când o să cresc mare mă fac poetă și pictoriță și fotografă
o să am câteva rame agățate deasupra casei în ele voi mâzgăli o sumă de vorbe, câteva nuduri și trei clipe
I
la început trebuie să fac rost de un bărbat negricios , rudimentar
cu privirea de fiară sătulă
și de-o femeie uscată, cu plete unsuroase
care să-l privească pierdut, moale în afară
zvâcnos cu interiorul ochiului
impur prăfărelniță criblură sâc/cum mângâi tu
cuvintele în cuștile lor negricioase
o paragină măruntă abstractă
pe care o înalți
sub forma unor simboluri asdw(mi-au scăpat
pur și simplu degetele-n taste)
caut cuvinte să le pun pe lângă mine
să nu mă simt atât de otrăvită-n propria mea carne
te-am regăsit pe google într-o mică buclă a fractalului vieţii mele
Cadillacul – iguană uriaşă bolnavă de vitiligo-
te aşezase pe covorul roşu
trena lungă de treizeci de ani ieşea din cochilia unui melc
la Patria luminile se înteţeau
maşiniştii asistant-managerii şi corporatiştii
cu profilul lui Che tatuat pe fesa dreaptă
dădeau la foale în backstage
foto: Nicolae Sandulesco, 1986 (prin bunăvoința soției sale Jacqueline)
anotimpuri
sens giratoriu neliniștea
peste iarna veche atârnată din desăgile mari cu mere și covrigi
cu nostalgia picioarelor goale zăpada îmblânzită basta cosi
parcă se aude lătratul câinelui prin curte
Comentarii aleatorii