială că cineva folosea norii pe post de batiste, așa cum am învățat din nepoți-strănepoți?
ce anume te face să fii fericit lama lucioasă și simplă a cuțitului mi-a spus măcelarul cu mîna noduroasă strivind grunjii de sare pe butuc scara pe care mi-o fac în fiecare toamnă mi-a spus hornarul scuipînd cu fața întoarsă brusc albastrul mi-a spus fotograful albastrul fără roșu privind în golul în care eram eu liniștea care iese din lucruri ca mierea din faguri mi-a spus preotul sfiindu-se să spună mai mult ploaia care mîluie colbul și miriștea mi-a spus țăranul și țuica rîzînd sănătatea mi-a spus femeia femeia mi-a spus bărbatul bărbatul mi-a spus
Prin muzica ta divină înteleg extensii virtuale ale propriei mele ființe,
alerg după ceea ce acordul tău nu a mișcat,
mă leg de gama ta haotică în absolutul alb-negru
țintuit cu fumuri roșii extrase din venele pecetluite la tăcere.
Încerc să mă adun în armonii serafice negând
calea ce a fost scrisă să ghideze în știința
acidă de a manipula entitați spirituale naive
Comentarii aleatorii