adnas -
De cântă
să-mi cânte,
noroc...
din cobză, de dor și de jale.
vreau verde,
pe veci,
într-un loc,
din augustul ploillor tale.
Ce oase?
ce turme?
lucernă,
pe coapse îmi crește agale.
un braț îți aștern
ca o pernă,
o clipă
mă-mpinge la vale.
Doar moartea
îmi cântă, eternă.
sărut
și privesc,
mai departe
se lasă drapele
în bernă,
iubiri, tot mai multe-s
pe moarte.
Azi imnuri
se scriu
fără nume
se leagă volume de carte.
un braț îți întind
peste lume
dar clipa,
din nou
ne desparte.
Poezie:
Comentarii
flabra -
un poem armonic, care curge firesc. retin strofa a doua!
Sancho Panza -
Bine ai venit pe Hermeneia, Sanda, și mult succes. o poezie frumoasă, doar ultima strofa mi se pare ceva mai ruptă de întreg. P.S.:o să te rog să arunci o privire peste Regulamentul acela, dacă n-ai făcut-o deja.
francisc -
sanda, nu i asa ca e politicos si frumos sa multumesti celor te citesc si rup din timpul lor pentru a-ti lasa semn sub textele tale? te rog sa ma ierti pentru interventie fireste, tu stii mai bine ce trebuie sa faci si ce nu
adnas -
Elena, multumesc de citire! Adriana, multumesc, bine v-am gasit! poezia nu este in forma ei finala, voi reveni asupra ei. p.s. am citit Regulamentul - daca-i ceva, care imi scapa, te rog sa-si spui. Francisc, ai dreptate, nu am ce sa-ti iert. multumesc de atentionare.