Estetica, ca disciplină filosofică specifică, deși preocupări în domeniu există din antichitate, s-a constituit în sec. 18, când A. G. Baumgarten îi dă denumirea pe care o cunoaștem astăzi în lucrarea intitulată „Aesthetica“ (1750), pe care o definește drept „știința cunoașterii senzoriale“, făcând totodată distincția clară între logică și estetică. Întrucât estetica studiază esența, legitățile, categoriile și structura acelei atitudini umane față de realitate, caracterizată prin reflectarea, contemplarea, valorizarea și făurirea unor trăsături specifice ale obiectelor și proceselor din natură, societate și conștiință sau ale creațiilor omenești (artistice), ne propunem aici să inserăm câteva „judecăți“ regăsite în ultimul aspect de studiu al acestei discipline: creația artistică.
31 octombrie – 5 noiembrie 2006, Place de la Bastille, Paris
In perioada 31 octombrie – 5 noiembrie a avut loc în Place de la Bastille din Paris Grand Marché d’Art Contemporain.
Sub semnul vocației, au expus lucrările lor pictori, sculptori, gravori și fotografi profesioniști și amatori din Franța și lumea întreagă. Este de menționat aspectul democratic al acestui salon unde poate expune atît un artist consacrat cit și artiști care vin cu lucrări pentru prima lor expoziție colectivă. Altă particularitate o reprezintă ocazia artistului de a se întilni cu vizitatorii, colecționarii, cît și cu galeriștii promotori în căutare de noi expozanți.
Pentru că tot e sigur tovarășul Voronin de faptul că manifestațiile din Chișinău au fost provocate și orchestrate de România, o să-i mai dau și eu câteva dovezi, pe lângă cele pe care pretinde că le-ar avea, în sprijinul acestei obsesii care nu-l lasă să doarmă și să viseze rusește. Prima dovadă ar fi, iată, colaborarea de aproape nouă ani a mai multor autori basarabeni, în frunte cu dl Academician Mihai Cimpoi, diriguitor al obștei scriitoricești din Republica păstorită cu atâta vigilență de zisul tovarăș (pe care-l voi numi, în continuare, domn), la revista „Litere”. Apoi, în micuța (dar obraznica) publicație târgovișteană și-a făcut sălașul, de peste opt ani, subversiva rubrică „Poezia Acasă”, îngrijită de poetul Iulian Filip.
Marele prozator, poet și publicist ucrainean din România, bucovineanul Stepan Tkaciuc spunea că literatura ucraineană din România «… s-a născut în secolele trecute ale legendarei Bucovine, iar orașele Cernăuți, Suceava și Siret au fost rampele ei de lansare câtre inimile cititorilor ucraineni din toată lumea. («Cuvânt despre cuvântul ucrainean din România», «Antologia poeziei ucrainene din România», Editura «Mustang», București, 2000)
Djamal Mahmoud (născut la 4 mai 1962) originar din Rakka, Siria, stabilit în România din adolescenţă, publică în acest an trei cărţi de poezie deodată la trei edituri diferite, Brumar şi Vinea (România) şi Clapass (Franţa) într- un efort considerabil de a se impune.
Deşi i-a mai apărut în urmă cu câţiva ani o carte la o editură obscură, poetul consideră că abia acum debutează prin cele două volume de poeme scrise direct în limba română. Deşi bun cunoscător al limbii române, poetul pare totuşi să pună în poeme un zid inefabil, cum întâlneşti la traducerile dintr-o limbă într-alta …
“Pe muchiile cercului” este o carte pentru prieteni, judecând după felul în care majoritatea poeziilor sunt dedicate, au un destinatar direct.
Comentarii aleatorii