o mierlă pe trunchiul proaspăt retezat
cercurile lui / şanţuri ale unui disc de vinil
floarea-trompetă amplifică trilul
în oglindă sălciile disecă oameni
fluturii cap de mort alungă corbii
din jungla instrumentelor
abia se aude trombonul deghizat în elefant
lumea doarme / încerc să repar ceasul
strecurându-mă
printre arcuri şi contragreutăţi
escalada mă împuţinează
eu sunt barca aceasta întoarsă
alege-mi
un peisaj potrivit
și o insulă
fără amprente
între ei, un aparat de fotografiat. un aparat rusesc, vechi. alături, pe masă, un film. de jur împrejur, în loc de pereți, umbrele lor schimonosite, alungite, distorsionate.
acum lasă-mă
unge-mă în catran
pentru încă o ploaie
acolo unde nu cresc case
doar cele mai vechi rădăcini
lipsesc din acest peisaj
iluminat cu neon
în contrast
lipsesc din aceasta haină
agățată în penumbra din acest trup
găoacea e spartă si eu fugită
din incintă
în timpul unui război
de proporții mărunte
nimic spectaculos nimic sângeros
nimic
m-am târât am ieșit
ce mult te-am iubit
călcâiul lasă dâră neîntreruptă pe mijloc
Comentarii aleatorii