sincope calici construcţii germeni ruine cimitir
alături de el gardul se udă alături de el şanţul alături misterele romantice
dă-mi şi mie dă-mi şi mie cobor în metrou dă-mi pâinică şi bani
soră-mea mama mea e bolnăvioară
dă-mi
(Ioana Barac Grigore)
ce să îţi dau nu am decât nordul copt între palme
love floats elsewhere un caiet studenţesc de dictando
rup foile ce să faci cu ele avioane ştie puştiul acela
de la wesleyan university cum să faci un avion să zboare niciodată
mai departe de palatul de cleştar din povestea cu eu nu am
sincope calici construcţii nu
am ruine cimitir alături eternitatea
merg în fiecare lună pe marginea ei
nevăzută it's a mad world mad world
nimic în buzunare nici lista
cu de ce îţi e frică de întuneric mamă tată
ţie
(Alina Manole)
1.
stau în casele cu pereții de sticlă
în timp ce eu merg pe ploaie acasă
prin pământul negru și ud
lor le pot povesti despre familia noastră
unde m-așez singură la masă printre
scaunele cu picioare lăcuite
acolo se stinge lumina devreme
și mă strigă și mama și mă strigă și tata
să-mi spună ce frumos e să te trezești dimineața
și mănânc din farfuriile lor spălate
atât de bine și toți agenții îmi
strigă să vă aduc înapoi să vi se facă
autopsiile, să fiți tăiați cu raze laser
ca să vi se oprească definitiv inimile,
și eu pe pământul negru și ud
imi simt pieptul negru și ud
printre mâinile voastre rupte
spălate bine,
încât s-au facut albe
....
nimic nu mă atinge aici
pe zăpada scursă din streașinile caselor
înșiruite
du-te adu-mă luminează-mă
vânez ți-am spus, mă tulburi
din a dormi, visai?
nu știu,vorbesc, fumez acum
trăiesc, iubeam cândva
mi-a trecut, mă doare, sufăr
nu plânge, vino zici
ne apropiam cautându-ne
îmbrățișează-mă vibrai
am crescut..
Despre ceea ce nu se poate [vorbi, desena, cânta, etc.] trebuie să se tacă («whereof one cannot speak» Wittgenstein; or „whereof one can speak by means of sounds of silence” G.M.)
trupul meu cerșea un telefon măcar așa să știu
că încă mai respiri chiar daca prin alt
orificiu al lumii sufletul mă plesnea peste ochi
și-mi cerea insistent să o iau de la 0 sau să
uit tot ce știu despre viață
normal, cum toate plecările se petrec noaptea așa am plecat
și eu noaptea mi-am pus în bagaje o fractură de
Comentarii aleatorii