Diptic cu poeți clujeni ( Tibick Indrikova & Dogy)
Moartea e o ipostază preventivă
O scânteie de fire ce locuiește-n noi
Voi doi, nemurind de atâta bicuire
Căpăstrul calului desprins, vezi bine
se clatină pe drum.
El strigă hăisa, ca un surd
și râde larg cu paiu-n gură
Tu mori din nou ca să te naști
pe piatra mea de-nmormântare
nascând un vers mai oarecare
femeie veșnic călătoare..
două fete admiră o rochie de mireasă în vitrină
şi cu aceeaşi strălucire în ochi se privesc
una spune: e o furtună rece şi florile din pomi
sunt vânzolite prin oraş ferestrele-s închise şi acoperişurile se uită în jos
cu tristeţe
un vârtej cosmic îmi mestecă în măruntaie
deodată se face întuneric care mă trage dedesubt
prima se unge cu noaptea lucie -
jumătate a lui Gârleanu,
jumătate a copiilor blonzi,
o frunză de porumb
de la marginea lumii
se condimentează cu nisip de pe Dunăre,
în mijloc trei cincimi cântec de leagăn
frăgezit în cuptorul cu microunde,
peste toate un strop de aghiazmă.
o mie unu poeme de amor respiră grâul
din felia
Comentarii aleatorii