o sferă bate la ușă se exprimă în ecouri alunecă o piatră în apa geamurilor și ochiul pietrei alunecă în apă

oase rupte la unison

nori spălați în lighean o voce anunță din gâtlej nimic buretați mai departe

și păsările simt nevoia de a zbura invers

fulgerele uscate în cerul gurii

(8 aprilie 2009/ora 13:54)

de Bianca Goean și Vladimir Negru

tu nu ești Jehanne îmi spui
nu-i suficient cã ți-ai tãiat pãrul
iar aici nu-i Orléans
plutôt maintenant que demain et demain qu’après
nici cruce nici sabie
mâinile nimãnui nu mã vor curãța
ruginã
mâinile nimãnui
nu mã vor îmbrãca
armurã albã fãrã însemne de dragoste
port doar
uitã-te bine
al cui este acest chip