ea împărțea flori de câmp la mese
soldații fumau tăcuți la o cafea cu gust de acasă, înaintea unui drum ca un sicriu.
dansezi?
își prinse părul negru într-o coadă la spate,
cabrându-și sânii ca doi cai de curse:
da.
știai că... în capriciul unui tango descoperi începutul unei povești de dragoste?
nu te... contrazic.
așa vorbeau ochii fardați tare cu zâmbetul feței nerase,
"mai gândește-te și la următorul aspect:
dacă, iarăși, acel om, coborând,
s-ar așeza în același scaun de unde a plecat,
oare nu ar avea ochii plini de întunecime,
sosind deodată dinspre lumea însorită?"
Platon, Republica
mâna mea, 33 ani
Comentarii aleatorii