COLajPOetiC

imaginea utilizatorului alma

Dumnezeu poate locui şi singur

Ioana & Alma & Claudiu - cu mulţi ani în urmă

aici începe

Alma
azi îmi car tristeţea după mine, tu dormi o sută de ani rondelurile mor şi se reîncarnează. habar n-am cum să scriu despre tine. în locul meu va fi celălalt loc

Ioana
Bat câmpiile neceleste ale frigului de 40 de grade la umbră. Iată-l cum răsare din grădiniţa ta de păpuşi. Iată-l dragă... ! de ce oare mi-a pierit muza? Nu ea trebuia să moară în Irak. Nu ea. Tu trebuia să mori. Aşa.

Alma
e ultimul poem maro poemaro poem aro din viaţa de poet intrauterin. calc pe stele şi mă doare în colţuri. şi oamenii aceia vorbeau prea mult. prea mult te iubeam

Ioana

Experiment literar: 
imaginea utilizatorului Selenaru Negrea

maculat transfer

risipă de sunete
brațele ivite pline cu meteoriți
și apoi ucigătorul fir de păr
lumină de șobolan cutanat strigăt

culori strecurate prin piele

și vârtejul de nori
ne suge o stea ca pe o acadea

marea sosește insistentă la tabla de șah
toate valizele cu gânduri pierdute în beci

bach dragon râde de parcarea sa umilă
fapt care închide punga cu

(24 martie 2009/ora 22:22)

Experiment literar: 

Pagini

Subscribe to COLajPOetiC