Am să încep acest parcurs întru prietenie și înfățișare, întru prezentare și aoxifonie, cu două versuri recente, memorabile ale lui Ioan Es. Pop, care prezintă evoluția ființei umane până la umbrele ultime ale spiritului printre cei dragi, cînd ajungi să: ...nu mai crezi decât în istorie./iar istoria vorbește doar de cei ce dispar
Romanul „Femei” este autobiografic, iată chiar la început referirea la funcția pe care Bukowski a deținut-o la poștă, transferată personajului principal, și cîteva detalii picante de laborator artistic: „Nu știu sigur cînd am văzut-o prima oară pe Lydia Vance. Să fi fost cu vreo șase ani în urmă, cînd tocmai îmi dădusem demisia din slujba pe care o aveam de doisprezece ani ca funcționar la poștă și încercam să devin scriitor. Eram îngrozit și beam mai mult ca niciodată, încercam să scriu primul meu roman. Beam cîte o stacană de whiskey și o duzină de cutii de bere în fiecare noapte, în timp ce lucram. Fumam trabucuri ieftine și băteam la mașină și beam și ascultam muzică clasică la radio pînă dimineața.
Afară Sibiul începuse să fulguiască din nou, când Atriumul îşi pregătea dialogul de seară. Invitaţii lunii februarie erau scriitorul Silviu Guga şi artistul plastic Niu Herişanu. Pe mese aşteptau deja câteva lucrări de sculptură ale celui din urmă, pregătind atmosfera.
PATRIA: milițienii care-ți bagă lanterna în ochi, invitându-te să-i urmezi, comportându-se astfel dintr-un simplu și uman exces de zel. După ce ai părăsit compartimentul în care toți oamenii urau regimul, au stins lumina, a făcut fiecare pe adormitul. Știai sigur că în sinea lor se gândesc la cuvintele tale: abia când te-au ridicat și-au dat seama că erai sincer (lașitatea, obligația restaurantelor de-a închide la ora 22.00).
Publicat în 1968, romanul este printre cele mai apreciate opere SF din istoria genului, stând și la baza filmului Blade Runner – deschizător de drumuri în genul cyberpunk. Într-o lume distopică a viitorului, omenirea se vede confruntată cu problema părăsirii unui Pământ aflat sub puternica influență a radiațiilor în urma unui război. Pentru a conserva specia umană, autoritățile sfătuiesc lumea să plece pe coloniile spațiale, acolo unde androizi asemănători oamenilor servesc drept sclavi ai acestora, efectuând cele mai grele munci. Rick Deckard este un vânător de recompense specializat în „retragerea” acestor ființe, care primește o nouă misiune – lichidarea unui grup de androizi sosiți pe Pământ pentru a se răzbuna.
Comentarii aleatorii