tot ce se află în tine e plăcut tălpilor mele
între sâni ca biciul domnului meu peste
stomac plumbii de aur vor musti de plăcere
copitele albe ale zeilor ale sălbaticelor scări
când numai el cu
pasul lui îmi măsoară inima
până la inimă ne jupoaie de piele
de carnea roșie a colajelor
scrise înainte de toate refluxurile acestea
de examenul la fericirea de mâine
Dar uite că a început sezonul ploilor, vioara s-a umplut de apă, gîtul ei se-ndreaptă vertiginos spre un strepsils transparent. Incerc să fac coarde duble, cu iluzia unei partituri în prima cîntărire. Tot ce iese are un miros aspru de mucegai.
știu cine ești/ai venit să mă scoți să mă vânturi/ai bici și glasul tău lovește arcada/ ai să răstorni măruntaiele/pe tarabă/ pește proaspăt avocado măsline rinichi fudulii/ sub eucalypt degetele tale lungi în orbitele craniul meu lustruit/ pătrund/ de
Comentarii aleatorii