In perioada 13-15 octombrie a avut loc la Paris, Salonul Revistei (Salon de la Revue) aflat la a 16-a ediție. Această manifestare a reunit 200 de expozanți cu peste 700 de reviste. Polii de interes ai salonului de revistă francofonă au fost : reviste literare, reviste de artă, reviste de istoria avangardelor, reviste de psihologie, reviste interculturale, reviste de știinte umane și sociale, reviste de benzi desenate și aventuri, reviste de poezie (ale « Maisons de la poésie » din Marseille, Saint Quentin en Yvelines, Paris, Lyon, Nantes).
Au fost prezente 250 de reviste străine din Canada, Belgia, Elveția, Italia și Israel.
Virtualia devine subiect fierbinte în fiecare început de iarnă și ne pune pe drumuri ca la un fel de Mecca a poeților virtualiști și ne...într-un pelerinaj la finele căruia poezia are doar de cîștigat. devine nu invizibilă ci invincible to everyone. mă bucur întrucît Alina Manole ține sus spiritul acestei instituții ieșene și cu un farmec inconfundabil măiastru duce sărbătoarea mereu la bun sfîrșit. anul acesta evenimentul s-a desfășurat într-un anticariat pentru că rimează cu poezia nouă...:) D-l Grumăzescu e o gazdă minunată, un bonom hîtru și pus pe glume. lume multă și totuși lipsesc destui din obișnuiții evenimentului. atmosfera e cozy, caldă și plăcută, prăjiturile, sucul și șampania la locul lor. spre deosebire de anii trecuți parcă mai sobră și mai altfel.
Postmodernismul, confundat adesea cu experimentalismul, nu este decât o "întreprindere culturală", "cel mai supralicitat ca tentativă de definire, un spațiu nebulos, "ar putea să marcheze însă cadrul unei bătălii, pentru zămislirea a ceva nou."(Linda Hutcheon, „Poetica postmodernismului”)
Ce este postmodernismul? ...Curentul cel mai contestatar care sfârșește prin a îngloba tot ceea ce se contestă. ... În cultură, un amalgam, civilizația derulată și fragmentată și combinată la-ntâmplare.
Urlă sfinxul încuiat în trup
după femeia lui uitată afară;
Se întâmplă o ciudăţenie nejustificată: majoritatea poeţilor avangardei sunt bărbaţi. Nora Iuga desfidă statistica masculinităţii şi chiar ne explică din capul locului diferenţele bărbat-femeie în poemul "Vina nu e a mea":
Vina nu e mea
că nu pot să-i fac jocheului
un moştenitor
Mânjii noştrii stau înrămaţi în lună
şi n-au învăţat incă silabele
Ma-mă.
I se dedică, circumstanțial, lui Andu Moldovan (Bobadil). Dar și votanților din diaspora
S-a observat, în legătură cu unii poeți din exil, plecați pe meleaguri mai îndepărtate sau mai apropiate înainte de instaurarea comunismului în România, că ei, pierzând, robinsonic, legătura cu ceea ce se întâmplă în literatura noastră, dar continuând să scrie, au conservat stilul și temele în vogă în momentul plecării lor și, în general, au perseverat în a dialoga cu fantasmele propriei lor tinereți.
Comentarii aleatorii