Cred că are dreptate Andu, fiindcă și pentru mine a fost cam necofortabil să citesc finalul care seamănă cu știrile de la ora 17 :) sau cu cele în care prezentatorul spune: „vă avertizăm că urmează imagini care ar putea să vă afecteze emoțional” :) Desigur, acestea fac parte din viață, se întâmplă, dar în cazul de față pare un final prea căutat, prea atent e distrasă atenția lectorului către altceva și dintr-o dată, zdrang!, s-a dus și concediu, și iubire, și viață, și tot... Mă gândesc, oare nu ar fi bine să se termine textul la “pe roşu”? Pe de altă parte și Adrian are dreptate în ce privește contrastul dintre pofta de viață și moartea subită. Aș lăsa moartea, ca final al acțiuni, o opțiune în imaginația lectorului. E doar o părere.
Despre ghilimele: se recomandă forma 99 jos la începutul citării și 99 sus la finalul citării.
E clar că Roxana excelează în proză (cât am văzut până acum, desigur), ceea ce se vede și de aici. Debutul poeziei îl văd cam greoi și complicat scris ("nu știu" cine, ce, cum, dar "știu" altceva, și nu "știu" dacă etc.) Apoi se repetă același lucru cu "te privesc". Imaginile mi se par cam plate toate, am căutat cu lumânarea una care să-mi placă, dar n-am găsit. Pe de altă parte, s-ar putea să fie greșită, totuși, impresia mea, dat fiind faptul că am citit textul în orizontul de așteptare al prozei ei de dinainte, dar cred că nu. Ideea poate fi bună, dar ai grijă să nu fie și poezia înfiorător de cum zici acolo.
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
Buna seara ! Personal cred ca mai puteti lucra la acest text. De obicei sintagme gen "sensul metaforic " nu isi au locul intr-un text poetic deorece sunt uzitate in cadrul analizelor literare. Incercati sa mai condensati textul pentru a concentra ideile cat mai bine. In versul "pe care îl voi păstra doar pentru mine nu- l voi arăta nimănui" ati spus acelasi lucru de doua ori. Verul "o să- l copiez pe hârtie va fi exact așa" este destul de slab in context. Mie mi-a placut ideea din versul "care degete scutură șoapta rămasă prin firele albe" care este foarte sugestiv, foarte bine construit. Nu vad punctuatie chair deloc. De curand am avut un schimb de idei cu o doamna de pe site pe acesta tema si nu pot spune daca e un lucru bun sau nu pentru ca nu stiu exact. Eu prefer sa o uzitez... Ialin
Aş prefera să înţelegi ceea ce spun... Nu e cazul să devii paranoică: " Ori poate utilizezi forma vulgară a exprimării legat de respectul de sine? Mă respect suficient, te asigur, dar totuşi îţi răspund". Despre "mă respect, dar îţi răspund" nu vorbesc, că mi-e ruşine. Ar fi trebuit sa-mi amintesc de diferenţa cu care primeşti laudele şi critica. Apoi, să tac.
Am spus clar că un autor care se respectă nu utilizează de copilării de genul "necuvinte/ nemoarte, nedurere etc". Ce-s tâmpeniile astea? Un fel de-a spune "habar n-am cum să mă exprim/ habar n-am cum să surprind interliric nişte concepte".
"gol şi sec nu e redundant, sunt concepte cu sensuri multiple" - şi care ar fi aici - "e asfaltul gol şi sec" - acele sensuri multiple ori poate complementare?!
"Dar nu e vorba de preţiozitate defel, cum poţi numi preţiozitate ceva care curge natural în formă aproape brută, neprelucrată?" - faptul că spui tu că totul curge natural nu înseamnă că e şi adevărat. Doar câteva exemple care curg precum lipiciul : "am sufletul otova/ decât să fixez de-a dreptul în plin/ en passant (nu românescul "în trecere, că nu-i interesant şi poetic)".
Nu pot să închei fără să mă mir/ îngrozesc" de frumuseţea contradicţiei/ ipocriziei din:
"Mă respect suficient, te asigur, dar totuşi îţi răspund şi "mulţam frumos pentru comentariu, sunt recunoscătoare pentru comunicare şi părere".
cel ce scrie poeme e sortit insetarii de limpede si va pieri de patima departarii de sine. cautatorul de ape se va lovi mereu de lipsa de rod a ghetarilor. zidurile apelor ramin la temelia indoielii noastre ca un vaiet nesfirsit al nesomnului. intre coastele timpului zadarnic cresc fintinile. "poemul e cântecul pietrei șlefuite cel ce moare de sete sapă singur fântâni"
"arunca resturile gambelor ei"?... ale cui "ei"? am aplicat o citire anaforica, dar mi-e greu sa descopar ce anume in text, mentionat anterior, poate fi inlocuit de adjectivul pronominal. "zarva" nu cred ca este... "nemurirea"? sau poate este vorba pur si simplu de o surpriza ori de un fragment dintr-un dialog inceput mai demult, in care o fi fost si un nume. ei, uite, tot caut logica undeva unde poate nici nu este nevoie.
E desigur un joc in toate si tu chiar o faci de o maniera tentanta... genul de poezie in care aparentele "defecte" concura fericit la frumosul imaginii de ansamblu. Place.
Adriana, ce are de-a face "Eu sunt" cu fără număr? Am dezbătut noi aici persoana sau caracterul lui Dumnezeu? De ce nu aduci ca argument ceea ce Iov spune în Iov 5:9
"El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr"!
sau David in psalmi, Psalmul 40:12
"căci rele fără număr mă împresoară!"
N-ar putea oare exista și binecuvăntari fără număr? V-ați pornit pe o dezbatere care duce doar la ironizare și apoi nicăieri. Și ca să ne oprim, voi șterge subtitlul. De dragul manelelor.
Trecând peste faptul că nu-mi plac quiz-urile, condiționările mă atrag încă și mai puțin... mai ales când nu sunt eu aceea care face regulile. Lăsând gluma la o parte, spune-mi ceva ce nu știu... înțelesesem că legătura dintre titlu și ce-i dedesubt e dată de acel 84 din final. Doar că, așa cum am recunoscut și în comentariul meu dinainte, beats me... exact legătura în sine îmi scapă. Dar experimentul stă (ca să nu spun că se înalță) și de la sine; legătura dintre zmeul de hârtie, imagine și cuvintele albe pe fondul negru ținând și de bagajul emoțional și intuitiv cu care vine fiecare de acasă... aducându-mi aminte de una dintre postările tale recente... eu una nu simt nevoia notelor de subsol în poezie. Desigur, curiozitatea mi-a dat ghes, altfel nu te întrebam. Nu că ar reprezenta un "must know".
dl. Titarenco, sticluțele acelea, chiar dacă dă un ton naiv, au o marcă a mea personală pe care doresc să o las în fiecare poezie în parte Sapphire, tocmai terenul bătătorit mi-a dat emoții, știam tema, expresiile și atmosefera. Știam că, poate, nu aduc ceva nou prin poezia aceasta, dar am încercat. vă mulțumesc de trecere
aici este o goana de suflete. destul de sus daca se ia cu sine si aerul si cerul. o impletire zbuciumata soldata cu o tacere printre spatiile ramase libere de viata. niciodata sa nu ne intoarcem de unde am plecat. azi am avut texte trecute prin tristete, draga anna.
Ecaterina, te rog ca pe viitor sa te abtii de la astfel de "comentarii" telegrafice care nu au nimic de a face cu aspectul literar al textului ci devin doar elemente de chat. Dacă vei alege sa continui asta vom fi nevoiti sa iti suspendam contul.
m-am obisnuit, ca din cand in cand, Profetul sa scoata cate un text de exceptie. Banui imediat cine este "poeta" care..nu e. Este o traire intensa care depaseste o prozodie fara cusur dar care, in loc s-o ascunda, o elibereaza.
probabil ca eu as fi renuntat la ultima parte. am sa caut sa aflu daca exista in limba romana cuvintul "randomal". iata un text pe care eu il vad undeva la granita dintre poezie si proza. si ca la orice granita ai o senzatie excitanta a unui pericol nevazut, ca si cum ai face ceva ce nu ar trebui sa se se vada. de asemeni textul merge pe aceeasi linie puternic masculina cu care ne-ai obisnuit pina acum.
Mai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
"in the pale color of fear" descending "the white wolf of despair" Brrr! Ce imagini! Mă țin bine de stîncă să nu amețesc și s-alunec tot privind monștrii din abisul care se utiă la mine dar se sfărîmă orele de sticlă...
felicitări calde şi din partea mea! Adrian, Silvia, Raluca, Alexandru, mă bucur că sunt cu voi!
Adrian, lista oficială, o caut deja de câteva zile şi nu am dat de ea, ştiam că sunt printre finalişti, dar care este premiul, nu.
acum ştiu!
îmi pare rău că nu am reuşit cu viza, să vin la premiere, dar sper să vă întâlnesc cu alte ocazii.
mulţumesc frumos DOREL pentru articol şi felicitări (deci, acad.Cimpoi, încântător, e onoare pentru mine)
merci Adrian, Maria.
apropo de burta. am scapat de ea. ma indrept catre valoarea sanatoasa a BMI-ului. deci asta nu este nici problema si nici consecinta. cel putin pentru mine. uitat sa spun: te salut pe aici pe sub notele astea ale mele. da, ai dreptate cu privire la nebunie. cindva am scris ceva despre asta. Plato in Phaedrus in antichitate il citeaza pe Socrate cum ca ar exista mai multe manii. manii de origine divina - Theia Mania ("Divine Madness"). si el mentioneaza patru: - da e la Apollo, darul profetiei, de la Dionysus, ritualurile mistice, de la Muze, poezia si de la Afrodita, iubirea. toate sint, sustine el, in esenta lor, manii divine. nu le poti controla. ci te controleaza. ceva ce putini inteleg din pacate.
cit despre vremurile bune, eu cred ca abia acum vor incepe. si iata cum am ajuns sa nu mai fiu pesimist...
Ioana: Îmi sunt de folos remarcile tale. O sa mai reflectez la ansamblul poeziei cand voi face revederea finală pt. publicare, mulțumesc pt trecere și încurajare. Marina: Da, secvențele pot fi pe undeva de sine stătătoare, dar și înlănțuite, ca niște coridoare, mă bucur că ți-a plăcut expresia cu îmbrăcarea ploii pe dedesubt... Mulțumesc pt. semn.
Frumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
Long way home. M-a fascinat aceasta pagina deschisa de jurnal. Dedesubtul hainei negre haina rosie, in urma umbrelor proiectate de stonehenge ( respect scrierea ta fara majuscula) luminitele de craciun marcheaza zborul unui suflet frumos, deschis spre lumina, lumina baladei lui Ciprian Porumbescu de exemplu. Un text extrem de concentrat, sint in Romania si deja mi-a ocupat tot timpul, util si placut.Deloc free, chiar expensive as putea spune.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cred că are dreptate Andu, fiindcă și pentru mine a fost cam necofortabil să citesc finalul care seamănă cu știrile de la ora 17 :) sau cu cele în care prezentatorul spune: „vă avertizăm că urmează imagini care ar putea să vă afecteze emoțional” :) Desigur, acestea fac parte din viață, se întâmplă, dar în cazul de față pare un final prea căutat, prea atent e distrasă atenția lectorului către altceva și dintr-o dată, zdrang!, s-a dus și concediu, și iubire, și viață, și tot... Mă gândesc, oare nu ar fi bine să se termine textul la “pe roşu”? Pe de altă parte și Adrian are dreptate în ce privește contrastul dintre pofta de viață și moartea subită. Aș lăsa moartea, ca final al acțiuni, o opțiune în imaginația lectorului. E doar o părere.
Despre ghilimele: se recomandă forma 99 jos la începutul citării și 99 sus la finalul citării.
pentru textul : Concediul deCred ca ideea ta este aproape de ceea ce am vrut si eu sa para a fi textul de mai sus. Multumesc pentru aprecieri!
pentru textul : Felix catus deE clar că Roxana excelează în proză (cât am văzut până acum, desigur), ceea ce se vede și de aici. Debutul poeziei îl văd cam greoi și complicat scris ("nu știu" cine, ce, cum, dar "știu" altceva, și nu "știu" dacă etc.) Apoi se repetă același lucru cu "te privesc". Imaginile mi se par cam plate toate, am căutat cu lumânarea una care să-mi placă, dar n-am găsit. Pe de altă parte, s-ar putea să fie greșită, totuși, impresia mea, dat fiind faptul că am citit textul în orizontul de așteptare al prozei ei de dinainte, dar cred că nu. Ideea poate fi bună, dar ai grijă să nu fie și poezia înfiorător de cum zici acolo.
pentru textul : bat la porțile tale și înjur dePaul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deBuna seara ! Personal cred ca mai puteti lucra la acest text. De obicei sintagme gen "sensul metaforic " nu isi au locul intr-un text poetic deorece sunt uzitate in cadrul analizelor literare. Incercati sa mai condensati textul pentru a concentra ideile cat mai bine. In versul "pe care îl voi păstra doar pentru mine nu- l voi arăta nimănui" ati spus acelasi lucru de doua ori. Verul "o să- l copiez pe hârtie va fi exact așa" este destul de slab in context. Mie mi-a placut ideea din versul "care degete scutură șoapta rămasă prin firele albe" care este foarte sugestiv, foarte bine construit. Nu vad punctuatie chair deloc. De curand am avut un schimb de idei cu o doamna de pe site pe acesta tema si nu pot spune daca e un lucru bun sau nu pentru ca nu stiu exact. Eu prefer sa o uzitez... Ialin
pentru textul : portretul meu din privirea ta (2) deAş prefera să înţelegi ceea ce spun... Nu e cazul să devii paranoică: " Ori poate utilizezi forma vulgară a exprimării legat de respectul de sine? Mă respect suficient, te asigur, dar totuşi îţi răspund". Despre "mă respect, dar îţi răspund" nu vorbesc, că mi-e ruşine. Ar fi trebuit sa-mi amintesc de diferenţa cu care primeşti laudele şi critica. Apoi, să tac.
Am spus clar că un autor care se respectă nu utilizează de copilării de genul "necuvinte/ nemoarte, nedurere etc". Ce-s tâmpeniile astea? Un fel de-a spune "habar n-am cum să mă exprim/ habar n-am cum să surprind interliric nişte concepte".
"gol şi sec nu e redundant, sunt concepte cu sensuri multiple" - şi care ar fi aici - "e asfaltul gol şi sec" - acele sensuri multiple ori poate complementare?!
"Dar nu e vorba de preţiozitate defel, cum poţi numi preţiozitate ceva care curge natural în formă aproape brută, neprelucrată?" - faptul că spui tu că totul curge natural nu înseamnă că e şi adevărat. Doar câteva exemple care curg precum lipiciul : "am sufletul otova/ decât să fixez de-a dreptul în plin/ en passant (nu românescul "în trecere, că nu-i interesant şi poetic)".
Nu pot să închei fără să mă mir/ îngrozesc" de frumuseţea contradicţiei/ ipocriziei din:
"Mă respect suficient, te asigur, dar totuşi îţi răspund şi "mulţam frumos pentru comentariu, sunt recunoscătoare pentru comunicare şi părere".
pentru textul : rupestră/ rupestrian decel ce scrie poeme e sortit insetarii de limpede si va pieri de patima departarii de sine. cautatorul de ape se va lovi mereu de lipsa de rod a ghetarilor. zidurile apelor ramin la temelia indoielii noastre ca un vaiet nesfirsit al nesomnului. intre coastele timpului zadarnic cresc fintinile. "poemul e cântecul pietrei șlefuite cel ce moare de sete sapă singur fântâni"
pentru textul : cel ce scrie poeme derog a- fi îngăduit să diferențiez în poezia mea numele comune de cele prorpii! asta din totdeauna! yester
pentru textul : gloanțele adevărate vorbeau cu gloanțele oarbe detare simpatic si frumos. un poem ce il citesti cu mare placere, rod al experientei si intelepciunii autorului.
pentru textul : Mă voi însura cu o ardeleancă grasă și blândă de"arunca resturile gambelor ei"?... ale cui "ei"? am aplicat o citire anaforica, dar mi-e greu sa descopar ce anume in text, mentionat anterior, poate fi inlocuit de adjectivul pronominal. "zarva" nu cred ca este... "nemurirea"? sau poate este vorba pur si simplu de o surpriza ori de un fragment dintr-un dialog inceput mai demult, in care o fi fost si un nume. ei, uite, tot caut logica undeva unde poate nici nu este nevoie.
pentru textul : invocatio deAdriana, hai că n-o fi atât de bună, dar mulțumesc pentru semn.
pentru textul : Cele o mie de lucruri deîmi plac versurile astea:
pentru textul : prin fereastra trenului roșu de"spală-mi tu părul
mi-e trupul obosit de umblet
între lumină și întuneric"
E desigur un joc in toate si tu chiar o faci de o maniera tentanta... genul de poezie in care aparentele "defecte" concura fericit la frumosul imaginii de ansamblu. Place.
pentru textul : joy to the sword deAdriana, ce are de-a face "Eu sunt" cu fără număr? Am dezbătut noi aici persoana sau caracterul lui Dumnezeu? De ce nu aduci ca argument ceea ce Iov spune în Iov 5:9
pentru textul : videoconferință cu îngeri de"El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr"!
sau David in psalmi, Psalmul 40:12
"căci rele fără număr mă împresoară!"
N-ar putea oare exista și binecuvăntari fără număr? V-ați pornit pe o dezbatere care duce doar la ironizare și apoi nicăieri. Și ca să ne oprim, voi șterge subtitlul. De dragul manelelor.
Trecând peste faptul că nu-mi plac quiz-urile, condiționările mă atrag încă și mai puțin... mai ales când nu sunt eu aceea care face regulile. Lăsând gluma la o parte, spune-mi ceva ce nu știu... înțelesesem că legătura dintre titlu și ce-i dedesubt e dată de acel 84 din final. Doar că, așa cum am recunoscut și în comentariul meu dinainte, beats me... exact legătura în sine îmi scapă. Dar experimentul stă (ca să nu spun că se înalță) și de la sine; legătura dintre zmeul de hârtie, imagine și cuvintele albe pe fondul negru ținând și de bagajul emoțional și intuitiv cu care vine fiecare de acasă... aducându-mi aminte de una dintre postările tale recente... eu una nu simt nevoia notelor de subsol în poezie. Desigur, curiozitatea mi-a dat ghes, altfel nu te întrebam. Nu că ar reprezenta un "must know".
pentru textul : hârtia ultimului zmeu înălțat dedl. Titarenco, sticluțele acelea, chiar dacă dă un ton naiv, au o marcă a mea personală pe care doresc să o las în fiecare poezie în parte Sapphire, tocmai terenul bătătorit mi-a dat emoții, știam tema, expresiile și atmosefera. Știam că, poate, nu aduc ceva nou prin poezia aceasta, dar am încercat. vă mulțumesc de trecere
pentru textul : așa a fost deaici este o goana de suflete. destul de sus daca se ia cu sine si aerul si cerul. o impletire zbuciumata soldata cu o tacere printre spatiile ramase libere de viata. niciodata sa nu ne intoarcem de unde am plecat. azi am avut texte trecute prin tristete, draga anna.
pentru textul : tristețea ca o căruță deEcaterina, te rog ca pe viitor sa te abtii de la astfel de "comentarii" telegrafice care nu au nimic de a face cu aspectul literar al textului ci devin doar elemente de chat. Dacă vei alege sa continui asta vom fi nevoiti sa iti suspendam contul.
pentru textul : far detocmai acea poezie de liceu are mai mult impact emoțional decât clișeele propuse de tine în text.
pentru textul : Vrăjitorie deraluca
sincer, nu mai stiu. e asa cum e, n-am ce sa-i fac. imi pare insa tare bine c-ai trecut, si, recunosc, ca a avut un efect asupra ta.
pentru textul : Poezie pentru orbi dem-am obisnuit, ca din cand in cand, Profetul sa scoata cate un text de exceptie. Banui imediat cine este "poeta" care..nu e. Este o traire intensa care depaseste o prozodie fara cusur dar care, in loc s-o ascunda, o elibereaza.
pentru textul : nu ești poetă deprobabil ca eu as fi renuntat la ultima parte. am sa caut sa aflu daca exista in limba romana cuvintul "randomal". iata un text pe care eu il vad undeva la granita dintre poezie si proza. si ca la orice granita ai o senzatie excitanta a unui pericol nevazut, ca si cum ai face ceva ce nu ar trebui sa se se vada. de asemeni textul merge pe aceeasi linie puternic masculina cu care ne-ai obisnuit pina acum.
pentru textul : Libertango deMai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
pentru textul : povestea sirenei cu gîtul gros de"in the pale color of fear" descending "the white wolf of despair" Brrr! Ce imagini! Mă țin bine de stîncă să nu amețesc și s-alunec tot privind monștrii din abisul care se utiă la mine dar se sfărîmă orele de sticlă...
pentru textul : Burden demi se pare ca de la versul patru pornești într-o logoree utopica
pentru textul : pastel de iarnă defelicitări calde şi din partea mea! Adrian, Silvia, Raluca, Alexandru, mă bucur că sunt cu voi!
pentru textul : Autori Hermeneia premiaţi la Târgovişte deAdrian, lista oficială, o caut deja de câteva zile şi nu am dat de ea, ştiam că sunt printre finalişti, dar care este premiul, nu.
acum ştiu!
îmi pare rău că nu am reuşit cu viza, să vin la premiere, dar sper să vă întâlnesc cu alte ocazii.
mulţumesc frumos DOREL pentru articol şi felicitări (deci, acad.Cimpoi, încântător, e onoare pentru mine)
merci Adrian, Maria.
apropo de burta. am scapat de ea. ma indrept catre valoarea sanatoasa a BMI-ului. deci asta nu este nici problema si nici consecinta. cel putin pentru mine. uitat sa spun: te salut pe aici pe sub notele astea ale mele. da, ai dreptate cu privire la nebunie. cindva am scris ceva despre asta. Plato in Phaedrus in antichitate il citeaza pe Socrate cum ca ar exista mai multe manii. manii de origine divina - Theia Mania ("Divine Madness"). si el mentioneaza patru: - da e la Apollo, darul profetiei, de la Dionysus, ritualurile mistice, de la Muze, poezia si de la Afrodita, iubirea. toate sint, sustine el, in esenta lor, manii divine. nu le poti controla. ci te controleaza. ceva ce putini inteleg din pacate.
pentru textul : despre poezie decit despre vremurile bune, eu cred ca abia acum vor incepe. si iata cum am ajuns sa nu mai fiu pesimist...
Ioana: Îmi sunt de folos remarcile tale. O sa mai reflectez la ansamblul poeziei cand voi face revederea finală pt. publicare, mulțumesc pt trecere și încurajare. Marina: Da, secvențele pot fi pe undeva de sine stătătoare, dar și înlănțuite, ca niște coridoare, mă bucur că ți-a plăcut expresia cu îmbrăcarea ploii pe dedesubt... Mulțumesc pt. semn.
pentru textul : așa de ușor deFrumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
pentru textul : ultimul vis deLong way home. M-a fascinat aceasta pagina deschisa de jurnal. Dedesubtul hainei negre haina rosie, in urma umbrelor proiectate de stonehenge ( respect scrierea ta fara majuscula) luminitele de craciun marcheaza zborul unui suflet frumos, deschis spre lumina, lumina baladei lui Ciprian Porumbescu de exemplu. Un text extrem de concentrat, sint in Romania si deja mi-a ocupat tot timpul, util si placut.Deloc free, chiar expensive as putea spune.
pentru textul : all the way home dePagini