jurnal

imaginea utilizatorului emiemi

în fond e totul lavabil

curtea de apel se înalță din spatele tribunalului ca o boală de piele. cu fiecare metru de cer pe care-l înghite soarele curtea de apel se face mai hîdă. te uiți la cele cinci etaje cu gura căscată te întrebi cui folosește mormanul ăsta de termopane și aluminiu. mai bine s-ar face un cimitir pe verticală cu toate crucile de aluminiu o să vină o zi cînd pămîntul n-o să ne mai ajungă atunci vor luci deodată crucile dumnezeu orbește și nu mai ia pe niciunul din noi.

Proză: 
imaginea utilizatorului Vali Slavu

Ultima pagină

Jurnal de front

Photobucket

O ploaie mocănească se stârnise, cu puţin înainte de albirea zorilor. Gheorghe se trezi în tranşeea rece şi îl privi pe Sandu lu’ Gogâţă, consăteanul şi camaradul lui de arme, care încă dormea chircit, cu capul pe o moviliţă de muşchi reavăn. „Ia uite la Sandu, ce bine doarme! Nici nu simte că plouă. Bag samă că o visează pe Ruzalia care, zice el, a jurat să-l aştepte. De parcă ar avea cu cine să se mărite… Toţi feciorii din sat îs pe front. Oare Florica mea s-o fi trezit să mulgă vacile?”

Proză: 
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

Viaţa la cămin în Cluj

note de jurnal

Intram în bucătăria comună seara, când oboseala îmi muşca timpanele ca un zgârci pocnind ritmic în ureche. Gândacii roşii mişunau printre cleiuri vechi, flăcările fâsâiau spasmodic. Mirosul de arsură şi gaz mă pătrundea până la os. Începusem să fumez ţigări Assos sau Chesterfield, la modă pe vremea aceea. O colegă de cămin de la altă facultate se sprijinea cu coatele de masa murdară şi îmi zâmbea povestindu-mi viaţa ei. Avea dinţii deja înnegriţi.

Proză: 
imaginea utilizatorului emiemi

contrasens

vine o zi când îți lași unghiile de la picioare să crească apoi tragi o linie în țărână și urli.

fișa postului: efectuează și menține curățenia în perimetrul raionului. părul va fi legat sub bonetă unghiile îngrijite și curate. verifică temperatura în vitrine și lăzile frigorifice. eliberează bonul fiscal și multumește clienților.

merg pe dig mă uit în urmă în urmă sunt eu nu pot ține pasul cu mine. trec prin oameni prin câinii scoși la plimbare prin mulțimea de gură-cască ce admiră pescarii prin pontoanele ruginite trase la mal. să mă definesc să-mi aflu locul să-mi zbor creierii sinonimie perfectă. strâng din dinți până ce dinții nu mai sunt decât făină amestecată cu scuipat.

Proză: 

Pagini

Subscribe to jurnal