sunt un copac. fata din dafin iese la plimbare pe întuneric își trece mâinile turcoaz prin părul norilor pândește lumina aleargă după umbre le face ghem și le rostogolește pe mocheta verde. în scorbură doarme sufletul ei galben
gongul teatrului liric
bate ora
miezului de noapte
În data de 13 februarie am avut ideea unui experiment pentru a stimula interactivitatea și creativitatea. Rezultatul este îmbucurător. Aici se poate vedea cum s-a desfășurat totul: http://hermeneia.com/content/experiment/renga
Iată rodul!
1.
zile de moină –
din ultimul ţurţure
picură soare
bătrânul închide greu
umbrela ruptă în colţ (Cristina Moldoveanu)
zile de moină –
din ultimul țurțure
picură soare
...
...
PS. Vă invit să adăugați acestor versuri alte două versuri de câte șapte silabe. Pot fi mai multe variante. E un experiment pentru interactivitate. După câteva zile voi posta poemele obținute într-o singură postare.
el râde. îmi povestește despre cele nouă milioane de biciclete în Beijing
unii dintre voi știu deja
cît de relativă e chestia asta
- N-am fost niciodată în Beijing.
- Oare se pot număra bicicletele astea? Îți dai seama... atâtea biciclete nepăzite...
- Nouă milioane... Baby, tu vrei să-mi spui ceva?
mă tot întreabă despre bicicliști și cum se pot asigura contra furtului
Despre ceea ce nu se poate [vorbi, desena, cânta, etc.] trebuie să se tacă («whereof one cannot speak» Wittgenstein; or „whereof one can speak by means of sounds of silence” G.M.)
Comentarii aleatorii