Deşi este de notorietate faptul că eu şi cu acest atât de aclamat autor tecucean nu ne regăsim pe aceleaşi lungimi de undă lirice, ca să zic aşa, unde mai pui ca el, tecuciul, este pentru mine mai abscons decât linia ferată de la bârlad la văscăuţi şi tot negativismul luate împreună, deci, cum spuneam, eu în mod normal nu împărtăşesc aceleaşi fioruri lirice cu autorul acestui text. Cu atât mai mult cu cât, iată, abia astăzi am citit şi eu mai cu atenţie biografia sa din pagina de autor şi am fost foarte impresionat, îndeosebi de cariera academică a autorului, nehotărâtă, lungă şi întreruptă de felurite halte cam ca sus-menţionata cale ferată şi care finalmente mi-a rămas destul de neclară.
Cu toate acestea spuneam, textul ăsta, că o fi scris la duş sau pe budă, mie mi-a plăcut. Întâi de toate îmi place cum începe iar eu sunt un romantic întârziat, dacă ceva îmi place cum începe, îi mai iert acolo două, trei episoade post-coitale...
Însă are verb mult în el (şi asta e greu) are luciditate cât să te pună niţel pe gânduri şi, cum spuneam, are în incipit chiar şi inspiraţie, apoi pe final desigur în lipsă de altă inspiraţie pe măsura primeia (iar asta e o şmecherie care ţine de o mie de ani), iată, autorul repetă incipitul şi în final... şi iar mi-a plăcut! Fără mumbo-jumbo (tare!) e un vers pe care îl reţin.
Ave.
Andu
probabil pentru tine, nicodem, care ai, din păcate în acest caz, o capacitate atît de redusă de înțelegere.
și da, acolo dumnezeu spune despre sine „nu exist”.
iar întreaga (mea) discuție nu e zero. dar pentru asta trebuie să gîndești
Maria(na) mulțumesc pentru aplecarea asupra acestui poem.
Nu înțeleg de ce trecerea bruscă la personal din acel 'simt' deranjează, mai ales pe unele ca noi, femeile, mai mereu depersonalizate.
Iar cei doi de 'înainte' așa-i au sensuri 'un pic diferite' cam ca în celebra parafrază de pe vremea lui ceau-bau 'tot înainte' pentru că 'tot înainte' era mai bine...
Ne mai citim.
între cernoziom și cer. nu știu dacă verticală e linia trasată de pod, dar de la teluric se vrea trecerea și recuperarea fără linii clare (sfumato), spre imponderabil. recuperarea unui spațiu aproape pierdut. a doua strofă îmi amintește de sylvia plath și obsesia masculinității pierdute la naștere. cele doua părți ale poemului sunt precum alveolele scoicilor.
Imi place ideea cu spovednaia in atrii si ventricole. In schimb ideea mirosului mi se pare ilara. Imi este imposibil sa o gandesc fara vreo trimitere canina. "ma uit atent"... suna ciudat. Te poti uita neatent ? Personal as reformula, sau as schimba adverbul. Ialin
ai reuşit din versurile mai multor poezii - pe unele am satisfacţia că le-am recunoscut la prima citire (o să fac doar câteva exemplificări: "şi aşa cum aduc zorii fluturele la gura fântânii"/ "din cartea profeţilor", "atingerile mele sînt la fel ca măceaşa de august/"din cartea eclesiastului", "... clipeala de ochi măsoară lumina ca s-o aşeze în oale"/"din cartea proerbelor") - să faci un poem care are aerul că îşi cară metaforele în spate, cu acuitate, un ansamblu cu sens din care se deznoadă sensuri, o pătură lirică cu care înveleşti cititorul, îl aduci la cald, el simte cum duhneşti a cerneală...
ne-ai introdus în natură, fie ea spânzurată ori nu, apoi, mai aproape, în natura interioară cu un aer ca o pasăre albă. pentru ingeniozitate şi lucrul bine făcut, nu pot decât să apreciez!
excelentă evitarea de a spune şi capacitatea de a transmite. interesantă şi admonestarea din "Uneori rumegăm o idee, o molfăim câţiva ani ca să o abandonăm în favoarea unei doctrine de design mai nou."
"Imi mişc ochelarii de soare, cu gestul unui fermier atacat de capre dispersate, în zare fumegă abatorul tuturor speranţelor." - dom'le mai lasă şi tu pesimismul ăsta.
pe mine nu m-a convins acest poem. are o atmosfera voit cautata, de tablou dintr-ala de se vinde pe la targuri, celebrul peisaj in care pui toate ingredientele ca sa iasa ca la carte.
time off. Paul, membralitatea U.S.R. valoreaza pe hermeneia la fel de mult ca si o ceapa degerata. te rog, te implor nu te amagi cu chestii din astea. lasa-i pe oameni sa judece ce scrii nu galoanele sau diplomele sau mai stiu eu ce. ca daca era asa faceam o sectie cu vitrina in care sa ne punem fiecare gramajoara de medalii. Aranca, Paul a spus ca a publicat acolo (desi pe noi nu ne intereseaza acel text ci acest text, si deci ar fi trebuit sa dea referinte eventual doar la acest text si sa nu faca reclama mascata pentruTecuciul cultural sau pentru Boierism dar asta e, nu toata lumea vrea sa inteleaga nuantele astea mai subtile) sa il credem; la urma urmei exista probabil sute de reviste culturale in Romania care publica spataminal sau lunar mii de articole. nu cred ca foloseste nimanui o ancheta din asta pentru un fapt asa de marunt
Intr-un fel de incheiere a acestei mini-dezbateri si pentru ca nu pot sa nu zic la ce zice Dorin "nimic din ceea ce e gratis nu mi-e strain" este vorba originala a ghici ciuperca ce-i cui. Cine stie altfel sa aunce primul piatra. P.S. Mi-au placut haiku-urile Orianei
Onorat Consiliu,
Am luat notă de atitudinea Dvs. dar consider că mă discriminați (no news) și asta nu vă face cinste (no news), pentru că poemul este mult mai vulgar decât comentariul meu, asta era și ideea în caz că nu s-a prins chiar nimeni deși nu cred că poate fi vorba despre așa ceva pe site-ul acesta plin de oameni inteligenți.
I rest my case now
Mircea, eu inteleg ca tu ai vrut sa ne transmiti asa, o stare meditativa referitoare la numita Cezara dar chiar trebuia sa incepi brusc cu versul "Cezara e un inger"... pai ce sa mai citesc mai departe Luciane, ce? Eu iti recomand sa rescrii poemul folosind mai mult intuitia cititorului pentru ca ideea e buna. Cred ca l-ai scris prea grabit. Lasa-l sa se mai coaca... parerea mea si La Multi Ani cu poezie! Andu
Eu scriu prost. Mi-au spus asta multi oameni "de litere" chiar si un critic , am fost chiar cenzurat pe web, chiar exclus dintr-un club de poezie. Acesta e si motivul pentru care ma consider un... exemplu bun :) . Din pacate la polemica care a durat doar 4 zile? Dece oare? Poate ca ori de cate ori spunem ceva cu vorbele noastre ceelalti aud altceva adica cuvintelelor. Asa este si in scris si peste tot. Asa se face ca atunci cand scri "poezie" fiecare intelege altceva. Majoritatea celor care citesc nu au capacitatea unor definitii propri si evident folosesc in a intelege cuvintele definitiile altora " poezia este...." ( J.F. Groter 1881) sau "poezia este..." ( acad. prof. doc. emerit T. Torbescu). Eu numesc aceasta exaltare culturala "reflex scolaresc" ( se dobandeste in anii multi de scoala ). Acelasi reflex ne face sa spunem fara sa gandim ca poezia e literatura, literatura e arta, arta e talent, talentul e inascut si validat de un critic, "e" nu se foloseste in textele literare preferabil fiind "este", etc. Si atunci gandim steril ca cineva care isi defineste textul ca "poezie" inseamna ca are "pretentia" ca scrie literatura = deci face arta = adica are talent = adica s-a nascut geniu = mai mult vrea ca noi ( cetitorii ) sa recunoastem toate astea! Nimic mai gresit!!! ( exemplu eu, care stiu ca scriu prost, intelegant toate astea imi public textele la "cutia cu nisip" ) Pentru ca am obosit sa explic "cum sta treaba" cu scrierea care nu mai are prea mare legatura cu secolul trecut si cu definitiile poeziei. Cei care scriu nu se mai numesc "scriitori" ci "blogeri" ( sau cam asa ceva ), cei care "critica" se numesc "ceicarescriucomentarii". Atunci care e problama in Mileniul III ? Eu indraznesc sa cred ca problema e somajul :)... da, somajul criticilor, a istoicilor "literaturii" si de o suta de ori mai grav lipsa de profesionalism a profesorilor care predau o istorie ( evident moarta ) , rodul muncii lor fiind manelistii... Sa ne suparam pentru asta? Eu cred ca nu e necesar. E suficient sa il felicitam pe autorul acestui proiect "hermeneia" si sa ii dorim multi "concurenti", e suficient sa "scriem prost", sau sa comentam "acid" si cel mai important sa ii lasam pe ceelalti sa citeasca "cuvintele"........
Primele trei „strofe” sunt dovada practică a ceea ce spui mai spre sfârșit: fericirea nu e obligatoriu să fie clară, nu trebuie neapărat declarată, „pot înota fără tubul de aer, fără labe mari de scafandru”? Nu de alta, dar începutul „intrigă” nițel prin descrieri de lucruri atât de simple și la îndemâna oricui, chiar stângaci realizate parcă... Mai apoi începi a simți că lucrurile nu sunt observate de un ochi oarecare, ci de unul conectat la un suflet sensibil care CAUTĂ ceva anume privind aiurea într-o lume normală, provocând o ploaie în stare să transforme „nisipul” în vise împlinite. Așa s-a văzut de aici, de după monitor:) Îmi place poezia ta, mulțam!
Marga, îți reamintesc și închei această secvență. Afirmam pe 8 decembrie 2011 următoarele:
"margas, pentru mine opinia ta nu este credibilă. te rog să reții asta. e ca și cum o obeză mi-ar vinde ceaiuri de slăbit. dacă vrei să patinezi în gol sub textele mele, cu penițe sau injurii, mi-e indiferent. tschüs! subiect închis!"
se pare că ai uitat și vrei să îmi spui părerea ta cu tot dinadinsul. ei, eu sunt consecvent. feel free să faci pogo sub textele mele.
raluca, textul nu este înscris la polemică. iar comentariul tău depășește bunul simț. aș prefera să intervii pe text ori să nu o faci deloc.
mi se pare că „n-a mai venit” și „a plecat” sună atît redundant cît și banal. umila mea părere este că textul s-ar fi terminat mai bine așa:
„s-a pierdut
în scuzele lui
personal, expresia "club exclusivist" nu mi se pare decit un semn spre o anume calitate. chiar daca autorul mentiunii respective nu stia ca, afirmind asta, nu poate decit sa aduca un mare serviciu. nu e nimic pierdut in ceea ce priveste plecarea unora. e dreptul lor. unii au dovedit chiar un comportament discutabil, superficial, infantil. exista si calificative pentru acest gen. important este ca pe acest site sa se scrie literatura. sa exersezi asa cum ai face la cursurile de vioara. important este sa se critice. insa obiectiv, constructiv si mai ales, serios. Adrian, o decantare calitativa nu dauneaza site-ului. Liberalismul pe care il sugerezi poate avea si conotatii negative. Sint de parere ca politica acestui site este buna, criteriile dupa care se selectioneaza si se permite accesul nu sunt deloc demodate. "Deschiderea portilor" nu inseamna acceptarea oricui, de dragul de a avea public in exces. Politica acestui site imi aminteste de vernisajele in care intri totusi pe baza de invitatie, de un anumit protocol. Prefer sa primesc vizitatorii in aceste conditii decit sa vad indivizi diversi care ori isi infunda sacosele cu fursecuri, ori isi "colectioneaza" pahare jur imprejur (si asta o marturisesc ca am vazut-o eu insami, fenomenele petrecindu-se la nivele la care, personal, nu ma asteptam si nu concepeam). din cind in cind se strecoara si acest tip de indivizi, in defavoarea celorlalti, insa iata cum timpul poate sa rezolve totul...oricit de scump este pretul cunoasterii realitatii si calitatii oamenilor.
god, ce cuvânt inspirat! un fel de quarc lingvistic
pe românește, desigur că există 'ticsită' însă nu este vorba despre acest banal cuvânt, așa-i?
este vorba despre 'tixită', care e cu totul altceva
eu nu știu ce e 'tixită' dar de vină este incultura mea
Te rog să nu schimbi că ar fi aiurea
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Adrian, am reformulat acolo. multumesc de citirea atenta. seara buna
pentru textul : ce se mai speră în lume? deDeşi este de notorietate faptul că eu şi cu acest atât de aclamat autor tecucean nu ne regăsim pe aceleaşi lungimi de undă lirice, ca să zic aşa, unde mai pui ca el, tecuciul, este pentru mine mai abscons decât linia ferată de la bârlad la văscăuţi şi tot negativismul luate împreună, deci, cum spuneam, eu în mod normal nu împărtăşesc aceleaşi fioruri lirice cu autorul acestui text. Cu atât mai mult cu cât, iată, abia astăzi am citit şi eu mai cu atenţie biografia sa din pagina de autor şi am fost foarte impresionat, îndeosebi de cariera academică a autorului, nehotărâtă, lungă şi întreruptă de felurite halte cam ca sus-menţionata cale ferată şi care finalmente mi-a rămas destul de neclară.
pentru textul : într-o dimineață cu lună deCu toate acestea spuneam, textul ăsta, că o fi scris la duş sau pe budă, mie mi-a plăcut. Întâi de toate îmi place cum începe iar eu sunt un romantic întârziat, dacă ceva îmi place cum începe, îi mai iert acolo două, trei episoade post-coitale...
Însă are verb mult în el (şi asta e greu) are luciditate cât să te pună niţel pe gânduri şi, cum spuneam, are în incipit chiar şi inspiraţie, apoi pe final desigur în lipsă de altă inspiraţie pe măsura primeia (iar asta e o şmecherie care ţine de o mie de ani), iată, autorul repetă incipitul şi în final... şi iar mi-a plăcut! Fără mumbo-jumbo (tare!) e un vers pe care îl reţin.
Ave.
Andu
probabil pentru tine, nicodem, care ai, din păcate în acest caz, o capacitate atît de redusă de înțelegere.
pentru textul : dezvățatul de a fi I deși da, acolo dumnezeu spune despre sine „nu exist”.
iar întreaga (mea) discuție nu e zero. dar pentru asta trebuie să gîndești
Maria(na) mulțumesc pentru aplecarea asupra acestui poem.
pentru textul : nimic despre Nimic deNu înțeleg de ce trecerea bruscă la personal din acel 'simt' deranjează, mai ales pe unele ca noi, femeile, mai mereu depersonalizate.
Iar cei doi de 'înainte' așa-i au sensuri 'un pic diferite' cam ca în celebra parafrază de pe vremea lui ceau-bau 'tot înainte' pentru că 'tot înainte' era mai bine...
Ne mai citim.
eu zic ca textul nu e chiar prost, ba e chiar interesant, doar ca pe alocuri devine prea patimas sau prea tehnic
pentru textul : căpățâni de porc în automobile de lux de:))) „să scape de zădadă cu o lopată”???
nici eu nu știam de odiseea premierului nostru...
n-are nimeni o replică, tot prin epigramă, la catrenul ăsta? :)
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! deda! stiu ca ii lipsesc diacriticele, nu stiu sa le folosesc, am o tastatura noua; voi invata totusi; multumesc de citire si incurajare; te mai astept.
pentru textul : insemnare deîntre cernoziom și cer. nu știu dacă verticală e linia trasată de pod, dar de la teluric se vrea trecerea și recuperarea fără linii clare (sfumato), spre imponderabil. recuperarea unui spațiu aproape pierdut. a doua strofă îmi amintește de sylvia plath și obsesia masculinității pierdute la naștere. cele doua părți ale poemului sunt precum alveolele scoicilor.
pentru textul : campia/podul deNu-i contest bunele intenţii, dar textul e de-un prozaism rar întâlnit (plus o doză însemnată de înapoiere culturală - femeia nu mai e de mult aşa!).
pentru textul : Femeile şi mărţişorul deImi place ideea cu spovednaia in atrii si ventricole. In schimb ideea mirosului mi se pare ilara. Imi este imposibil sa o gandesc fara vreo trimitere canina. "ma uit atent"... suna ciudat. Te poti uita neatent ? Personal as reformula, sau as schimba adverbul. Ialin
pentru textul : incizie deGabi: Dupa ani de zile de cand ii citesc pe unii, le recunosc stilul, asta e toata enigma. Dar acest lucru fii sigura ca nu ma va influenta in notare.
Virgil: Nu e nicio gluma, din contra, textele deja postate m-au intristat.
Catre participantii la concurs: va doresc inspiratie si rabdare pe texte. Mai e timp, nu va grabiti sa postati balarii.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deai reuşit din versurile mai multor poezii - pe unele am satisfacţia că le-am recunoscut la prima citire (o să fac doar câteva exemplificări: "şi aşa cum aduc zorii fluturele la gura fântânii"/ "din cartea profeţilor", "atingerile mele sînt la fel ca măceaşa de august/"din cartea eclesiastului", "... clipeala de ochi măsoară lumina ca s-o aşeze în oale"/"din cartea proerbelor") - să faci un poem care are aerul că îşi cară metaforele în spate, cu acuitate, un ansamblu cu sens din care se deznoadă sensuri, o pătură lirică cu care înveleşti cititorul, îl aduci la cald, el simte cum duhneşti a cerneală...
pentru textul : pasăre albă dene-ai introdus în natură, fie ea spânzurată ori nu, apoi, mai aproape, în natura interioară cu un aer ca o pasăre albă. pentru ingeniozitate şi lucrul bine făcut, nu pot decât să apreciez!
hahahaha no sir intr o zi vulcanismul va fi un curent important.ce ar fi sa discutam despre el?
pentru textul : I live in a yellow water-lily deexcelentă evitarea de a spune şi capacitatea de a transmite. interesantă şi admonestarea din "Uneori rumegăm o idee, o molfăim câţiva ani ca să o abandonăm în favoarea unei doctrine de design mai nou."
pentru textul : Arta Brută de"Imi mişc ochelarii de soare, cu gestul unui fermier atacat de capre dispersate, în zare fumegă abatorul tuturor speranţelor." - dom'le mai lasă şi tu pesimismul ăsta.
pe mine nu m-a convins acest poem. are o atmosfera voit cautata, de tablou dintr-ala de se vinde pe la targuri, celebrul peisaj in care pui toate ingredientele ca sa iasa ca la carte.
pentru textul : țara lui nu-știu-unde detime off. Paul, membralitatea U.S.R. valoreaza pe hermeneia la fel de mult ca si o ceapa degerata. te rog, te implor nu te amagi cu chestii din astea. lasa-i pe oameni sa judece ce scrii nu galoanele sau diplomele sau mai stiu eu ce. ca daca era asa faceam o sectie cu vitrina in care sa ne punem fiecare gramajoara de medalii. Aranca, Paul a spus ca a publicat acolo (desi pe noi nu ne intereseaza acel text ci acest text, si deci ar fi trebuit sa dea referinte eventual doar la acest text si sa nu faca reclama mascata pentruTecuciul cultural sau pentru Boierism dar asta e, nu toata lumea vrea sa inteleaga nuantele astea mai subtile) sa il credem; la urma urmei exista probabil sute de reviste culturale in Romania care publica spataminal sau lunar mii de articole. nu cred ca foloseste nimanui o ancheta din asta pentru un fapt asa de marunt
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deda, si mie mi-a placut desi l-am recitit pt a-l pricepe.
pentru textul : în prețul biletului denu stiu insa ce sa zic de titlu...parca mergea altceva
dar textul e fain.
Intr-un fel de incheiere a acestei mini-dezbateri si pentru ca nu pot sa nu zic la ce zice Dorin "nimic din ceea ce e gratis nu mi-e strain" este vorba originala a ghici ciuperca ce-i cui. Cine stie altfel sa aunce primul piatra. P.S. Mi-au placut haiku-urile Orianei
pentru textul : Lunatice demelancolie cuprinsa in cuvinte inspirate. felicitari!
pentru textul : Aburi deOnorat Consiliu,
pentru textul : poem naiv de blog deAm luat notă de atitudinea Dvs. dar consider că mă discriminați (no news) și asta nu vă face cinste (no news), pentru că poemul este mult mai vulgar decât comentariul meu, asta era și ideea în caz că nu s-a prins chiar nimeni deși nu cred că poate fi vorba despre așa ceva pe site-ul acesta plin de oameni inteligenți.
I rest my case now
mulțumesc, Daniela, îmi face bine semnul tău!
pentru textul : fata din spatele ochelarilor deMircea, eu inteleg ca tu ai vrut sa ne transmiti asa, o stare meditativa referitoare la numita Cezara dar chiar trebuia sa incepi brusc cu versul "Cezara e un inger"... pai ce sa mai citesc mai departe Luciane, ce? Eu iti recomand sa rescrii poemul folosind mai mult intuitia cititorului pentru ca ideea e buna. Cred ca l-ai scris prea grabit. Lasa-l sa se mai coaca... parerea mea si La Multi Ani cu poezie! Andu
pentru textul : Despre Cezara deinteresant arcul intre "clipa ce ma cheama" si "timpul nerostit"
pentru textul : Mă simt întreg prin clipa ce mă cheamă deEu scriu prost. Mi-au spus asta multi oameni "de litere" chiar si un critic , am fost chiar cenzurat pe web, chiar exclus dintr-un club de poezie. Acesta e si motivul pentru care ma consider un... exemplu bun :) . Din pacate la polemica care a durat doar 4 zile? Dece oare? Poate ca ori de cate ori spunem ceva cu vorbele noastre ceelalti aud altceva adica cuvintelelor. Asa este si in scris si peste tot. Asa se face ca atunci cand scri "poezie" fiecare intelege altceva. Majoritatea celor care citesc nu au capacitatea unor definitii propri si evident folosesc in a intelege cuvintele definitiile altora " poezia este...." ( J.F. Groter 1881) sau "poezia este..." ( acad. prof. doc. emerit T. Torbescu). Eu numesc aceasta exaltare culturala "reflex scolaresc" ( se dobandeste in anii multi de scoala ). Acelasi reflex ne face sa spunem fara sa gandim ca poezia e literatura, literatura e arta, arta e talent, talentul e inascut si validat de un critic, "e" nu se foloseste in textele literare preferabil fiind "este", etc. Si atunci gandim steril ca cineva care isi defineste textul ca "poezie" inseamna ca are "pretentia" ca scrie literatura = deci face arta = adica are talent = adica s-a nascut geniu = mai mult vrea ca noi ( cetitorii ) sa recunoastem toate astea! Nimic mai gresit!!! ( exemplu eu, care stiu ca scriu prost, intelegant toate astea imi public textele la "cutia cu nisip" ) Pentru ca am obosit sa explic "cum sta treaba" cu scrierea care nu mai are prea mare legatura cu secolul trecut si cu definitiile poeziei. Cei care scriu nu se mai numesc "scriitori" ci "blogeri" ( sau cam asa ceva ), cei care "critica" se numesc "ceicarescriucomentarii". Atunci care e problama in Mileniul III ? Eu indraznesc sa cred ca problema e somajul :)... da, somajul criticilor, a istoicilor "literaturii" si de o suta de ori mai grav lipsa de profesionalism a profesorilor care predau o istorie ( evident moarta ) , rodul muncii lor fiind manelistii... Sa ne suparam pentru asta? Eu cred ca nu e necesar. E suficient sa il felicitam pe autorul acestui proiect "hermeneia" si sa ii dorim multi "concurenti", e suficient sa "scriem prost", sau sa comentam "acid" si cel mai important sa ii lasam pe ceelalti sa citeasca "cuvintele"........
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost dePrimele trei „strofe” sunt dovada practică a ceea ce spui mai spre sfârșit: fericirea nu e obligatoriu să fie clară, nu trebuie neapărat declarată, „pot înota fără tubul de aer, fără labe mari de scafandru”? Nu de alta, dar începutul „intrigă” nițel prin descrieri de lucruri atât de simple și la îndemâna oricui, chiar stângaci realizate parcă... Mai apoi începi a simți că lucrurile nu sunt observate de un ochi oarecare, ci de unul conectat la un suflet sensibil care CAUTĂ ceva anume privind aiurea într-o lume normală, provocând o ploaie în stare să transforme „nisipul” în vise împlinite. Așa s-a văzut de aici, de după monitor:) Îmi place poezia ta, mulțam!
pentru textul : La capătul lumii deMarga, îți reamintesc și închei această secvență. Afirmam pe 8 decembrie 2011 următoarele:
"margas, pentru mine opinia ta nu este credibilă. te rog să reții asta. e ca și cum o obeză mi-ar vinde ceaiuri de slăbit. dacă vrei să patinezi în gol sub textele mele, cu penițe sau injurii, mi-e indiferent. tschüs! subiect închis!"
se pare că ai uitat și vrei să îmi spui părerea ta cu tot dinadinsul. ei, eu sunt consecvent. feel free să faci pogo sub textele mele.
raluca, textul nu este înscris la polemică. iar comentariul tău depășește bunul simț. aș prefera să intervii pe text ori să nu o faci deloc.
pentru textul : risipă de nori deatunci explică-mi aici: "pe cealaltă la bete sprijinită ca un lacăt".
pentru textul : când mă ţii de mână pe potecă se face că demi se pare că „n-a mai venit” și „a plecat” sună atît redundant cît și banal. umila mea părere este că textul s-ar fi terminat mai bine așa:
„s-a pierdut
în scuzele lui
inerțial”
pentru textul : Disoluţie depersonal, expresia "club exclusivist" nu mi se pare decit un semn spre o anume calitate. chiar daca autorul mentiunii respective nu stia ca, afirmind asta, nu poate decit sa aduca un mare serviciu. nu e nimic pierdut in ceea ce priveste plecarea unora. e dreptul lor. unii au dovedit chiar un comportament discutabil, superficial, infantil. exista si calificative pentru acest gen. important este ca pe acest site sa se scrie literatura. sa exersezi asa cum ai face la cursurile de vioara. important este sa se critice. insa obiectiv, constructiv si mai ales, serios. Adrian, o decantare calitativa nu dauneaza site-ului. Liberalismul pe care il sugerezi poate avea si conotatii negative. Sint de parere ca politica acestui site este buna, criteriile dupa care se selectioneaza si se permite accesul nu sunt deloc demodate. "Deschiderea portilor" nu inseamna acceptarea oricui, de dragul de a avea public in exces. Politica acestui site imi aminteste de vernisajele in care intri totusi pe baza de invitatie, de un anumit protocol. Prefer sa primesc vizitatorii in aceste conditii decit sa vad indivizi diversi care ori isi infunda sacosele cu fursecuri, ori isi "colectioneaza" pahare jur imprejur (si asta o marturisesc ca am vazut-o eu insami, fenomenele petrecindu-se la nivele la care, personal, nu ma asteptam si nu concepeam). din cind in cind se strecoara si acest tip de indivizi, in defavoarea celorlalti, insa iata cum timpul poate sa rezolve totul...oricit de scump este pretul cunoasterii realitatii si calitatii oamenilor.
pentru textul : trei observații degod, ce cuvânt inspirat! un fel de quarc lingvistic
pentru textul : meditaţie la amiază depe românește, desigur că există 'ticsită' însă nu este vorba despre acest banal cuvânt, așa-i?
este vorba despre 'tixită', care e cu totul altceva
eu nu știu ce e 'tixită' dar de vină este incultura mea
Te rog să nu schimbi că ar fi aiurea
Pagini