femeile pseudoimaginare
sunt
inodore
insipide
incolore
femeia ta are culoarea ei proprie
e verde pe dinăuntru
ar putea fi albastră
în zilele
cu ninsori putrede
sau pur și simplu
roșie
de câteva ori pe noapte
în lunile fără soț
femeia ta miroase a
alfabet
a pufuleți cu surprize
a
tine
a câte și mai câte
motto: și dacă timpul a trecut deja pe aici, construindu-și ultima cetate-n ruine?
cauți?
liniște. din pământ se adună cu încetinitorul ploaia.
ce cauți?
urmele. arată-mi palmele. coatele. genunchii. tălpile goale.
salcâmi răstignind șerpi de aramă. au înflorit.
dar la tine? ce fac salcâmii tăi?
//meteo//
nu bate vântul
nu plouă
e preferabil
să nu folosiți litere în locul umbrelelor de soare
//seriale//
personajul e în vacanță
tu mă iubești
stai peste program
eu nu chiar
//cultural / culinar//
împrumut niște dureri fizice
ele nu se pricep la versuri
deci
mă specializez în poezie cu natură moartă
în rime
le storc le coc le cern
le așez în forme
Comentarii aleatorii