Motto:
"Pământul e albastru ca o portocală."
Paul Éluard
ochii fierți și degivrați pentru a putea săpa în frunzele negre,
oasele curcubeului ce nu vor să-mi spună de ce s-au despărțit de albul matern de ce tot ce ating se face albastru ca merele mlăștinoase,
turbinele omenești devenite locuitoare ale unei bomboniere străbătute rareori de o mână luminoasă,
meci revigorant în celulă de ciocolată pentru că am văzut caracatița
ruginie mâncându-și unghiile
am văzut pe strada plină de topoare înflorite oameni cu limbile
strigând în culori cât de sexy este michael jackson
avea țâțele cam mari cine laptele nu nu răzvan nu mi-a dat nimic am
băut vin din aer nu țâțele dau lapte ci laptele are țâțe dar ar ieși o
poezie pornografică
"i-am spus mamei că tu ești cel mai frumos
și cel mai bun din câți oameni am cunoscut și mama nu m-a crezut.
tu ai plecat și n-am știut dacă o să te mai întorci într-o zi.
mama la fel a plecat dar despre ea eram sigură că n-o să se mai întoarcă.
de-atunci nu mai spun nimic, doar iubesc în tăcere."
alice spune-mi pe cine iubești tu
alice nu izbândește. alice nu poate.
eu sunt barca aceasta întoarsă
alege-mi
un peisaj potrivit
și o insulă
fără amprente
între ei, un aparat de fotografiat. un aparat rusesc, vechi. alături, pe masă, un film. de jur împrejur, în loc de pereți, umbrele lor schimonosite, alungite, distorsionate.
acum lasă-mă
unge-mă în catran
pentru încă o ploaie
acolo unde nu cresc case
doar cele mai vechi rădăcini
Comentarii aleatorii