locul în care m-am întâmplat

imaginea utilizatorului Ottilia Ardeleanu

astăzi m-am lovit în trecere de câteva tristeţi
am întors capul după ele în dorinţa de a mă scuza
dar ele mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi

am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam

pe urmele mele totuşi un lup
negru în cer

viaţa muşcată se stinge

Comentarii

da, da

toate faine mai putin „totusi”. ca lupu' vine oricum...:)

totuşi,

nu mă aşteptam să vină şi după mine, de aceea... :)

mulţumesc, Silviu, mă bucur să ştiu că mă citeşti!

scuze pentru

indrazneala, dar o vad putin, doar putin, mai "aerisita"...

"astăzi m-am lovit de câteva tristeţi
am întors capul din dorinţa de a mă scuza
dar mergeau sprinten
le-am urmărit un timp
până s-au pierdut în braţele unor necunoscuţi

am pornit mai departe şi în faţa mea a început să ningă
într-un fel în care nu mai vedeam

pe urmele mele totuşi un lup
negru în cer

viaţa muşcată se stinge"

e în regulă,

ar mai putea fi eliminate şi alte părţi, consider, însă, că fiecare are un minim de relevanţă în context. Luca, mulţumesc pentru "îndrăzneala" pertinentă.

Parere

Ai fost putin nehotarata de modul cum ar trebui sa abordezi ideea... ai pornit logic, simplu, sugestiv dar te-ai pierdut de la lup incolo de parca tragicului&autenticului clipei ii mai trebuiau bigudiuri stilistice.

dă-mi tu

un final mai altfel.
la mine, finalul ăsta este. ce-aş mai fi putut hotărî?! mă bucur că eşti aici şi mulţumesc.
ps. detest bigudiurile de orice fel!