I se dedică, circumstanțial, lui Andu Moldovan (Bobadil). Dar și votanților din diaspora
S-a observat, în legătură cu unii poeți din exil, plecați pe meleaguri mai îndepărtate sau mai apropiate înainte de instaurarea comunismului în România, că ei, pierzând, robinsonic, legătura cu ceea ce se întâmplă în literatura noastră, dar continuând să scrie, au conservat stilul și temele în vogă în momentul plecării lor și, în general, au perseverat în a dialoga cu fantasmele propriei lor tinereți.
Fară să-i simt trecerea, a trecut ceva mai mult de un an de când activez pe Hermeneia.
O ambianță ce mi-a oferit interacțiune, expunere vizuală dar și exigență critică.
Ocazia experimentelor, feedbackul benefic al ochiului celor din afară.
Așa se face că am încropit, (cu parte din textele postate pe Hermeneia) o cărticică de poezie și dialog cu prieteni virtuali. Este un amalgam neconvențional oscilând între absurd,
introspecție și joaca cu vorbele. Cu "In vizită la Ussais" invit cititorul să intre
într-o oază inexistentă dar oniric posibilă, un fel de Macondo decupat din
deșerturi, populat de samurai, marinari rătăciți, sau infante volatile.
Vizităm gheișe la Kyoto, participăm la revoluția cubană, la o nuntă in țara
A apărut numărul 3 al revistei de literatură şi artă Algoritm Literar. Revista reuneşte un număr de peste 35 de autori ce semnează poezie, proză şi critică literară.
Se pare că entuziasmul, noțiunea derivată din „a fi în Dumnezeu“, reprezintă criteriul de bază pentru Europa de Est în integrarea în Uniunea Europeană (UE). Acest criteriu se grefează pe sincronizarea valorilor culturale occidentale cu cele din est.
Iată acum o încercare unională pacifistă, deosebită de întreprinderile anterioare bazate pe expansiuni războinice, care, în contextul schimbărilor socio-culturale, are ca „ingredient“ necesar în Europa de Est reforma mentalitații.
Alex Vakulovski refuzat din nou să intre în România.
A fi român european sau penibil în propria ţară. Asta e dilema omului de cultură actual. Cu Europa mai vedem, deocamdată ne simţim penibili pentru că semnăm petiţii peste petiţii, ca unui scriitor basarabean să-i fie acordată cetăţenia română şi, după secole de amînări, Statul român se milogeşte să i-o dea „avînd în vedere” mulţimea de personalităţi care au cerut acest lucru...
Dar surpriză: invitat să depună jurămîntul de credinţă, care să oficializeze „adopţia”, scriitorului i se refuză viza la Consulatul Român de la Chişinău!
Comentarii aleatorii