însetat, caută în izvorul nopții paharul dorit
dând la o parte copacul de ceață al tăcerii, țâșnește în fața lui
unduind muzica unui sentiment necuprins
simte furtuna
o alege
sărutul lins al tălpii, topit în voal de fum
pe perna de nisip ei pleacă într-un dans nesfârșit,
hypnotic o străpunge cu pumnalul
izvorând venin și miere
lângă ei, o cămilă oarbă pipăie întunericul
e drept am umblat și eu pe coclauri dar lipsa ta mă scoate din minți. iar vorbitul la telefon nu ține. de la firmă am doar 100 de minute în alte rețele care-mi intră pe 26 așa că la începutul lunii următoare o voce suavă mă anunță că mi-am depășit numărul de minute alocate.
s-au întîmplat multe în absența ta. atît de multe că nu știu cu ce să încep ca să nu mă pierd.
Comentarii aleatorii